Belles Etrangeres 2005

Gabriela Adamesteanu, Stefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, Letitia Ilea, Dan Lungu, Ion Muresan, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia Stefanescu si Vlad Zografi. 12 scriitori romani contemporani si operele lor sunt prezentate publicului francez in perioada 14-26 noiembrie, in cadrul editiei 2005 a Belles Etrangeres.

Belles Etrangeres este o manifestare organizata anual de Ministerul francez al Culturii prin intermediul Centrului National al Cartii (CNC), care face cunoscuta cititorilor francezi literatura contemporana din diferite tari. In luna noiembrie a fiecarui an, un grup de scriitori din aceeasi tara sunt invitati in Franta, unde participa la o serie de intruniri in toata tara, organizate in librarii, biblioteci sau universitati. Belles Etrangeres ilustreaza politica de sprijin a CNC pentru traducere, editare si difuzare de literatura straina.
Incepand din 1987, Belles Etrangeres a adus in Franta scriitori din Brazilia, RDG, Danemarca (1978), Argentina, Spania, China, Portugalia (1988), Finlanda, Ungaria, Irlanda (1989), Grecia, Australia, Polonia (1990), Mexic, Austria, Norvegia (1991), Chile, Tarile Baltice (1992), Africa de Sud, Turcia, Olanda (1993), Israel, Egipt (1994), Suedia, Coreea (1995), Canada (1996), Palestina, America Centrala (1997), Albania (1998), Belgia, Cehia (1999), Bulgaria, Elvetia (2001), India (2002), Algeria (2003) si Rusia (2004).
In noiembrie 2005, Centrul National al Cartii a invitat 12 scriitori romani, care vor intra in dialog cu cititorii francezi, vor participa mese rotunde si la lecturi publice in peste 35 de orase ale Frantei. Cu ocazia manifestarii, CNC a editat volumul Doisprezece scriitori romani, Les Belles Etrangeres, o antologie de texte inedite care contine fragmente de roman, teatru, nuvele si poezie, traduse in limba franceza. Unii dintre scriitorii participanti au avut si posibilitatea de a publica volume proprii, cu finantarea CNC: Gabriela Adamesteanu, Ana Blandiana, Dan Lungu, Cecilia Stefanescu, Marta Petreu si Letitia Ilea. Cheltuielile de traducere au fost suportate tot de partea franceza. A trai si a scrie in Romania este titlul unui film care va fi prezentat in cadrul Belles Etrangeres. Filmat in Romania, acesta incearca sa construiasca un portret pentru fiecare din scriitorii invitati. In varianta finala, filmul va fi difuzat pe canalul Arte si va putea fi urmarit si in cadrul intalnirilor cu public.
Alegerea Romaniei pentru participarea la Belles Etrangeres a fost facuta inca din 1999. “Dar”, spune Martine Grelle, comisarul pentru Belles Etrangeres, intr-un interviu acordat Suplimentului de Cultura, “pentru a putea realiza cel putin multumitor o editie in Romania, aveam nevoie de un anumit numar de autori tineri, interesant de descoperit, si de autori mai cunoscuti, care sa aiba deja o opera importanta. Trebuia mai ales sa existe editori francezi dispusi sa publice traduceri din acesti autori, pentru ca publicul sa-i poatã cunoaste. Asteptam aparitia acestei noi generatii in plina ascensiune - rolul Belles Etrangeres e de a facilita intalnirea publicului francez cu literaturi care nu sunt inca indeajuns de cunoscute in Franta”.
Pentru selectarea autorilor care participa la Belles Etrangeres, exista criterii foarte clare: scriitorii trebuie sa fie in viata, sa aiba ceva publicat in franceza, sa traiasca in Romania sau intr-o alta tara, dar nu in Franta, sa reprezinte pe cat posibil toate genurile literare (poezie, carte pentru copii, banda desenata, proza, teatru), sa reprezinte o diversitate generationala sau de stil. Filozofia si critica literara sunt excluse din start. In vederea acestei selectii, Centrul National al Cartii alege un consilier literar si organizeaza o comisie din care fac parte profesori universitari, ziaristi sau traducatori. Comisia alcatuieste o lista care contine in jur de 20 de nume din care sunt alesi participantii, pe baza criteriilor de selectie.
Consilierul literar din Romania la Belles Etrangeres, Laure Hinckel, explica alegerea celor 12 scriitori:
“Belles Etrangeres isi propune sa faca cunoscute publicului francez noi talente si sa prezinte in acelasi timp scriitori afirmati. Pe partea celor deja cunoscuti, extraordinara Gabriela Adamesteanu, intr-un spirit al clasicului reinnoit, da spre lectura un mare roman social si familial, in acelasi timp modern si indraznet: Dimineata pierduta, publicat la Gallimard in 2005. Ana Blandiana isi reveleaza, prin intermediul unui roman inca inedit, toata profunzimea inspiratiei sale poetice. Sertarul cu aplauze este un roman despre creatie si puterea autorului, despre viata cotidiana in Romania ceausista si despre experienta reeducarii psihiatrice. Mircea Cartarescu, scriitor afirmat, cu un stil stralucitor, e deja cunoscut publicului francez. Teoreticianul postmodernismului romanesc ofera, prin Orbitor, un roman despre lumi orbitoare, bogate in simboluri si despre dragostea unui copil pentru mama sa intr-un Bucuresti halucinant. Cat despre romancierul Gheorghe Craciun, traducerea romanului sau Compunere la paralele inegale a primit Premiul Caillé... Romanul Pupa russa, inca inedit, reveleaza un autor care se pune in situatia unei tinere femei cu nenumarate aventuri amoroase. Crescuta in atmosfera infecta a unui pensionat, tanara Leontina se dedica sportului de nivel inalt in Romania anilor ‘60 inainte de a urca in ierarhia comunista... Fantezistul Stefan Agopian scrie despre conditia sa de armean. Personajele sale se numesc Melkon Zardarian, Orben, Aaron Juda Hartman sau, uimitor, Marion de l’Orme... iar romanul lui inedit isi permite toate libertatile de forma, frizand colajul poetic genial.
Belles Etrangeres nu putea uita ca Romania este tara marilor dramaturgi Caragiale si Ionesco. In prezent, scenele internationale prezinta opere ale dramaturgilor romani. Vlad Zografi, in Saruta-ma, prezinta monologul unui bolnav universal.
Poeti recunoscuti, Marta Petreu si Ion Muresan au universuri destul de diferite. Intinsa ca un arc, poezia Martei Petreu cauta sa scape din corp, bantuie si palpita. Cat despre Ion Muresan, el scrie o poezie de inspiratie pagana si colorata, plina de viziuni suprarealiste in care forta si magia creeaza vraja. Poemul-Godet e un exemplu remarcabil. Simona Popescu, poeta recunoscuta, este si prozatoare. In romanul Exuvii ea exploreaza transfigurarile trecutului propriei sale personalitati. Acest roman autobiografic este un adevarat festival stilistic.
Pe partea tinerei generatii - care si-a trait tineretea in comunism si scrie acum intr-o societate in mutatie -, Dan Lungu si Cecilia Stefanescu sunt doi romancieri foarte promitatori. In Legaturi bolnavicioase, Cecilia Stefanescu aluneca in viata unui personaj care rataceste la granita dintre lumi, unde se reflecta distorsiunile noii societati romanesti. Observator mai rece, dar amuzat in mod demonic, care stie sa se foloseasca de resorturile umorului, Dan Lungu este un scriitor al carui condei pustiitor stie sa hartuiasca cu talent contradictiile societatii contemporane. In romanul Raiul gainilor, el da viata locuitorilor unei strazi din Bucuresti: la granita dintre o lume comunista care moare si o lume mediatica si violenta care ii absoarbe.
Letitia Ilea, poeta mai cunoscuta astazi in Franta decat in propria tara, confera cotidianului muzica cea mai intima: singuratatea urbana, zilele care incep invers, ca carbunele de-a curmezisul pe masina de scris...”