CNSAS a avut câștig de cauză, instanța arătând că Victor Neumann a fost „turnător” la Securitate

L. G. | 08.02.2023

Curtea de Apel București a decis că fostul director al Muzeului de Artă Timișoara, Victor Neumann a fost colaborator activ al Securității timp de 12 ani sub cinci nume de cod cu o „activitate prodigioasă”.

Pe aceeași temă

La sfârșitul anului 2021, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus la Curtea de Apel București o acțiune în care a cerut constatarea calității de colaborator al fostei Poliții Politice în cazul timișoreanului Victor Neumann (68 de ani). Unul dintre cei mai cunoscuți istorici români, fost director al Muzeului de Artă Timișoara, era acuzat că „a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, ce au vizat îngrădirea dreptului la viață privată”.

În acțiunea de la instanță, CNSAS menționează că Neumann a fost racolat în 1977, dată la care era muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara, scopurile Securității fiind obținerea de informații din Secția de Istorie a instituției, precum și din deplasările peste hotare pe care acesta le făcea regulat. În cei 12 ani de colaborare cu fosta Poliție Politică, Neumann ar fi avut cinci nume conspirative – Hodoș Polixenianul, Hodoș Polixenie, Hodoș/Hodos, Robert și Nedelcu.

Recrutarea ar fi fost „benevolă” și ar fi avut loc la „Serviciul de cadre al Centrului Județean de Cultură și Editura Socialistă, într-un birou care a oferit condiții optime și conspirative pentru purtarea discuțiilor cu candidatul.” De regulă, ofițerii de Securitatea consemnau că racolarea era benevolă și nu că ar fi fost urmarea unor presiuni făcute asupra persoanei respective ca să semneze actul de colaborare.

Pe lângă notele informative, trimise la Securitate, CNSAS a mai descoperit că, în aprilie 1989, istoricul bănățean a fost „luat în preocupări” de serviciul secret extern de atunci al României – CIE – „pe linia acțiunii Venus2 (cetățeni români aflați în rețeaua informativă, dirijați și sprijiniți în sensul stabilirii ilegale în străinătate în vederea continuării relației de colaborare)”, scopul fiind urmărirea emigrației române din Occident.

CNSAS afirmă că explicația transferului lui Neumann la CIE, care ar fi fost „o veritabilă «promovare»” s-a datorat „activității prodigioase” anterioare, când „a furnizat informații valoroase din punct de vedere operativ.” În plus, în nota prin care se motiva transferul la operațiunea Venus2, se menționa despre istoric că „este atașat față de organele de securitate, are calități și posibilități de informare.” CNSAS mai susține că Securitatea ar fi urmărit și dirijarea sa, în scop informativ, pe lângă disidenți anticomuniști de mare notorietate, ca Paul Goma sau Virgil Tănase.

CNSAS a inclus în dosarul lui Neumann și note informative pe care acesta le-ar fi oferit Securității despre „colegi și membri ai anturajului”, inclusiv istorici și oameni de cultură din țară sau emigrație. Istoricului i se reproșează faptul că activitatea profesională a unor specialiști în istorie și arheologie a fost evaluată de acesta „exclusiv din perspectiva respectării directivelor oficiale, trasate de politica PCR în domeniu”, ceea ce ar fi dus la „consecințe directe asupra persoanelor urmărite, în special asupra dlui F.M. (Florin Medeleț), directorul Muzeului Banatului”. Astfel, pe numele acestuia, ca urmare a notelor lui Neumann, s-a deschis un dosar de urmărire informativă.

Florin Medeleț, reputat arheolog și istoric, e fost destituit din funcția de director al Muzeului Banatului și înlocuit cu Mihai Fătu, un adept înfocat al protocronismului (curent ideologic care sublinia caracterul unic și de pionierat al culturii române), dezvăluie Europa Liberă.

În hotărârea judecătorească a Curții de Apel București se arată că Istoricul Victor Marius Andrei Neumann s-a dovedit un colaborator între anii 1977-1989, transmițând Securității note „atât prin înscrisuri olografe, cât și verbal informații despre terțe persoane, colegi și membri ai anturajului”

În cazul unui muzeograf care îi era coleg, Securitatea a dispus „măsuri de verificare” după ce Neumann a reprodus o discuție cu acesta pe tema revoluționarului maghiar Kossuth Lajos. CNSAS a mai inclus în acțiunea de la Curtea de Apel informații pe care Neumann le-a fi furnizat despre existența unui „salon literar nelegal”.

Într-o evaluare anuală a activității sale și invocată de CNSAS, Securitatea preciza că Neumann „Are posibilități de a obține informații despre demersurile unor cercetători istorici cu preocupări iredentiste. Poate exercita influențe pozitive și de a se aduce documente în țară de interes operativ din domeniul istoriei.”

Transferat în 1980 la Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Bucureşti, Neumann a adus informații sistematice din comunitatea evreiască, amintindu-i în notele sale pe rabinul Moses Rosen, pe Eugen Glück-Arădeanul, Ecaterina Cimponeriu, Iacob Adam, Stancu Sergiu, William Marin.

Curtea de Apel București a admis acțiunea intentată de CNAS atestând faptul că acesta ”a urmărit timp de peste un deceniu și a raportat Securității Timiș modul în care colegii de serviciu s-au abătut de la directivele de partid și nu au respectat normele politice ale «propagandei muzeale», care a constituit însuși motivul recrutării sale (…) a sprijinit în mod activ și direct controlul exercitat de Securitate asupra vieții intelectuale și profesionale a colegilor și specialiștilor cu care a intrat în contact”.

„Cele 16 pagini ale motivării sentinței descriu calitatea de colaborator al Securității a fostului director al Muzeului de Artă din Timișoara, plecat cu scandal și cu amenințări la adresa semnatarilor unei petiții publice care cereau să se lămurească situația”, scrie jurnalista Brândușa Armanca  pentru Europa Liberă.

În fața acuzațiilor CNSAS, Victor Neumann s-a apărat cu argumentul că informările sale erau „opinii științifice” despre lucrările unor istorici, colegi la Muzeul Banatului unde lucra și că a raportat „științific” atitudini și acțiuni publice, nu private, se mai arată în articolul Europei Libere.

Instanța a reținut însă că evaluările făcute conștient și constant de Neumann au fost de natură politică, cu consecințe asupra carierei și vieții celor monitorizați.

  • Născut în 1953, Neumann a absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Înainte de 1989 a fost muzeograf și profesor de liceu, iar, după Revoluție, printre altele: consilier al ministrului culturii (1990-1992), cercetător științific la un Institut al Academiei Române, profesor titular la Universitatea de Vest din Timișoara (2001-2018), director al Muzeului Național de Artă Timișoara (2013-2021).

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22