Apocalipsa care ne trebuie

V-ati gandit vreodata cum ar arata sfarsitul lumii in varianta laica si damboviteana? Eu am avut o viziune: pamantul se va despica si noi vom cadea in derizoriu. Cu ultimele puteri, vom mai scoate o data limba. Deja sunt semne si proroci. Dar mai intai putina istorie.

 La inceputul anului de gratie 2007 Romania parea un taram relativ binecuvantat. Aderarea la  UE deschidea o perspectiva de dezvoltare pe termen lung. Economia inregistra o crestere constanta, ca si leul, astfel incat, pentru prima data, salariul mediu a atins nivelul din ultimul an al comunismului. Cu diferenta ca atunci n-aveai ce cumpara, nici macar ce manca. Conexiunile la Internet s-au dublat, rata saraciei a dat inapoi, doar Adrian Nastase vindea din casa. In lume angajarea Romaniei "in teatre" era exemplara, iar in tara americanii erau asteptati la Kogalniceanu, de unde, daca se ridica pe varfuri, pot privi in ochi Armata a XIV din Transnistria.

 Nimic nu anunta haosul si confuzia, circul toxic, degradarea limbajului, depresia in masa, institutiile care se razboiesc, orizontul care se inchide. Desigur, aparuse Elena Udrea, cu "biletelul roz", dar nimeni n-a putut anticipa ce va urma. Era si vechi, din 2005. Intre timp, Patriciu se retrasese din toate functiile din PNL, iar cazul  Petromin urma calea justitiei. Si totusi, din aproape in aproape, lucrurile au degenerat in ultimul hal. Dupa principiul "unde dai si unde crapa", iata-ne astazi in pragul unei proceduri de suspendare a presedintelui Romaniei. PSD nu mai poate da inapoi, dupa ce s-a laudat ca a gasit vreo 30 de "incalcari grave" si derapaje de la Constitutie. "In esenta Traian Basescu e certat cu toata lumea", spune Antonie Iorgovan, autorul sesizarii care are 29 de pagini. Si sa nu uitam ca la Curtea Constitutionala sunt inca destui oameni ai lui Iliescu. Acesta s-a inviorat ceva de speriat, ne da lectii de democratie la televizor. Atatea capete de acuzare la adresa lui Basescu a gasit, ca nu le poate numara. Tocmai Iliescu, care e invinuit penal pentru mineriade.

 Sociologul Sebastian Lazaroiu a dat fuga pe micul ecran, sa sperie PSD ca va plati scump o initiativa atat de nepopulara. Totusi, sondajele urmatoare au inregistrat cresterea PSD si scaderea increderii in Alianta D.A. Liberalii au dat atunci vina pe presedinte ca deschide drum PSD-ului catre putere. In replica, Stolojan si-a amintit brusc ca grupul Tariceanu i-ar fi propus inca din 2004 sa tradeze PD in favoarea social-democratilor. Prilej pentru malitiosul Iosif Boda sa conchida ca  "sunt unii pe care si daca-i intrebi ce parere au despre femeile din Tahiti, iti raspund ca Tariceanu e un nemernic".

 Mai putin dispus la aluzii, Ludovic Orban l-a facut pe Stolojan  "slugoi PSD si om de casa al regimului comunist". Mai departe vocile s-au amestecat. Premierul a spus ca "presedintele vrea sa fie si-n guvern si sa dea indicatii justitiei. Toate acestea sunt imixtiuni". Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a opinat ca autoritarismul presedintelui afecteaza ratingul de tara, exista semnale de la institutiile financiare internationale. Iar Mircea Geoana a vorbit despre "o caricatura de presedinte, ca un pantof masura 33 intr-un picior 44". Atunci, "Gigi de la Maglavit" s-a pus cu pieptul in fata presedintelui, "sa nu ia mafia puterea".

 In parlament,  Legea referendumului s-a transformat intr-o dezbatere despre cum e mai bine sa-ti demiti presedintele.

 Ingrijorati, 50 de intelectuali i-au luat partea d-lui Basescu, considerat  "un presedinte pentru alte coordonate istorice". Lung prilej de vorbe si de ipoteze. O serie de intelectuali au fost in situatia sa explice opiniei publice de ce n-au semnat, pentru ca de obicei semnau. Presedintele PC a luat foc: si el e intelectual, si "cei cincizeci" nu-l reprezinta. Dan Voiculescu a facut apel la "intelectualii anonimi" sa se ridice "deasupra vremurilor" si "sa nu se lase compromisi". Acum a inteles Voiculescu pe cine se sprijina presedintele: pe Liiceanu si pe Becali. Adanc, nu?

 In sfarsit, presedintele a mai tulburat o data apele vorbind despre  "politicieni care fac legi pentru infractori". Parlamentul s-a simtit vizat si i-a pretins scuze publice. Ce se intampla?! Sa fim, vorba lui Cristian Pirvulescu, "intr-un moment de iratiune"? Si daca da, mai dureaza mult? Premierul a chemat la ratiune si stabilitate, insa opozitia nici n-a vrut sa auda. Daca suspendarea presedintelui reuseste, urmeaza o luna de campanie in care isteria va escalada si castiga cine injura mai tare. Deja nu se mai intelege om cu om. In loc sa mearga la alegerile europene, sa-si bata capul cu taxe si transhumanta, electoratul va fi pus in situatia sa opteze intre parlament si presedinte. Daca parlamentul pierde, ramane la locul lui, singur si trist, dar neclintit. Daca presedintele e demis, urmeaza noi alegeri prezidentiale pentru care nimeni nu e pregatit si amanarea alegerilor europene pentru la anul. O tinem asa din urna in urna. Traim vremuri istorice, pacat ca nu se mai termina.