Pe aceeași temă
Raluca Prună, ministrul Justiţiei, nu a făcut declaraţii inainte de intra la sediul CSM pentru şedinţă, anunţă ştiripesurse.ro
Ministrul s-a întâlnit ieri cu procurorul general pentru a discuta problema implicării acestuia în cazul coloanelor oficiale, însă nu au fost făcute declaraţii publice. Tiberiu Niţu nu participa la şedinţa CSM, deşi este membru al Consiliului. Niţu nu a făcut nicio declaraţie pe aceasta temă, de la apariţia cazului în spaţiul public.
Conform legii, ministrul Justitiei poate cere revocarea din functie a procurorului general al Romaniei. CSM trebuie însă să dea un aviz în cazul în care ministrul Justiţiei solicită demiterea procurorului general sau în cazul în care acesta demisionează, arată ştiripesurse.ro
Raluca Prună, ministrul Justiției, a declarat zilele trecute că ia în calcul orice variantă în acest caz, inclusiv propunerea revocării acestuia din funcție. “Încă nu am discutat cu domnul Nițu, urmează să mă întâlnesc cu domnia sa. Nu exclud nicio variantă în această chestiune, nu exclud revocarea din funcție”, declara Raluca Prună acum câteva zile, într-o conferintă de presă la Guvern.
***
Numele procurorului general al României Tiberiu Nitu este menţionat in comunicatul in care DNA cere ridicarea imunitatii fostului ministru de Interne Gabriel Oprea acuzat de abuz in serviciu. Oprea este acuzat de DNA că ar fi incheiat un protocol prin care Tiberiu Niţu, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a beneficiat de insotirea deplasarilor efectuate cu echipaje ale politiei rutiere. Conform unor surse citate de B1 TV, Tiberiu Niţu, procurorul general al României, ar fi beneficiat de 720 de deplasari cu coloana oficiala, in perioada aprilie 2014 - noiembrie 2015. B1 TV transmite de asemenea ca media deplasarilor procurorului general cu coloana oficiala ar fi fost de doua pe zi.
Procurorii îl acuză astfel pe Oprea că ar fi facilitat crearea unui "folos necuvenit" pentru procurorul general al PICCJ.
Protocolul la care face referire DNA ar fi fost semnat în aprilie 2014 de către MAI şi PICCJ, implicând cooperarea dintre cele doua institutii in scopul insotirii autovehiculului utilizat de catre procurorul general cu echipaje ale politiei rutiere. DNA arată însă că actele normative pe care era bazat protocolul nu includeau procurorul general printre persoanele indreptatite a beneficia de insotire cu echipaje ale politiei rutiere.
Cititi comunicatul DNA legat de a doua acuzaţie de abuz în serviciu adusă lui Gabriel Oprea :
"2. Infracțiunea de abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.
La data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții, în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale poliției rutiere.
Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.
Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului București.
În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La data de 03 iulie 2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.
Din documentul menționat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptățite legal (președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum și ministrul de interne și procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție."
