Pe aceeași temă
Liberalii sunt pregatiti sa conteste la Curtea Constitutionala (CCR) Regulamentul Camerei Deputatilor, a anuntat co-presedintele PNL Alina Gorghiu, dupa ce deputatii au modificat Regulamentul si au introdus cateva prevederi declarate neconstitutionale de magistratii CCR. Daca prevederile vor fi adoptate, procedura de incuviintare a arestarii preventive va deveni mai dificila.
“PNL se opune categoric oricăror modificări ale Regulamentului Camerei Deputaților prin care se îngreunează procedurile de avizare a cererilor justiției privitoare la deputați. Dimpotrivă, noi credem că este nevoie de simplificarea acestor proceduri, conform proiectului de lege pe care PNL l-a depus încă din vara trecută”, transmite Alina Gorghiu pe Facebook.
Liderul liberal sustine ca PNL va contesta Regulamentul la Curtea Constitutionala daca majoritatea social-democrata din Camera Deputatilor “ar merge inainte cu planul de a transforma acest for in instanta”.
“Atrag atenția că PSD pregătește o adevărată miercure neagră în Parlamentul României – în plenul Senatului căutând să respingă avizarea cererilor DNA privitoare la senatorii (foști miniștri) Dan Șova și Darius Vâlcov, iar în plenul Camerei Deputaților urmând să voteze pentru superimunitate”, mai transmite Alina Gorghiu.
Deputatii nu renunta la imunitate
Deputatii au modificat Regulamentul Camerei Deputaţilor, reintroducand cateva prevederi declarate neconstituţionale de Curtea Constitutionala, in 2013, cand a avut loc o alta incercare de a le introduce in Regulament. Daca aceste prevederi vor fi adoptate, procedura de încuviinţare a arestării preventive va fi mult mai dificila.
In 17 martie, comisia de regulament a aprobat proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în care sunt strecurate modificări esenţiale privind imunitatea parlamentarilor, declarate neconstituţionale încă din 2013. Forma modificată acum este identică cu cea respinsă de judecătorii constituţionali.
Noile articole introduse prevad faptul ca toate cererile DNA de arestare preventiva vor trebui sa contina de acum toate „motivele concrete şi temeinice” pentru care se doreste arestarea. CCR a respins aceasta prevedere ca neconstitutionala, în 2013, considerand ca, daca ar fi aprobata, comisia juridică s-ar transforma într-o instanţă de judecată. Noile prevederi ar urma să se aplice şi în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari.
Propunerile de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, au ieşit din comisia de regulament şi urmeaza sa intre la vot final. În primul rând, este vorba vorba despre articolul 195, la care au fost introduse o serie de alineate noi potrivit cărora solicitările DNA trebuie să conţină „indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”.
În cazul în care comisia juridică decide că este nevoie de probe suplimentare la dosarul trimis, Ministerul Justiţiei este obligat să înainteze documentele necesare, iar termenul pentru elaborarea raportului se prelungeşte cu două zile.
1. Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art.72 din Constituţia României republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei.
2. Preşedintele Camerei Deputaţilor aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului Permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Ministrul justiţiei va înainta toate documentele pe care aceasta le solicită. În cazul în care sunt necesare probe şi informaţii suplimentare de la Ministerul Justiţiei, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va solicita Biroului Permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult 2 zile. Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.
Aceleaşi prevederi ar urma să se aplice şi în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniştrilor parlamentari. Astfel, potrivit articolului 157 modificat de deputaţi „raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate, acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”.
Citeste AICI Regulamentul modificat al Camerei Deputatilor.
