Pe aceeași temă
Toader mai spune și că parlamentul a fost cel care a dublat numărul zilelor compensate pentru deținuți, de la 3 la 6 zile pentru fiecare 30 de zile executate în spații necorespunzătoare. „Studiul de impact se face în procedura de legiferare și nu în faza de aplicare a legii”, mai spune el.
În replică, fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună a afirmat că Tudorel Toader era deja ministru când proiectul privind recursul compensatoriu a fost discutat în Parlament, iar acesta avea obligaţia să se opună modificărilor "care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului".
"Toader putea să retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat", a mai spus Prună.
Toader a revenit la rândul său cu o replică pentru Prună, spunând că "Unii cred că în numele libertății de exprimare pot afirma orice"
„Îmi asum tot ceea ce fac eu în calitate de ministru al Justiției, nu îmi asum ceea ce au făcut sau fac alții în domeniul justiției”, a afirmat Tudorel Toader.
Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook și citat de Agerpres, Tudorel Toader declară că, la data de 17 noiembrie 2016, Ministerul Justiţiei a înaintat CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare, iar pe 29 noiembrie 2016, plenul CSM a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii.
„Simple precizări privind recursul compensatoriu! Revenire la mesajul din data de 21 octombrie 2017. 1. La data de 17.XI.2016, prin adresa nr.68/86950, Ministerul Justiţiei a înaintat CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare.(...) 2. La data de 29.XI.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege, cu observaţiile menţionate în Anexă. (...) În opinia Plenului, compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător”, a scris ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe Facebook.
Mesajul ministrului Justiţiei vine după ce presa a relatat despre o serie de deţinuţi, eliberaţi recent în urma aplicării recursului compensatoriu, care au încălcat legea la puţin timp de la ieşirea din penitenciare.
Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 şi, potrivit acesteia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. Mediafax amintește că, în prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.
Reacţia demnitarului vine ca urmare a unui eveniment relatat de presă zilele acestea, amintește Adevărul.
Mai exact, după ce s-a aflat că o minoră de 17 ani a fost violată de Eugen (Jan) Buliga eliberat în primăvara anului 2018, în baza recursului compensatoriu beneficiind de o scurtare a pedepsei de aproape 400 de zile. Ultima condamnare a acestuia a fost de 13 ani, primită tot pentru viol.
Atunci a fost acuzat că ar fi violat două minore. Şi acesta nu este singurul astfel de eveniment care a scandalizat România. Reamintim că la sfârşitul lunii noiembrie o tânără de 20 de ani a ajuns pe patul de spital cu pierderi majore de memorie după ce a fost victima unui atac violent comis în scara unui bloc din Alba Iulia. Agresorul: un bărbat de 33 de ani recent liberat din penitenciar în baza legii recursului compensatoriu.
Nu mai puţin de trei condamnări are la activ Tiberiu Nicolae Drăgoi pentru infracţiuni comise cu violenţă extremă: două în România şi una în Grecia. Nu a contat. Judecătorii au fost nevoiţi să-l elibereze din Penitenciarul Aiud pe 15 septembrie, după ce tâlharul a dovedit că poate beneficia de legea potrivit căreia la fiecare 30 de zile de închisoare un condamnat primeşte un beneficiu de şase zile, care se consideră executate. Presa a relatat pe larg cazurile infractorilor condamnaţi pentru infracţiuni violente şi care au recidivat, dar au benficiat în continuare de prevederile favorabile ale acestei legi.
Astfel, în noiembrie 2017, Marius Florin Georgescu (de 32 de ani), la doar trei zile de la momentul în care a părăsit penitenciarul în baza recursului compensatoriu, a atacat şi violat o femeie de 33 de ani chiar în centrul Capitalei, pe Calea Moşilor. Florin Georgescu fusese închis în urmă cu 9 ani pentru că violase o fetiţă de 13 ani. Gabriel Neaţă, 49 de ani, din comuna argeşeană Vlădeşti, a tâlhărit două femei după ce a fost eliberat din închisoare pe baza recursului compensatoriu. Bărbatul a fost între 1995 şi 1998 cel mai căutat tâlhar din România, având 39 de tâlhării probate şi mai multe violuri la activ. În luna octombrie a fost din nou trimis în judecată. Petrică Mândrilă, zis Polonic (35 de ani), din oraşul Broşteni, judeţul Suceava, a fost condamnat în luna iunie la şapte ani şi o lună de închisoare pentru viol, lipsire de libertate şi ameninţare. El a ademenit o minoră în apartamentul lui, unde a obligat-o să întreţină întreţină relaţii sexuale. Petrică Mândrilă a fost eliberat în luna octombrie a anului 2017, fiind beneficiar al Legii privind recursul compensatoriu.
Replica halucinantă a PSD: „Fără legea asta n-ar mai fi dat în cap?“
Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare la 19 octombrie şi, potrivit acesteia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate.
În prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.
Este adevărat că Legea recursului compensatoriu a fost gândită de Raluca Prună, ministru al Justiţiei în timpul Guvernul Cioloş, după ce România pierduse mai multe procese la CEDO pentru condiţiile proaste din închisori. Ca statul să nu mai plătească despăgubiri financiare pentru deţinuţi, Raluca Prună a propus un mecanism de scurtare a pedepselor. Astfel, fiecare condamnat primea 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiţii neconforme cu standardele CEDO, adică într-o suprafaţă mai mică de 3 mp.
Numai că, între timp, PSD a câştigat alegerile parlamentare, iar în ianuarie 2017, Ministerul Justiţiei, condus de Florin Iordache, a trimis spre Parlament proiectul scris de Raluca Prună.
În Parlament, majoritatea PSD-ALDE-UDMR a dublat numărul de zile compensatorii, explică jurnaliștii de la Adevărul.
Aşadar, fiecare deţinut primea o diminuare a pedepsei cu 6 zile la fiecare 30 executate.
În plus, în Parlament a fost redefinită sintagma de „condiţii necorespunzătoare“, astfel încât „e practic imposibil ca o cerere de liberare condiţionată să fie respinsă în condiţiile în care peste 90% din penitenciare au fost declarate ca necorespunzătoare condiţiilor de detenţie“ după cum apreciază avocatul Adrian Cuculis.
Practic, o graţiere mascată.
Legea a intrat în vigoare în forma adoptată de majoritatea PSD.
Rezultatul: peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi înainte de termen. Unul dintre aceştia a atacat-o pe fata din Alba Iulia. Întrebat de „Adevărul“ dacă simte vreo responsabilitate morală faţă de victima de la Alba Iulia, în condiţiile în care se numără printre parlamentarii care au votat legea recursului compensatoriu, deputatul PSD Florin Iordache a spus: „În niciun caz. Legile sunt făcute pentru a fi respectate. De legea recursului compensatoriu au beneficiat mii de oameni, nu doar acest nebun care a încălcat legea“.
