Pe aceeași temă
Președintele Klaus Iohannis a trimis miercuri o scrisoare adresată lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Federicăi Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate , vicepreședinte al Comisiei Europene și lui Johannes Hahn, comisar pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri în vederea Extinderii privind situația din Republica Moldova
Iohannis spune că trebuie găsită ”în regim de urgență” o soluție negociată pentru a pune capăt ”gravei crize constituțională și politică, care prezintă riscuri pentru stabilitatea sa”.
Scrisoarea președintelui Iohannis
”România, ca stat membru al Uniunii Europene, având o relație specială cu Republica Moldova, bazată pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, și împărtășind o limbă, o istorie și o cultură comune, este preocupată de evoluțiile aflate în desfășurare la Chișinău.
În opinia noastră, Republica Moldova, partener asociat al Uniunii Europene prin Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și, în același timp, membru al Parteneriatului Estic, se confruntă în prezent cu o gravă criză constituțională și politică, care prezintă riscuri pentru stabilitatea sa.
Mai mult decât atât, după cum sunt convins că știți, această criză, în imediata vecinătate a României și a Uniunii Europene, prezintă mize semnificative pentru stabilitatea și securitatea regionale pe care Uniunea Europeană și statele sale membre nu le pot ignora.
Cred cu tărie că Uniunea Europeană, în ansamblul său, în conformitate cu angajamentele asumate față de Republica Moldova prin intermediul Politicii Europene de Vecinătate, precum și prin Strategia Globală a Uniunii Europene, trebuie să se ridice la nivelul așteptărilor cetățenilor Republicii din Moldova, care în majoritate și-au exprimat sprijinul pentru agenda europeană a țării lor, după cum s-a confirmat și la alegerile parlamentare din februarie 2019.
În acest context, fac apel la dumneavoastră, în regim de urgență, pentru a identifica, împreună cu statele membre ale Uniunii Europene, acțiuni concrete pentru a pune capăt situației actuale printr-o soluție negociată în Republica Moldova, pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene.
România este pregătită să sprijine aceste eforturi, în deplină concordanță cu obiectivul nostru strategic, care este și obiectivul Uniunii Europene, acela de a susține parcursul european al Republicii Moldova”, spune Klaus Iohannis în scrisoarea sa adresată oficialilor UE.
***
Republica Moldova este de sâmbătă, scena unei crize profunde a statului generată de încercarea de eliberare a țării de sub puterea oligarhului Vladimir Plahotniuc, care deține controlul instituțiilor de forță ale statului.
După eșuarea negocierilor cu Partidul Democrat, controlat de Plahotniuc, președintele socialist, prorus, Igor Dodon, a făcut o alianță cu proeuropenii Maia Sandu și Andrei Năstase și au pus bazele unei alianțe care s-a întrunit în parlament sâmbătă, dând guvernul condus de Maia Sandu și cu Andrei Năstase la Interne.
Întrunirea parlamentului a fost invalidată de Curtea Constituțională, controlată de Vladimir Plahotniuc, la pachet cu conducerea sa, deținută de socialista Zenaida Greceanîi. Curtea Constituțională l-a suspendat din funcție pe președintele Igor Dodon și l-a desemnat pe fostul premier Pavel Filip, omul lui Plahotniuc, să preia șefia interimară a statului. Fipilp a anunțat organizarea de alegeri anticipate pe 6 septembrie.
Guvernul condus de Maia Sandu s-a întrunit în prima sa ședință luni, când l-a demis pe șeful Poliției, fidel și el lui Plahotniuc, care a spus că nu se subordonează ministrului Andrei Năstase.
Uniunea Europeană și Federația Rusă și-au arătat susținerea pentru guvernul condus de Maia Sandu. În acest timp, la București, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu s-a poziționat de partea organizării alegerilor anticipate și, întrebat dacă recunoaște guvernul Maia Sandu, a spus că nu există în diplomație ”instituția recunoaștereii guvernuluI”. Declarația sa, despre care a spus că e făcută în nume personal, dar în timpul unei conferințe de presă susținută ca ministru de Externe, a fost invalidată la nici 24 de ore, când România s-a poziționat de partea forțelor proeuropene.
