Pe aceeași temă
”Procedura de declasificare a protocolului de cooperare între SRI și PICCJ, lansată la finalul lunii mai de directorul SRI, domnul Eduard Hellvig, s-a încheiat astăzi cu publicarea documentului. S-a avut în vedere faptul că protocolul nu mai conține niciun fel de date sau informații care să pună în pericol securitatea națională a României, așa cum este definită astăzi de legislația în vigoare și de recentele hotărâri în materie ale Curții Constituționale a României”, informează SRI, printr-un comunicat de presă.
Aici poate fi citit documentul integral.
Potrivit sursei citate, principalul subiect se referea la crearea și operaționalizarea cadrului legal și organizatoric pentru gestionarea informațiilor clasificate vehiculate în procedurile de emitere a mandatelor de securitate națională.
”Semnarea protocolului a fost făcută ca urmare a emiterii unei solicitări cu caracter obligatoriu din partea ORNISS (martie 2006), prin care se impunea celor două instituții încheierea unui acord reciproc de securitate, precum și dobândirea, de PICCJ, a unui certificat de acreditare de securitate. În aplicarea dispozițiilor ORNISS, în anul 2009 a fost semnat acordul de securitate SRI-PICCJ, iar în anul 2012 s-a realizat acreditarea de securitate a sistemului informatic interconectat. În luna martie 2017 a fost prelungită acreditarea până în 2020”, se mai arată în comunicat.
Care erau obiectivele protocolului:
- crearea unui sistem informatic sigur şi stabil, acreditat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, necesar gestionării în condiţii de securitate şi operativitate maximă a informaţiilor în format electronic vehiculate în scopul îndeplinirii măsurilor prevăzute la art.2;
- asigurarea de către S.R.I. şi punerea la dispoziţia P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J., în conformitate cu prevederile legale, a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităţilor circumscrise domeniilor de cooperare;
- acordarea cu titlu gratuit de către S.R.I., a asistentei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de P.Î.C.C.J. şi I.C.C.J., pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, transmise prin intermediul sistemului informatic;
- corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată şi asigurarea accesului fiecărei părţi la arhiva electronică, conform principiului "necesităţii de a cunoaşte";
- punerea la dispoziţie - pe bază de reciprocitate, în limitele competenţelor Părţilor - a informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, precum şi asigurarea protecţiei acestora, în zona de competenţă, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale şi interne în materie;
- elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, acţiuni şi programe, comune.
Responsabilităţile SRI- documentul prevede ca în situaţiile în care constată existenţa unor ameninţări la adresa securităţii naţionale sau a unor fapte de terrorism, S.R.I. solicită, în condiţiile legii, autorizarea desfăşurării unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului restrângerii drepturilor fundamentale.
Serviciul asigură, prin persoane anume desemnate, funcţionarea sistemului de operare şi a aplicaţiilor instalate în sistem la parametrii necesari realizării în bune condiţii a atribuţiilor specifice părţilor şi acordă sprijin tehnic de specialitate reprezentanţilor P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J. care asigură securitatea sistemului la nivelul celor două instituţii, potrivit actului.
Parchetul General avea atributul solicitării preşedintelui ÎCCJ eliberarea mandatului sau respingerea motivată a acestuia.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, "în conformitate cu prevederile ar.21 şi art.22 din Legea nr.535/2004, ca urmare a solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispune, după caz, eliberarea mandatului prin care autorizează efectuarea activităţilor propuse, sau respingerea cererii, atunci când o consideră nejustificată. (2) Încheierea de şedinţă şi mandatul sunt semnate de judecători anume desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi vor avea ataşată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronica", se arată în protocol.
