Pe aceeași temă
Arhiepiscopia Bucureştilor a transmis, miercuri, că materialul Recorder privind fondurile publice alocate bisericilor a fost „construit cu intenţia obsesivă de a transfera asupra Bisericii Ortodoxe şi a PF Daniel potenţiala vină a unor angajaţi şi a unor aşa-zişi complici ai instituţiei”.
În ancheta Recorder, un jurnalist s-a infiltrat cu identitate falsă în Biserica Ortodoxă Română și a negociat contracte de reabilitare a bisericilor din bani publici. Spunând că este consultant pe fonduri europene, jurnalistul a primit asigurări de la oameni ai Bisericii că va câștiga și licitațiile pentru executarea lucrărilor, fără probleme și doar cu „binecuvântarea” Preafericitului: „Dacă a aprobat Preafericitul, e garanție mai tare ca la Strasbourg“, l-a asigurat Aurel Mihai, vicar eparhial, pe jurnalistul sub acoperire.
„În sistemul nostru se intră puțin mai greu, dar odată ce-ai intrat, ai o pălărie bine asigurată, adică nu te mai plouă…”, i-a mai spus vicarul eparhial jurnalistului.
„La capătul a opt luni de documentare, am descoperit o rețea secretă în care oameni de afaceri, politicieni și prelați de la vârful Bisericii lucrează mână în mână într-o megaafacere: construcția și reabilitarea de biserici din bani publici. Toată acestea rețea operează cu binecuvântarea celui mai puternic om din Biserica Ortodoxă Română, pe care oamenii săi îl numesc Marele Alb”, scriu jurnaliștii de la Recorder.
Jurnaliștii Recorder au reușit să intre în legătură cu oamenii Bisericii care se ocupă de contractele de reabilitare printr-un consilier general al Municipiului București, care aprobă pe de o parte fonduri publice pentru reabilitarea de biserici și, pe de altă parte, se recomandă drept „parlamentar” al Bisericii Ortodoxe Române.
Într-o altă investigație publicată săptămâna trecută, Recorder a arătat cum fostul vicepremier și primar al Capitalei, Adriean Videanu, care și-a pus semnătura pe ordonanța de urgență prin care statul român îi ceda Patriarhiei terenul de 110.000 de metri pătrați de lângă Casa Poporului, unde avea să înceapă construcția Catedralei Mântuirii Neamului, și a militat pentru ridicarea acesteia, câțiva ani mai târziu a primit contracte în valoare de 21 milioane de euro de la Administrația Patriarhală.
De asemenea, jurnaliștii Recorder au cerut oferte de prețuri pentru aceleași materiale de construcție folosite pentru ridicarea Catedralei Neamului și susțin că prețurile plătite de BOR au fost supraevaluate și de 10 ori.
Comunicatul Arhiepiscopiei Bucureștilor
Ca urmare a publicării pe site-ul Recorder a unui material video cu titlul „Clanul Marelui Alb”, Arhiepiscopia Bucureștilor dorește să aducă unele lămuriri cu privire la câteva întrebări ridicate în acest material de presă.
Materialul este construit cu intenția obsesivă de a transfera asupra Bisericii Ortodoxe Române și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, potențiala vină a unor angajați din administrația bisericească și a unor așa-ziși complici ai instituției Arhiepiscopiei Bucureștilor (politicieni, oameni de afaceri etc.), care ar putea obține beneficii personale prin simpla învecinare cu persoane importante, comițând un rapt de imagine.
Jurnalistul „independent”, lipsit de credibilitate, prin modul în care a construit acest material, folosește tactica inoculării unei mari suspiciuni în rândul persoanelor care nu au nicio idee clară despre activitatea complexă și diversificată a Bisericii Ortodoxe Române și a cultelor religioase în general, activitate cu enorme beneficii sociale pentru comunitate. Se critică, pe fond, buna chivernisire a banilor în Biserică, nevorbindu-se deloc despre întoarcerea acestor bani în ampla sa operă social-filantropică.
Ne putem întreba, în mod deplin justificat, care este înalta și binevoitoarea rațiune morală din perspectiva căreia se apleacă autorul materialului asupra Bisericii? Care este scopul real ultim al materialului? Istoricul raportării Recorder la Biserică indică limpede un masiv anticlericalism, o fobie la adresa Bisericii Ortodoxe Române.
În material este atacată, în esență, finanțarea Bisericii și a cultelor religioase, transmițându-se implicit și perfid că această finanțare constituie o irosire a banilor publici. Menționăm faptul că finanțarea bisericilor oricărui cult religios de către statul român este absolut legală.
Afirmația autorului materialului: „Nimeni nu știe cum administrează Biserica asemenea sume de bani” este una deliberat falsă și otrăvită, în condițiile în care alocările de bani publici sunt verificate anual de instituțiile de stat abilitate și respectă un cadru legal clar (OG. nr. 82/2001 și HG nr. 1470/2002), autorul ignorând în mod deliberat rezultatele administrării bisericești exemplare sub coordonarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Solicitarea binecuvântării de la Părintele Patriarh este una firească, așa cum se ia aprobare de la orice șef al unei instituții pentru lucrări care se verifică în prealabil și se aprobă doar dacă sunt corecte din punct de vedere legal.
Teoretic, este desigur posibilă o tentativă de inducere în eroare din partea unor oameni rău intentionați, fie ei și angajați ai Bisericii. Odată dovedită reaua lor voință sau implicarea în ceva reprobabil, aceștia sunt și vor fi oricând sancționați și îndepărtați, întrucât compromit Biserica. Niciun act de corupție nu trebuie tolerat într-o instituție, mai ales în Biserică.
În acest context, afirmațiile domnului Lazăr Neacșu sunt neadevărate şi iresponsabile, recomandându-se, de exemplu, în mod absurd, „deputat de Patriarhie”. Referitor la afirmația acestuia cu privire la apartenența sa politică, precizăm că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel nu a îndemnat pe nimeni, niciodată, să se înscrie în vreun partid politic, deoarece Patriarhia este neutră din punct de vedere politic.
Recunoscând exprimările lor neadecvate, începând de astăzi, 13 octombrie 2021, Pr. Aurel Mihai – vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor și dl Lazăr Neacșu – membru în Adunarea Eparhială și în Adunarea Națională Bisericească şi-au prezentat demisia şi, prin urmare, nu mai ocupă niciun post în administrația bisericească.
Pentru clarificarea aspectelor apărute în materialul video menționat mai sus, se va face o cercetare la Arhiepiscopia Bucureștilor de către reprezentanții Administrației Patriarhale.
Cu privire la S.C. Solid System Solution S.R.L., reprezentată de dl Marius Iorga, care afirmă în materialul video că obține fonduri pentru biserici, facem precizarea că, în urma unor cercetări interne făcute din motive rezonabile care țin de documentația depusă pentru licitație și care au condus la concluzia că procesul de licitație a fost viciat, firma a fost descalificată, cu interdicția de a mai participa la licitații organizate de Arhiepiscopia Bucureștilor sau de a mai contracta lucrări noi la vreo unitate de cult, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu data de 17 august 2021 (cu aproape două luni înainte de apariția acestui material), aspect comunicat tuturor unităților de cult din eparhie. Aceleași măsuri au fost aplicate, de-a lungul timpului, și altor societăți comerciale care au încercat să intervină ilegal în procedura de licitație.
Totodată, amintim că, pentru a preîntâmpina eventuale nereguli în gestionarea fondurilor, cu ocazia lucrărilor desfășurate la unitățile de cult, Arhiepiscopia Bucureștilor aplică de mai mulți ani un set amplu de proceduri administrative şi tehnice, după cum urmează:
1) Începând cu anul 2013, pentru a obține o transparență ridicată, la nivelul protoieriilor din Arhiepiscopia Bucureștilor s-a implementat un sistem de contabilitate și gestiune (Winmentor), care permite verificarea și controlul modului de folosire a resurselor materiale din teritoriu;
2) Începând cu anul 2014, pentru sporirea transparenței referitoare la folosirea corectă a resurselor materiale, la nivelul tuturor unităților de cult, Arhiepiscopia Bucureștilor a implementat un sistem de supraveghere și control al operațiunilor bancare de la unitățile de cult (proiect unic la nivel de Patriarhia Română);
3) Unitățile de cult din Arhiepiscopia Bucureștilor au obligația ca plata pentru lucrările de construire sau reparații (restaurări) de biserici ori clădiri bisericești de orice tip, precum și pentru lucrările de pictură din nou ori restaurare – conservare să nu se efectueze în avans, ci numai pe bază de situații de lucrări corect întocmite; încălcarea acestei dispoziții este sancționată cu destituirea parohului, respectiv a starețului (stareței), în cazul mănăstirilor. Diriginții de șantier care avizează situațiile de lucrări răspund și ei în fața legii pentru eventuale nereguli din activitatea lor;
4) Sumele de bani primite de către unitățile bisericești din Arhiepiscopia Bucureștilor pentru realizarea de lucrări de construcții și reparații, lucrări de pictură etc., provenite din fonduri publice (de la bugetele locale sau centrale ale instituțiilor publice), sunt cheltuite exclusiv prin utilizarea mijloacelor de plată fără numerar (ordine bancare de plată; plata către comercianții acceptanți, folosind un card bancar anexat contului curent al unității bisericești); folosirea plăților în numerar este interzisă cu desăvârșire, încălcarea hotărârii având ca efect sancționarea cu destituirea din funcție a celui responsabil;
5) Orice solicitare de finanțare din fonduri publice se face exclusiv după obținerea avizului scris de la Centrul Eparhial; reprezentanții unităților bisericești care depun dosare de finanțare din fonduri publice, fără a obține mai întâi avizul Centrului Eparhial, sunt sancționați administrativ, de la avertisment scris, până la destituirea din funcție;
6) Pentru lucrările cu valoare mai mică de 100.000 euro (indiferent dacă există sau nu finanțare din fonduri publice), se organizează selecție de oferte la nivelul unităților de cult;
7) Pentru lucrările cu valoare mai mare de 100.000 euro fără T.V.A. (indiferent dacă există sau nu finanțare din fonduri publice), deși legislația NU ne obligă să organizăm licitații, din motive de transparență și disciplină financiară, totuși sunt organizate licitații la Centrul Eparhial, după o procedură internă, care cuprinde o parte dintre prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice:
a) aprobarea prealabilă a caietului de sarcini (Sectorul Monumente și Construcții Bisericești - MCB);
b) publicarea anunțului privind intenția unității de cult de a contracta lucrările (în Ziarul Lumina și pe site-ul Arhiepiscopiei Bucureștilor); o simplă căutare pe Google, după expresia „lucrări parohii”, are ca prim rezultat site-ul Arhiepiscopiei Bucureștilor cu link către licitații;
c) anunțarea datei de organizare a licitației la Centrul Eparhial pe site-ul Arhiepiscopiei Bucureştilor și prin e-mail;
d) prezentarea ofertelor în plicuri sigilate la Centrul Eparhial;
e) deschiderea plicurilor în prezența ofertanților și a reprezentanților Centrului Eparhial (Sectoarele Economic, Monumente şi Construcţii Bisericeşti și Juridic);
f) prin asimilare cu legislația privind achizițiile publice, la deschiderea ofertelor din cadrul licitațiilor folosim un proces-verbal standard care respectă prevederile Ordinului nr. 1581/2018 privind aprobarea formularelor standard ale proceselor-verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică;
g) desemnarea câștigătorului în termen de 15 zile.
8) În anul 2019, prin hotărârea nr. 6332/2019, Sfântul Sinod a aprobat Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericești. Regulamentul a fost comunicat gratuit tuturor unităților de cult din Biserica Ortodoxă Română și cuprinde reguli cu privire la modul corect și transparent de folosire a banilor proveniți din fonduri proprii sau din fonduri publice;
9) Arhiepiscopia Bucureștilor nu își însușește atitudinea clericilor corupți. Acolo unde au existat deficiențe privind corectitudinea, au fost luate măsuri de sancționare și îndreptare; de aceea nu trebuie să se creeze o imagine negativă față de toți ceilalți clerici care lucrează corect.
Arhiepiscopia Bucureștilor, prin măsurile implementate de ani de zile, a prevenit și a luat măsuri de sancționare față de clericii care au lucrat incorect.
Avem convingerea că, privind lucrările realizate la multe biserici din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, am făcut eforturi să identificăm cele mai transparente, corecte şi eficiente proceduri, care să asigure durabilitatea, termenele de execuție și prețul cel mai mic. Procedurile aprobate de Arhiepiscopie sunt corecte și eficiente, specifice persoanelor juridice de drept privat, întrucât nu există un act normativ sau contract prin care Statul Român să se angajeze că suportă integral sau într-un procent definit cheltuielile acestor obiective. Numai în funcție de disponibilități, unele instituții publice cu atribuții în domeniul sprijinirii cultelor pot oferi sprijin financiar.”, se arată în comunicatul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Vasile Bănescu: Istoricul raportării Recorder la Biserică indică un decerebrat anticlericalism, o patologică fobie la BOR
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a reacționat miercuri, printr-un „punct de vedere personal” remis presei, la investigația Recorder despre presupuse rețele de oameni politici care controlează banii publici destinați construirii și renovării de biserici. Bănescu acuză că scopul materialului este unul „jalnic”, anume „lovirea în imaginea publică a Patriarhului”, și că demersul celor de la Recorder ar fi lipsit de credibilitate din cauza istoricului „anticlerical” al acestei publicații.
„Ne putem întreba în mod deplin justificat care este însă înalta și binevoitoarea rațiune morală din perspectiva căreia se apleacă autorii materialului recorderian asupra Bisericii. (...) Istoricul raportării Recorder la Biserică indică destul de limpede un decerebrat anticlericalism, o patologică fobie la BOR”, afirmă reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române.
Punctul de vedere transmis de Vasile Bănescu:
„În legătură cu noul material publicat de site-ul de investigații jurnalistice „Recorder”, material destinat unui scop jalnic, prost camuflat sub umbrela bunelor intenții, anume lovirea în imaginea publică a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, aș vrea să precizez câteva lucruri, așa cum le văd și le percep eu din poziția actuală.
Pornind chiar de la titlul formulat abrupt și aprioric ofensator, în material se folosește masiv tactica inoculării unei mari suspiciuni, a amorsării unui subiect-bombă, care poate fi perceput astfel doar pentru că în conținut este introdus numele unei persoane foarte importante. Tactica aceasta vicleană e veche, dar încă eficace, întrucât rezervele sociale de credulitate, prejudecată și ignoranță în sfera unor anumite probleme sunt inepuizabile.
Materialul mizează în primul rând pe atenția și jubilația celor care nu au nicio idee clară, nici măcar vagă, despre Părintele Patriarh, despre personalitatea sa reală, despre onestitatea sa profundă, despre Biserică și cultele religioase, despre activitatea lor amplă și ramificată în societate, activitate cu enorme, frecvent necuantificabile beneficii pentru întreaga comunitate.
Onestitatea ne îndeamnă însă pe fiecare dintre noi în parte, deși în grade diferite, să nu speculăm, să nu ne grăbim cu „ridicarea & aruncarea pietrei”, să nu extrapolăm asupra cuiva, oricine ar fi acesta, vina unor persoane care se laudă delirant și incontrolabil cu relații sus-puse. Personal cred că abținerea de la creditarea imediată a unor asemenea asocieri culpabilizatoare este un principiu dictat de elementarul bun-simț.
Deși legitim în sine, materialul jurnalistic despre care vorbim este construit din păcate cu intenția obsesivă de a transfera asupra Părintelui Patriarh vina prezentată ca reală a unor persoane din administrație și a unor așa-ziși complici ai instituției care apar în investigație, persoane care încearcă totdeauna și pretutindeni, desigur, să obțină beneficii personale prin simpla insinuare conjuncturală în vecinătatea cuiva important, comițând astfel un grav rapt de imagine împotriva voinței celui a cărui imagine e folosită.
Mai departe ne putem întreba în mod deplin justificat care este însă înalta și binevoitoarea rațiune morală din perspectiva căreia se apleacă autorii materialului recorderian asupra Bisericii. Care este scopul real ultim al materialului. Miza sa. Istoricul raportării Recorder la Biserică indică destul de limpede un decerebrat anticlericalism, o patologică fobie la BOR. Nu afectează asta oare deloc credibilitatea unui demers jurnalistic „independent”? Poate fi această credibilitate considerată una totală? Probabil, nu.
Pe fond, dacă urmărim materialul atent, este de fapt criticată și denunțată buna, excelenta chivernisire a banilor în Biserică, nesuflându-se însă o vorbă despre utilizarea acestor bani în ampla operă socială a acesteia, care, spre exemplu, doar anul trecut, pentru susținerea întregii activități de asistență socială și filantropică, pentru sprijinirea sinistraților și a victimelor pandemiei, a cheltuit suma de 185.599.815 lei (38.074.881,02 euro). Suma este scrisă corect.
În acest context, materialul marca (anticlericală) Recorder mai denunță hiper-progresist (cum altfel?) finanțarea Bisericii de către stat, deci a tuturor cultelor religioase în general, respectiv finanțarea construirii/ restaurării conform necesității reale a unor lăcașuri de cult sau clădiri de utilitate publică, ca și cum aceasta nu ar fi absolut legală și necesară, transmițându-se implicit și viclean ideea că această finanțare constituie o irosire a banilor publici. O mostră convingătoare de analfabetism funcțional în sfera libertății religioase și a culturii politice în general.
Există, da, și vor exista mereu, oameni de afaceri care încearcă să se apropie de Biserică, vizitați de tentația irepresibilă de a specula posibile relații personale cu unii angajați ai acesteia. A extrapola însă o asemenea intenție detestabilă la nivelul patriarhal cel mai înalt, a lansa primitiv și iresponsabil, fie ca angajat al administrației bisericești, fie ca jurnalist „independent” ideea absurdă și otrăvită că asemenea lucruri se petrec cu știrea Patriarhului României, acest lucru în sine este nu doar inept, ci și dezgustător abject.
Faptul ca o persoană, fie el și un angajat al Arhiepiscopiei Bucureștilor sau un membru al unui for bisericesc ajuns acolo dintr-o nefericită eroare, se laudă că va vorbi sau că a vorbit cu Patriarhul în legătură cu o problemă, inventând și invocând o relație apropiată cu acesta, un asemenea gest nu-l descalifică decât pe lăudărosul patologic, nu pe Patriarh, care nu știe că i se folosește numele într-un context de care e total străin.
În mod evident, afirmațiile celor incriminați în materialul pe care l-am urmărit eu însumi cu nesfârșită tristețe, rămân impardonabile, fie ele privite și prin lentila înțelegerii și compasiunii creștine.”
