Pe aceeași temă
"Judecatorul de drepturi si libertati considera ca este de o gravitate deosebita ca un parlamentar (persoana aleasa de catre electorat pentru una dintre cele mai importante demnitati publice, de esenta statului democrat) sa fie implicat in astfel de infractiuni de trafic de influenta si de spalare a banilor (chiar daca doua dintre faptele pentru care s-a pus in miscare actiunea penala fata de inculpat, au fost savarsite in perioada in care inculpatul nu avea calitatea de parlamentar iar o alta fapta a fost inceputa anterior dobindirii calitatii de parlamentar). Prin faptele savarsite de inculpat, acesta a adus o atingere grava atat imaginii Parlamentului Romaniei in fata opiniei publice interne si internationale cat si mediului de afaceri caruia, de altfel, inculpatul i-a apartinut", se arata in motivarea deciziei de arestare citată de ziare.com.
Magistratul sustine ca "faptul ca doua dintre infractiunile pentru care s-a pus in miscare actiunea penala fata de inculpat au fost savarsite in anul 2008 este lipsit de relevanta deoarece alte cinci infractiuni au fost savarsite sau epuizate in cursul anului 2014", mentinand ca ancheta a fost demarata in cursul anului 2016 din cauza ca infractiunile vizate sunt greu de investigat si de probat.
Judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Prahova considera ca in cel de-al cincilea dosar pe care Sebastian Ghita il are, fostul deputat a dat dovada de "perseverenta infractionala", motivand ca se impune luarea masurii arestarii preventive intrucat aceasta masura este necesara pentru "inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica".
"Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza in sensul ca gravitatea faptelor savarsite de inculpat (sumele de bani pentru care inculpatul Ghita Sebastian Aurelian si-a traficat influenta fiind de ordinul milioanelor si zecilor de milioane de lei; aceste sume au fost introduse in circuitul comercial, savirsindu-se astfel infractiuni de spalare a banilor), modalitatea in care infractiunile au fost comise, perseverenta infractionala de care inculpatul a dat dovada (a savarsit 4 infractiuni de trafic de influenta si 3 infractiuni de spalare a banilor) si rezonanta sociala deosebit de negativa pe care aceste infractiuni de coruptie respectiv asimilate infractiunilor de coruptie le produc in randul opiniei publice impun luarea fata de inculpat a celei mai severe masuri preventive - masura arestarii preventive deoarece privarea de libertate a inculpatului este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica", se precizeaza in document.
Curtea de Apel Ploiesti a amanat, luni, contestatia la decizia arestului preventiv in cazul lui Sebastian Ghita, urmand sa se judece pe 27 martie.
In cel de-al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghita, procurorii DNA Ploiesti il acuza de interventii contra-cost pentru acordarea unor contracte IT cu statul unor firme, unul dintre cei la care ar fi intervenit fiind fostul premier Victor Ponta.
Anchetat în lipsă în al cincilea dosar
Sebastian Ghita este urmarit penal alaturi de sefii companiilor Asesoft si Teamnet, în cel de al cincilea dosar deschis pe numele său pentru fapte de corupție. Potrivit DNA, fostul deputat, ca reprezentant al S.C.Teamnet International S.R.L. si S.C. Asesoft International S.A., a pretins si primit de la reprezentantii celor doua societati diverse sume de bani în schimbul cărora le-a obținut contracte de prestare servicii IT. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achizitie de programe informatice finantate din fonduri publice, dar si din fonduri europene, incheiate intre anii 2007 si 2015 de catre mai multe societati comerciale cu profil de activitate in domeniul IT si de asocierea dintre acestea si societatile comerciale S.C. Teamnet International S.R.L. si S.C. AsesoftInternational S.A.
Martorii au declarat la DNA că Sebastian Ghiţă se lăuda că îşi poate exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi a unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, sau de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), de la Agenţia Naţională de Cadastru, din Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, sau din diverse Consilii Judeţene cum ar fi cel din Tulcea sau din Braşov. La aceştia ar fi ajuns prin intervenţii la oamenii politici cu greutate ai perioadei.
Concret, martorii le-au povestit procurorilor că Ghiţă intervenea la diverse instituţii ale statului cu ajutorul fostului premier al României Victor Ponta, sau al foştilor miniştri Valeriu Tabără (Ministerul Agriculturii), Zsolt Nagy şi Valerian Vreme (Comunicaţii şi Societăţi Informaţionale), Eugen Nicolaescu (Sănătate), dar şi pe lângă alţi înalţi funcţionari, directori din CNAS, sau din Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Un martor sub acoperire, care activează în piaţa contractelor IT, a dat un exemplu concret şi a adus ca dovezi mai multe documente financiare. Este vorba de o licitaţie organizată de CNAS, privind proiectul „Cardul de Sănătate”. Martorul a explicat că licitaţia a fost câştigată, în aprilie 2012, de firmele HP şi Novensis, iar Siveco România era subcontractor. „Domnul Victor Ponta devine prim-ministru în mai 2012, iar domnul Ghiţă susţine că SC Siveco România SA nu va mai avea nicio problemă dacă va plăti sumele pe care le solicită de data aceasta, deci Ghiţă Sebastian vine din nou la SC Siveco România SA şi pretinde un alt milion de euro, insistând de data aceasta pe rapiditatea plăţii”, povesteşte martorul.
Acesta a explicat că o parte din bani a fost achitată, şi ar fi fost folosită în campania electorală. „Din câte cunosc, aceşti bani îi erau necesari pentru alegerile din acel an şi anume pentru susţinerea campaniei PSD. Din această sumă, îmi amintesc că a fost achitată suma de 450.000 euro pe care, din ce-am auzit, a spus că o va folosi pentru susţinerea campaniei lui Victor Ponta”, a mai povestit martorul sub acoperire. Alegerile prezidenţiale au avut loc în noiembrie 2014.
Un alt exemplu, priveşte o altă firmă, care a câştigat un contract tot cu CNAS. „În anul 2013, UTI câştigă licitaţia de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru implementarea proiectului privind «Fişa pacientului», iar la cererea lui Sebastian Ghiţă, proprietarul acestei firme îi remite lui Ghiţă Sebastian suma de 1.000.000 euro, atât pentru câştigarea acestei licitaţii, cât şi pentru buna desfăşurare a acestui proiect”, arată martorul sub acoperire.
Acesta a arătat la DNA că cei mai mulţi reprezentanţi ai marilor firme de IT erau condiţionaţi să-i dea bani lui Ghiţă pentru a primi contracte: „UTI, Romsys, Oracle şi multe altele, fiecare dintre aceste firme trebuind să contribuie cu sume similare către Ghiţă Sebastian pentru a primi proiecte viitoare”, punctează sursa citată.
În acest dosar, procurorii DNA au mai cerut, pe lângă arestarea lui Ghiță, și arestarea preventivă a doi oameni de încredere ai fostului deputat: Cristian Anastasescu, administratorul Asesoft International (care este şi cumnatul lui Sebastian Ghiţă), şi a omului de afaceri Bogdan Padiu - director general Teamnet International.
Sebastian Ghiţă, acesta a dispărut pe 21 decembrie 2016 când a rămas fără imunitate parlamentară, iar acum este dat în urmărire internaţională.
