Bucurestiul Cultural, nr.2/2006

MARIANA CELAC Despre carti si despre case Cand un anunt la “cumparari case” zice “caut vila cu arhitectura în zona Dacia-Polona, plata pe loc, ofer pret maxim”, cu siguranta ca nu de arhitectura contemporana e vorba. “Arhitectura” înseamna aici colonete, arcaturi, ghirlande de stuc, ancadramente complicate, logii, fier forjat, capitele si balustri. De ce un bloculet de (foarte buna) factura “cubista” din mirabilul deceniu 1930 e socotit pretios si protejat prin înscrierea pe lista monumentelor este, în opinia locatarilor, un mister, daca nu o masinatie ce va fi urmata de o nationalizare sub pretext cultural. Se face arhitectura contemporana buna la Bucuresti? întreba de una seara un bland literat. De vazut nu se vede - spunea el. Tot ce e nou e execrabil, brutal, urat de-a binelea. Arhitectura buna (de acum un secol - cam asta e ce avem la Bucuresti în materie de trecut construit) dispare, e lasata sa moara sau e asasinata cu sange rece. Iar cea noua produce obiecte bolovanoase si reci, prea mari, prea lucioase si prea sticloase, agresive si comerciale. Bienînteles, spunea criticul, asa cum se face literatura proasta se face si arhitectura proasta. Dar între una si alta diferenta e foarte mare. Daca o carte nu iti place o lasi deoparte. De arhitectura care nu îti place nu poti scapa, vrei-nu vrei - ramane acolo. Pentru multa vreme. Asa este. Numai ca atasamente ferme între ce e bun (vechi) si ce e reprobabil (contemporan), între patrimoniu si non-patrimoniu nu rezolva dilemele arhitecturilor discutabile, cum nu rezolva nici dilemele scrierilor discutabile. Obiectele “patrimoniate” astazi nu au început, nici sub semnul protectiei, nici al prestigiului, au fost doar noi. Orice casa - si prin extensie orice fragment urban - a fost la început ca o arhitectura noua, suspendata între imaginile istorice si orasul în devenire. Oricat de clara ar fi lectia de excelenta a stilurilor istorice, oricat de atasanta - atmosfera Bucurestiului 1900 si oricat de lesnicios - succesul de public al unei pastise neo-istoriste, arhitectura de azi nu poate produce o virtuala extensie a Bucurestiului de prestigiu decat în expresie contemporana. Daca extindem acest rationament, neincrederea în arhitectura contemporana ameninta în egala masura trecutul orasului si devenirea lui. A evita ce se întampla, sa zicem, cu parcelarea de la Bordei (care a pierdut, dincolo de posibilitatea de recuperare, calitatile unui concept urbanistic - valid esteticeste, rational si coerent, aliat unei arhitecturi romanesti moderne), felul cum se prabuseste sub ochii publicului - daca nu s-a prabusit deja - Clubul Nautic din Herastrau (perfect modern ca arhitectura si program) sau ce se întampla cu arhitectura buna de ani 1970, “retapata” în stil comercialist, nu vine din legi si avizari insuficient de severe, cat din indiferenta, inconsistenta si insensibilitatea rationamentului cultural la arhitectura în mers, cea care se face acum, cu bunele, mediocritatile si ororile sale. Tocmai pentru ca suntem condamnati sa traim cu mediocritatile si ororile tenace ale arhitecturii, productia contemporana ar merita o altfel de “acoperire”critica. Nu arhitectii pot face aceasta treaba. Nici o severa politie a constructiilor, nici reguli din ce în ce mai stufoase sau liste de interdictii din ce în ce mai lungi si imprecise. Meseriasii asteapta de la Bucurestiul cultural o critica culturala a productiei lor. Ducand aceasta logica la limita, soarta patrimoniului bucurestean, atat cat e, se adjudeca de o receptie sagace a caselor noi, a arhitecturii noi, a urbanitatii noi. Si asa, lucruri care pareau blandului literat atat de diferite încep sa semene foarte mult: în lumea arhitecturii de azi, lucrurile se petrec si se aleg cam ca în lumea cartilor. ANCA HATIEGAN Apele memoriei Sunt regizori care scriu pentru a-si teoretiza experienta din teatru sau pentru a-si actualiza vocatia latenta de dramaturg, poet sau prozator. Mai exista apoi categoria intermediara, cel mai greu de definit, a regizorilor-scriitori dublati parca de propriul Dublu... Scrierile lor sunt tot un fel de puneri în scena - spectrale. Cuvintele joaca aici rolul de a fixa în forma “fantomele” spectacolelor trecute si viitoare. Ele încearca sa surprinda fie aura neconsumata a unor “scene” din trecut, petrecute aievea, sau imaginate, fie proiectiile imateriale ale unor “scene” care ar putea sa aiba loc, în teatru sau în afara lui - daca exista un “în afara” teatrului. Ceea ce rezulta sunt carti labirintice, alunecatoare, fermecatoare, facute dintr-o plamada cu visele. Precum Bricabrac-ul lui Pintilie. Precum, mai nou, Mnemosina, bunica lui Orfeu de Catalina Buzoianu. Regizoarea si-a adunat toate însemnarile, adica materia a trei carti, concepute la intervale diferite de timp, într-un singur volum, aparut sub egida Fundatiei Culturale “Camil Petrescu” si a revistei Teatrul azi, în 2005. Prima parte, Novele teatrale, e o reeditare. Textele de aici au mai fost publicate, sub acelasi titlu, în 1987, la Editura Meridiane. Vaporul interior si Mnemosina, bunica lui Orfeu, respectiv partea a II-a si a III-a a cartii, botezata dupa aceasta din urma, vad lumina tiparului pentru prima oara. Dupa cum noteaza autoarea, “experientele relatate aici nu sunt jurnale si nici nu pot fi numite simple amintiri. Totusi, ele alcatuiesc un traseu întortocheat si capricios al memoriei. De aceea, l-am dedicat acestui personaj «impertinent» al mitologiei, Mnemosina, bunica lui Orfeu”. De altfel, muza “misterioasa” si “cam tembela”, care încurca itele cand nu te astepti ori smulge brutal, “cu forcepsul, un adevar adanc îngropat”, este sau ar trebui sa fie, sugereaza autoarea, mai mult decat Thalia (muza comediei) sau Melpomena (muza tragediei), divinitatea tutelara a teatrului.   Ce contine, totusi, Mnemosina, bunica lui Orfeu? Eseuri despre teatru, despre autori pe care Catalina Buzoianu i-a pus la un moment dat în scena (Gombrowicz, Pirandello, Shakespeare, Cehov, tragicii greci, Strindberg, Lorca, Bulgakov etc.), unele dintre ele prezentate în colocvii si congrese internationale de gen; file din caiete de regie, scenarii de spectacol sau film ramase în stadiu de proiect (Molloy, dupa romanul omonim de Samuel Beckett, sau Sarmanul Dionis, dupa scrierile lui Eminescu); povestioare sau “novele exemplare”, ca ilustrare la conditia artistului si la relatia sa cu Puterea (crezul regizoarei e expus sub forma de parabola într-o istorioara de tip asiatic, în care autoarea pledeaza pentru solutia rezistentei la fata locului în fata teroarei unui regim totalitar, respingand, subtil, alternativa exilului, încarnata de Liviu Ciulei); o poveste de dragoste din tineretea regizorului Andrei Serban, relatata cu umor sagalnic; portrete de prieteni, colegi, mentori din lumea teatrului - dintre care cel mai expresiv si actual, desi scris aproximativ cu douazeci de ani în urma, e tot cel al Valeriei Seciu, “aceasta stranie actrita”. Un loc important în economia cartii îl ocupa impresiile de calatorie, jurnalul diverselor “itinerarii teatrale” parcurse de Catalina Buzoianu de-a lungul unei vieti. La început, ochiul regizoarei se multumeste sa înregistreze avid “faptele” de teatru ale confratilor de breasla. Treptat, acelasi ochi îsi devine “autooglinda”, pe masura ce si mana de scriitor se face tot mai îndrazneata. Inca o spectatoare timida, ucenica regizoare selecteaza cu pricepere, decanteaza, distileaza experiente, astfel încat precipitatul alchimic obtinut pe aceasta cale poarta deja amprenta ei inconfundabila. Sunt anii 60, spre final, si anii 70, anii nebuni, “hippyoti”, de mare efervescenta teatrala, dar si de declin al unor artisti de marca, precum Peter Schumann (animatorul trupei Bread and Puppet, celebra pentru procesiunile stradale, cu papusi gigantice, manifestatii adeseori cu caracter de contestatie politica) sau Eugenio Barba, conducatorul lui Odin Teatret, un laborator de experiment teatral pe teme antropologice. “Sfarsitul pe care îl simteam - nota ulterior regizoarea romanca, ajunsa în floarea varstei - nu era numai cel al unei civilizatii, ci si acela (cu mult mai dureros pentru mine) al unei estetici teatrale inconfundabile. In 1977, vizionand un film în care Grotowski îsi comenta cu detasare, luciditate si ironie revolutia si scleroza, avusesem acelasi sentiment acut de tristete si neputinta”. Melancolia o urmareste, de altminteri, peste tot, ca o umbra, marturie stand si aceasta confesiune dramatica, mult mai tarzie: “Eram în culmea gloriei, dar citatul din Biblie «desertaciunea desertaciunilor si tortura sufleteasca sunt toate», emblema vietii mele, a functionat si de data asta implacabil”. Acestui sentiment, paralizant în aparenta, regasit în cuvintele din Eclesiast, regizoarea îi datoreaza însa marca originalitatii sale stilistice: structura clasica, rigida, “elaborata dupa severe principii arhitecturale”, a spectacolului va fi în cazul Catalinei Buzoianu mereu “minata de melancolie”, sursa pentru “necontenitele mele aluviuni”, aglomerari, volute si artificii baroce, pe care altii, precum scenograful Mihai Madescu, se vor stradui de-a lungul timpului sa i le “curete”, cand nu de-a dreptul sa i le “refuze”. “Efecte ale renuntarii” (ar spune Constantin Toiu), “aluviunile” Catalinei Buzoianu evoca Delta Dunarii, în preajma careia regizoarea si-a petrecut copilaria si adolescenta si care pare sa i se fi imprimat în inconstient, ca o harta mentala, cu repere miscatoare. Descoperim imaginea cu valoare de arhetip a Deltei în miezul perceptiilor sale cele mai fine: “Unii se descurca, dar mie mi-e frica de realitate. Stiu prea bine ca se poate sparge în mii de cioburi, tocmai cand nu te astepti. Sau ca îti ofera o suprafata plana, ferma si dintr-o data se valureste, se topeste, devine inconsistenta, o materie cleioasa, care te înghite ca o mlastina. Te duci de nu te vezi...” (subl. m.). Apele ancestrale ale acesteia sunt însasi Memoria (batrana Mnemosina), originile, lichidul amniotic. Ele atrag si orienteaza periplurile teatrale ale Catalinei Buzoianu, care devin astfel succesive (re)întoarceri acasa. Arta slujeste drept vehicol, fiind “Vaporul interior”, cu prora atintita spre “Ithaca” launtrica. Nu întamplator, jurnalul de calatorie cu acest nume, subintitulat Ulisii anului 2001. Romanul unui teatru plutitor, relatare a unui turneu întreprins de Teatrul Bulandra pe mare, pe urmele legendarului personaj, cu spectacolul Odiseea 2001, realizat în colaborare cu teatrul Toursky din Marsilia, e documentul cel mai consistent sub aspectul trairilor si senzatiilor retinute de regizoare - alaturi de naratiunea autobiografica Casa copilariei si de evocarea tulburatoare a figurii materne, cea careia autoarea îi dedica, de fapt, randurile sale, din I remember mama, textul cu care se încheie volumul. “Pana unde poti merge cu autopsia pe viu?”, se întreaba Catalina Buzoianu în debutul cartii sale. Pana unde îti întalnesti si eliberezi Dublul (sau Duhul), pare sa raspunda tot ea. In mainile regizoarei instrumentul de scris devine bisturiul cu care Petru, protagonistul din piesa lui Vlad Zografi (montata de Catalina Buzoianu la Teatrul Bulandra în 1998), scurma în trupul inert al prietenului sau, filosof, pentru a afla “cum urla carnea povestea sufletului”: “Trebuie sa-ti pipai sufletul, sa-mi înfig degetele în carnea lui...”. Numai ca trupul disecat îi apartine, în cazul acesta, chiar celei care diseca. Bisturiul autoarei pune în evidenta puternicele contraste ale personalitatii sale; pornind de la detaliul “hiperrealist, de o concretete insuportabila”, el reuseste sa degaje spiritualitatea cea mai rarefiata, care recompune în aer, atunci cand lama loveste si taie cel mai adanc, contururile aburite ale Mamei: “Mama, tu esti în inima mea, în sufletul meu”. Astfel se împlineste “sacrificiul, teatru al surselor”, în întelesul neasteptat si rascolitor pe care i-l confera, exemplar, Catalina Buzoianu. DOINA PAPP Un cuplu legendar Catalina Buzoianu - Valeria Seciu Pentru timpurile actuale, cand regizorii, nemaifiind angajatii unui anumit teatru, schimba trupele si echipele de colaboratori în functie de contract, ideea unui parcurs artistic comun ce are uneori anvergura unei vieti e din ce în ce mai impracticabila. Mai sunt, e adevarat, sesizabile afinitatile elective care aduna în aceeasi distributie aceiasi regizori si actori, dar mai rar se pot întalni regizori care formeaza trupe sau îndruma cariera unui actor. De aceea, revenirea cuplului legendar Catalina Buzoianu - Valeria Seciu produce atata emotie, cu atat mai mult cu cat aceasta întalnire naste în continuare evenimente artistice. Dupa Spirit, ultimul spectacol realizat împreuna, încununat cu premii si laude, cele doua artiste se regasesc, iata, pe aceeasi scena, a aceluiasi Teatru Mic, cea care a si consacrat de altfel celebritatea lor, într-un spectacol cu totul aparte în universul teatral actual. El se numeste Cum gandeste Amy si face figura bizara, prin simplitate si adevar, printre excesele de brutalitate si violenta prin care teatrul contemporan se vrea sincronizat cu epoca si în vecinatatea unor tendinte exclusiviste vizand un anume mod de a întelege modernitatea. Piesa, apartinand dramaturgului american David Hare, pare la prima vedere simplisima, si poate si este, dar contine, iata, atat adevar cat sa poata deveni ispititor pentru regizoare si interpreta principala. Despre dramele actorilor care se apropie de clipa ultimei caderi de cortina s-a scris destul si am putea considera subiectul obosit, la fel si despre disconfortul relatiilor cu cei din jur, mai ales cand apar si copiii pusi în umbra de celebritatea parintilor. Ceea ce particularizeaza însa destinul lui Esme Ellen din Cum gandeste Amy este însasi prezenta Valeriei Seciu în rol. Dincolo de unele similitudini de biografie, exulta farmecul nedezmintit al interpretei, care transforma cazul într-unul revelator pentru conditia efemera a gloriei si a artistului. Ideea este expresiv exprimata în final, cand, de la masuta ei de machiaj, actrita îmbatranita renaste în imaginea unui clovn cu valoare primordiala pentru esenta si sensul nemuritor al teatrului, împartind un mar al concordiei cu tanarul ei discipol. Regizoarea a marturisit ca actrita si-a dorit rolul, dar acceptand textul suntem siguri ca si ea a intuit aici pretextul unei creatii demna de numele interpretei. Asa a si fost, caci de la început si pana la sfarsit Valeria Seciu domina reprezentatia cu energia ei freatica, subtila, cu misterul de fiinta vulnerabila, cu felul personal de a luneca printre vorbe, cu umorul ei rafinat, cu forta nebanuita si aproape hipnotica, în fine, cu ciudatenia ei deconcertanta, dar cat de seducatoare, însusiri pe care Catalina Buzoianu stie atat de bine sa i le puna în valoare. Personajul vine în scena astfel cu o întreaga lume, bantuita de iluzii si spectre, dar si de probleme reale a caror aparenta obisnuita e cu atat mai convingatoare. Multiplicat de imaginile înconjuratoare pe care scenografia epatanta a lui Dragos Buhagiar le-a conceput ca pe o ipostaza autoreferentiala, portretul actritei din piesa, care stie sa transforme un trecut celebru în sursa de dileme, se proiecteaza revelator. Ca si odinioara în Revedere, de Luigi Pirandello, unde Catalina Buzoianu i-l propunea ca partener pe tanarul Florin Piersic, dialogul dintre generatii e asigurat aici de prezente proaspete si promitatoare, precum descoperirea numita Simona Popescu. Cu atat mai dificil, rolul ei are de sustinut confruntarile esentiale despre nonconformism, în care argumentele unei liberale notorii precum mama ei sunt greu de combatut. Partenera desavarsita în scena, Valeria Seciu sustine tensiunea nu doar în grupul tanar, ci si în relatia cu adoratorul-excroc, interpretat cu malitioasa distantare de Mihai Dinvale. Dar mai mult decat orice altceva spectacolul respira atmosfera calma a întelegerii si comunicarii, avand un stil coerent în exprimarea scenica si interpretare. E articulat solid, ca tot ce iese din maiestria Catalinei Buzoianu, si degaja o infinita tandrete la adresa teatrului si a oamenilor lui. Si, desi unii cronicari cu obsesii revansarde se codesc sa-i dea calificativul maxim, cei mai multi recunosc ca ne era dor de un astfel de spectacol. El ne aminteste de anii cand, jucand Sa imbracam pe cei goi sau Maestrul si Margareta, Valeria Seciu si Catalina Buzoianu faceau ca mersul nostru la teatru sa fie o bucurie aleasa, prelungita în trairi reconfortante, chiar si atunci cand mesajele erau revolutionare. Nu stiu ca asemenea artisti sa-si fi desconsiderat maestrii si nici ca titani ai artei din vremea lor sa-si fi devorat copiii. Erau mai multa generozitate si respect printre artisti pe atunci, printre cei care reprezinta, e de presupus, o oaza privilegiata de sensibilitate, si nu o spina iritativa, contaminata de maladiile societatii înconjuratoare. Un motiv în plus sa aplaudam longevitatea unui cuplu legendar, asteptand cu nerabdare premiera care se prefigureaza pe scena Nationalului. Catalina Buzoinau si Valeria Seciu ne pregatesc Menajeria de sticla, de Tennesse Williams.

VIRGIL STEFAN NITULESCU, secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor

Problemele infrastructurii culturale in Romania Programul Carol I Ce aduce nou 2006 in problemele de patrimoniu de care va ocupati? Secretariatul de Stat pentru Patrimoniul Cultural National, ca parte a Ministerului Culturii si Cultelor, are in coordonare niste programe multianuale, de fapt, aceste programe anuale se reinnoiesc in fiecare an, diferentele constand in sumele alocate si in continutul lor punctual. In anul 2006, as mentiona, intr-o ordine aleatorie, Programul National de Restaurare a Monumentelor Istorice, Programul National de Cercetari Arheologice si Programul Patrimoniul muzeal in pericol. Acesta din urma este un program nou, dar ca titulatura preia un program pornit in anul 2004, sub alta denumire, care mie mi s-a parut improprie. Patrimoniul muzeal in pericol este menit sa ajute cu fonduri institutiile publice care nu sunt in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, pentru restaurarea unor obiective din patrimoniul lor. Programul National de Restaurare a Monumentelor Istorice este un program masiv pentru bugetul nostru, dar insignifiat pentru nevoile tarii. Monumentele administrate de minister sunt foarte putine, iar lucrarile de restaurare sunt finantate direct prin transfer. Dau cateva exemple de monumente care nu sunt administrate de minister: celebrul teatru din Caracal (celebru pentru ca se lucreaza la el de foarte multi ani, il administreaza administratia locala si in fiecare an parlamentarii au solicitat fonduri speciale). Sper ca in anul 2006 sa incheiem lucrarile. Un alt exemplu: Voronetul. Este un monument administrat de Biserica si pentru care noi in fiecare an dam fonduri. Printre monumentele administrate direct de minister, pot sa va amintesc cladirea Muzeului National de Istorie a Romaniei, cladirea Ateneului, cladirea Muzeului National de Arta al Romaniei. Cladirile Muzeului National Brukenthal, din Sibiu, sunt aproape toate monumente istorice. Nu putem finanta insa, in mod direct, prin transfer lucrarile la Palatul Brukenthal, deoarece acesta a fost retrocedat Bisericii Evanghelice. Dar sunteti si Ministerul Cultelor! Cultele nu au posibilitatea de a finanta cladiri civile, restaurarile de biserici. Singura solutie este de a sprijini restaurarile Palatului Brukenthal prin Programul National de Restaurare, amintit ceva mai devreme. Deci trebuie sa jonglam cu aceste categorii. Programul National de Cercetari Arheologice este in aceeasi categorie. Stiu ca primesc cam putini bani! Toata lumea primeste prea putini bani si toata lumea se plange. N-am sa vad vreodata pe cineva multumit. Cei mai multi arheologi lucreaza in muzee si cele mai multe dintre santierele arheologice ale Romaniei sunt administrate de fapt de muzee, din care, majoritatea se afla sub autoritatea administratiilor locale. Deci administratia locala da cei mai multi bani? Asa ar trebui sa fie. In realitate, MCC este cel mai mare finantator al cercetarilor arheologice din Romania. Revin la programele noastre anuale. In anul 2006 avem doua programe mai importante: unul este cel dedicat lui Carol I, pe care chiar asa l-am si denumit, Programul Carol I. Este legat de trei aniversari in anul 2006: 140 de ani de la venirea lui Carol pe tron ca print, in anul 1866, 125 de ani de la proclamarea Regatului Romaniei, in 1881, si 100 de ani de la expozitia jubiliara din 1906, care a fost un mare eveniment cultural pentru Romania de la inceputul sec. XX. Ideea acestui program imi apartine, dateaza din anul 2005. Este oricum un program al ministerului, dar sper sa fie insusit de guvern, in sensul ca sper sa obtinem un sprijin de la rezerva bugetara a guvernului, pentru ca, daca vom ramane numai la finantarea asigurata prin bugetul de stat, atunci va fi un program foarte subtirel. Daca dorim sa-i dam o vizibilitate mult mai mare, atunci vom avea nevoie de sprijinul Guvernului. Eu sper ca in cel mult o luna sa avem un raspuns ferm din partea Guvernului in aceasta privinta. Mi se pare un program foarte frumos dar neobisnuit, pentru noi, care suntem inca in trendul Cantarii Romaniei. Eu nu cred ca este neobisnuit. Programe aniversare culturale s-au mai facut in ultimii ani. As aminti in anul 2004 Programul Stefan cel Mare si in anul 2001 programul dedicat lui Constantin Brancusi. Cel cu Stefan cel Mare a luat o turnura destul de... Din pacate a luat pe alocuri o turnura festivista, ceea ce este regretabil, pentru ca Stefan cel Mare a fost o personalitate care a marcat cultura romaneasca in sec. XV si XVI intr-un mod cum nu cred ca a mai facut-o o alta personalitate contemporana cu el. Al doilea program anual pentru anul 2006 este Programul Dacia romana, dedicat implinirii a 1.900 de ani de la crearea provinciei Dacia. De fapt, provincia Dacia a fost creata oficial in anul 107, dar 106 este anul cuceririi Daciei de catre Traian. Este un eveniment care a dus la marcarea identitatii nationale romanesti sau de care se leaga, tarziu, in epoca modernitatii romanesti, identitatea nationala a Romaniei. Toti cei care au construit, intelectualiceste vorbind, identitatea romaneasca in epoca moderna au pornit acest construct cultural de la momentul cuceririi Daciei de catre Traian. Este un moment istoric, din punctul meu de vedere, foarte important si am conceput acest program sub forma unui sir de proiecte care vor starni, si deja am garantia ca au starnit, interes si in afara tarii. De altfel, vor avea loc manifestari culturale si stiintifice care vor fi onorate de oameni de stiinta si de institutii din Italia, care s-a aratat foarte interesata de acest program. Dar si din alte tari vest-europene. Programul Carol I cam cum il vedeti, in mod concret? Sunt trei componente majore: una este rezervata monumentelor istorice construite pe timpul lui Carol I (de exemplu Ateneul Roman) sau restaurate in timpul lui. Carol I a fost preocupat de soarta monumentelor istorice din Romania si unele dintre monumentele medievale, mai ales cele romanesti, au fost restaurate in timpul domniei lui. A avut si timpul necesar sa faca acest lucru. A domnit 48 de ani. A avut cea mai lunga domnie din istoria romanilor si ea a marcat profund Romania contemporana. In al doilea rand, este vorba despre expozitii si manifestari stiintifice conexe. In al treilea pilon al acestui program intra mai multe tipuri de manifestari, inclusiv filme, aparitii de carte. Sper sa avem pana la urma bani sa finantam si cate un film documentar pentru fiecare dintre aceste programe. Trista viata a statuilor in Romania
Am vazut un calendar facut de primarul sectorului 1, d-l Andrei Chiliman, in care erau reproduse statui si monumente din Bucuresti daramate in timpul comunismului, printre care si una a lui Carol. N-am vazut calendarul, dar probabil ca este vorba despre statuia ecvestra realizata de Ivan Mestrovici, un mare sculptor croat, si pot sa spun ca de fapt, in momentul in care ne-am gandit la acest program, primul lucru care ni s-a conturat in minte a fost refacerea statuii lui Carol. Statuia a fost topita si o parte din bronzul acelei statui a fost utilizat, dupa stiinta mea, la realizarea statuii lui Lenin, realizata de Constantin Baraschi si care zace in spatele unui zid de la Mogosoaia. Tristetea vietii statuilor. Da, au o viata trista. Eu cred ca e pacat ca ne razbunam pe statui, si cred ca statuia lui Lenin, ca si statuia lui Petru Groza ar trebui totusi expuse undeva. Se poate adopta solutia din Ungaria si Cehia, de utilizare a unor asemenea statui intr-un soi de muzeu al statuilor comuniste, pentru ca tinerii trebuie sa vada cum erau perceputi liderii emblematici ai regimului comunist. Regret faptul ca a fost topita statuia lui Stalin, inca de pe vremea lui Gheorghiu-Dej. Revenind la statuia lui Carol I, daca lucrurile merg bine, in cel mult o luna de zile am sa am posibilitatea sa ma intalnesc cu fiica lui Mestrovici, d-na Marica Mestrovici, proprietara unei machete realizate in bronz, a statuii. Dupa primele contacte, dansa si-a aratat disponibilitatea de a ne imprumuta aceasta macheta pentru a putea, pornind de la datele ei, sa refacem statuia. Nu va fi deloc simplu, dar nu este nici imposibil. Repunerea unor asemenea statui ar intra in teritoriul ministerului? Al primariei? De la caz la caz. In principal, este treaba administratiei publice locale. In unele cazuri insa, ministerul se poate implica. Va dau exemplul statuii lui Caragiale (care fusese initial Lenin) si se afla inainte in curtea editurii Cartea Romaneasca. Nu pot sa spun ca e o capodopera, dar este o statuie cu personalitatea sa. A fost mutata in urma cu cativa ani in strada Maria Rosetti si apoi, de acolo, pe scuarul din fata Teatrului National, intr-un loc unde nu s-a tinut cont de proportiile ei si era complet invizibila pentru trecatori. A fost pana la urma initiativa noastra sa luam statuia de acolo si s-o aducem inapoi pe amplasamentul din str. Maria Rosetti. Ce parere aveti despre ultimele monumente amplasate in Bucuresti? Monumentul ilustrului Coposu este, in opinia mea, destul de bine construit. Parerea mea este ca destul de prost amplasat intr-un scuar intre Muzeul National de Arta si Biserica Cretzulescu, nu are vizibilitatea pe care o merita. Monumentul lui Iuliu Maniu este un monument interesant, in care, zic eu, Mircea Spataru si-a dat masura profesionalismului sau desavarsit. In ceea ce priveste monumentul Glorie Eterna Eroilor Revolutiei, acesta este de asemenea in opinia mea prost amplasat, in Piata Revolutiei, mai ales ca este amplasat in vecinatatea monumentului dedicat lui Iuliu Maniu. Cele doua monumente nu se leaga in nici un fel si, in mod normal, unul nu ar fi trebuit sa permita vecinatatea celuilalt. Deci ori il avea numai pe Iuliu Maniu, ori numai Glorie Eterna... Ansamblul acesta gandit de Alexandru Ghildus, fara sa-mi placa foarte mult, daca ar fi fost amplasat in alta parte probabil ca si-ar fi gasit rostul sau vizual. Asa senzatia este ca el nu face parte din lumea Pietei Palatului asa cum o stim noi, cu toate deficientele pe care aceasta piata le are. Este o piata neterminata, inca din perioada interbelica s-a tot intentionat sistematizarea actualei Piete a Revolutiei, fosta Piata a Palatului, lucru care nu s-a reusit nici pana in ziua de astazi. Acest monument ar fi trebuit amplasat in alta parte, unde poate ca ar fi fost tratat cu mai multa ingaduinta. Imi imaginez ca nu i-a fost usor artistului sa aiba parte de atatea critici. Este un monument pe care as indrazni sa-l numesc, cu ghilimelele de rigoare, ceva mai “american”. Ma refer nu la aspectul sau fizic, ci la conceptul sau. Americanii au excelat in ultimele decenii in realizarea de monumente memoriale in cinstea eroilor. A se vedea extraordinarul memorial al eroilor morti in Vietnam din centrul Washingtonului, dar exista si memoriale pentru eroii morti in alte razboaie. Tipul acesta de monument in care fiecare erou isi gaseste memoria si este individualizat este o inventie americana, dar realizarea ca atare mi-este greu sa spun ce filiera estetica are. Am vazut un trofeu inmanat, nu mai stiu in ce tara, brutarilor care semana izbitor cu piesa centrala a monumentului realizat de Al. Ghildus; a fost publicata recent o fotografie a acestui trofeu intr-un cotidian central. Nu-mi pot imagina ca Al. Ghildus s-a inspirat din respectivul trofeu, probabil insa ca o idee originara comuna o fi existat la artistii respectivi. In ceea ce priveste Programul National de Restaurare a Monumentelor Istorice, suma pe care o acorda MCC anul acesta, de 17,8 milioane lei, este de departe insuficienta nu doar pentru nevoile pe care le au monumentele istorice din Romania, ci chiar si pentru posibilitatile pe care piata (pentru ca exista si aici o piata) le are pentru a cheltui acesti bani. Noi am gasit solutia obtinerii unor parteneriate de finantare din partea unor autoritati centrale sau locale. Vreau sa amintesc aici, printre cei mai apropiati colaboratori ai nostri, Inspectoratul de Stat in Constructii, care anul trecut a reusit sa aloce pentru lucrari de restaurare a monumentelor o suma chiar ceva mai mare decat intregul program national de restaurare a monumentelor istorice; de asemenea, mentionez Compania Nationala de Investitii din subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, dar si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, care finanteaza generos lucrari la anumite monumente din Romania. Exista si Fonduri Europene care nu sunt administrate de minister; de pilda, administratia locala din Targoviste a reusit sa castige un proiect PHARE pentru punerea in valoare a complexului Curtea Domneasca din Targoviste. MCC contribuie prin expertiza si prin girarea morala a proiectului, dar vor fi implicate si Guvernul Romaniei si autoritatile locale, intr-un program cu un buget total de 8 milioane de euro. In general insa, proiectele europene sunt ceva mai zgarcite cu domeniul culturii, cele mai multe posibilitati pe care le au cei dornici sa investeasca in acest domeniu fiind legate de fondurile de dezvoltare. De altfel, incepand cu 2007, odata cu aderarea la UE, Romania va avea acces la fondurile structurale si de coeziune; vom putea sa obtinem finantari care se vor rasfrange si asupra culturii, dar nu intr-un mod direct. Proiectele exclusiv culturale se finanteaza prin Cultura 2000, care va deveni Cultura 2007, un program care nu are cum sa prevada fonduri pentru restaurari de monumente istorice. Ce noutati aveti despre Catedrala Mantuirii Neamului, pusa ca o prioritate a ministerului de catre presedinte? Catedrala Mantuirii Neamului a fost subliniata ca prioritate de catre presedinte. Dupa ce a depus juramantul, ministrul Culturii si Cultelor a spus ca presedintele Romaniei a spus ca realizarea Catedralei este o prioritate pentru noi, pentru minister. Sigur ca ni se pare fireasca construirea acestei catedrale, dar nu este o prioritate investitionala, ministerul are in momentul de fata de rezolvat probleme mult mai complicate legate de institutiile pe care le administram noi, pentru care trebuie sa obtinem fonduri din imprumuturi externe. Din 1990 pana in ziua de astazi, nu s-a investit in Romania in infrastructura culturala. S-a cheltuit foarte mult pe proiecte culturale, dar nu s-au construit sali de concerte, sali de spectacole, muzee. Exceptiile sunt, evident, putine. Avem un muzeu pentru stiintele naturii nou construit la Galati, un muzeu nou construit la Bacau, avem o sala de teatru in Bucuresti refacuta dintr-un fost cinematograf - sala Teatrului Masca. Aceasta investitie nu este “profitabila” pe moment, pentru ca nu se transfera in “imagine” intr-un moment imediat, pentru oamenii politici. In momentul in care decidentii se apucau sa gandeasca daca merita sa investeasca sau nu intr-o cladire, isi puneau problema cand se termina aceasta constructie; daca se termina dupa sfarsitul mandatului lor, atunci parea sa nu mai fie la fel de interesanta. Asa s-a intamplat cu Biblioteca Nationala a Romaniei, o constructie care este in stadiu de santier de mai bine de 20 de ani si care sper ca se va termina, totusi, pana in anul 2008. Nu vorbesc in functie de mandatul nostru, ci pentru ca avem o sansa ca printr-un imprumut extern sa obtinem finantarea pentru aceasta investitie. Pentru ca vorbeam despre constructii noi, in domeniul artelor spectacolului se construiesc sau se repara sali de spectacole, in frunte cu cladirea Teatrului National din Bucuresti, de asemenea prin intermediul unui imprumut extern. In acest fel, vom putea sa aducem infrastructura culturala din Bucuresti (multe dintre institutiile amintite sunt in Bucuresti) la un nivel acceptabil pentru o capitala europeana. Pentru ceea ce se intampla in restul tarii, situatia va fi in continuare, in opinia mea, dramatica, iar in mediul rural este chiar tragica, pentru ca acolo nu s-a construit chiar nimic. Anul acesta, sperantele de a construi masiv in mediul rural sunt inca foarte, foarte mici. Sper sa avem o solutie, cu un program pe care vrem sa-l lansam impreuna cu Ministerul Agriculturii, care il va si coordona. Dorim sa obtinem, in cadrul unui program de dezvoltare rurala, si o componenta legata de construirea sau repararea caminelor culturale, care sunt intr-o stare jalnica in Romania. Ati fost negociator in problema retrocedarii Castelului Peles. Care este rezultatul? In ceea ce priveste Castelul Peles, am avut, din partea Casei Regale, un negociator cu care am putut sa lucrez foarte bine - d-l Andrew Popper, ca si d-l avocat Adrian Vasiliu - si am ajuns foarte repede la un consens: si anume ca ceea ce ne intereseaza deopotriva, pe ambele parti, este pastrarea destinatiei de muzeu pentru cele doua castele: Peles si Pelisor. Pe de o parte, a fost stabilita indreptatirea Casei Regale pentru a-i fi retrocedate cele doua castele, iar, pe de alta parte, dorinta noastra, a MCC, de a pastra Muzeul National Peles ca institutie publica in subordinea ministerului, care dupa retrocedare va administra niste bunuri care nu ii apartin. Dar in mare, Castelul Peles costa statul roman? Nu exista muzeu in Romania care sa fie “profitabil”; toate muzeele au nevoie de transferuri de la bugetul public pentru a supravietui. Mai ales Pelesul, care este un muzeu foarte mare, cu spatii improprii si cu totul insuficiente pentru depozitare, care are probleme in ceea ce priveste starea de conservare a cladirii si a unora dintre bunuri. In consecinta, Pelesul are nevoie de un buget mult mai generos decat cel pe care l-am putut noi oferi pana in momentul de fata. Nu se poate spune ca banii pe care i-a castigat Muzeul National Peles din biletele vandute vizitatorilor ar putea sa-i fie suficienti. Oricum, muzeul va continua sa functioneze in acelasi regim juridic chiar si dupa ce proprietatea va fi retrocedata. Si atunci ce inseamna aceasta retrocedare daca statul roman va plati in continuare? Casa Regala ce va primi? Titlul de proprietate. Mi se pare absolut firesc. Nu o compensatie materiala, in orice caz. Nu are ce compensatie materiala sa primeasca, dupa prevederile legale, oricum Casa Regala, noul proprietar, va fi obligata sa pastreze destinatia de muzeu pentru Peles si Pelisor timp de trei ani de la data retrocedarii. In negocieri insa noi am mers dincolo de aceasta obligatie legala si am primit asigurarea reprezentantilor Casei Regale ca Pelesul si Pelisorul vor fi in perpetuitate muzee. La ora la care vorbim noi, inca nu s-a retrocedat nimic din domeniul Peles. Foarte curand insa vor fi retrocedate cladirile administrate de o alta institutie din subordinea ministerului, Centrul European de Cultura Sinaia, care are in administrare Hotelul Stavilar si Complexul Ceramica. Acestea vor fi retrocedate inaintea Pelesului si Pelisorului si, evident, ele nefiind muzee, isi vor pastra poate destinatia pe care o au astazi. Dar asta nu este treaba noastra, este treaba viitorilor proprietari, a Casei Regale, care hotaraste ce vrea, in aceasta privinta. Interviu realizat de Gabriela Adamesteanu Premiere teatrale in 2006 (II) Continuam ancheta referitoare la proiectele teatrelor pe 2006, pe care am extins-o la institutiile de gen din tara. Publicam raspunsurile in ordinea sosirii la redactie.

1. Aveti in repertoriu spectacole care sa fi avut premiera in luna decembrie a anului trecut si pe care mizati ca se vor juca cu succes in 2006?
2. Cum va arata repertoriul dvs. pe 2006? Ce spectacole sunt acum in lucru la institutia teatrala in care activati? Pe ce premiere contati in anul 2006? (Mentionati daca aveti in vedere vreo premiera absoluta sau pe tara, de piesa care nu s-a mai jucat niciodata sau nu s-a jucat la noi.)
3. Cate piese straine si cate piese romanesti intentionati sa puneti in scena anul acesta?
4. Ce evenimente teatrale mai deosebite (festivaluri, spectacole in colaborare cu artisti invitati sau alte institutii teatrale, turnee etc.) veti organiza in 2006?
TEATRUL ACT - Bucuresti 1. In 2006 mizam cu drag pe Orasul de Evgheni Griskovet, în traducerea lui Vlad Massaci & Cristi Juncu, premiera nationala de text si autor, “noul sentimental” al dramaturgiei ruse contemporane. “Serioja trece printr-o criza. Sau poate-i doar o faza. Oricum, pentru el nimic nu mai e la fel. Nimic. Orasul, tara, timpul, cei din jur, ba chiar propria fiziologie par c-au luat-o razna. Pentru occidentali diagnosticul e simplu: middle age crisis. Si remediul e la-ndemâna: sedinte psihanalitice urmate de prozac sau vreun alt panaceu al fericirii chimice. In final, întregul proces se constituie în materie prima pentru seriale TV de mare audienta. Serioja, însa, nu-i Tony Soprano. Putin probabil ca vreo televiziune va acorda vreodata spatiu crizei lui. Asa ca renuntati la zapping. Veniti la Teatrul Act. V-asteapta Serioja si a sa middle age crisis à la russe.” (Cristi Juncu) Spectacolul este o productie Asociatia Catharsis realizata cu sprijinul Teatrului ACT si ARCUB, în regia lui Cristi Juncu, scenografia lui Cosmin Ardeleanu, cu Vlad Zamfirescu, Florin Zamfirescu, Nadiana Salagean, Gheorghe Ifrim si Constantin Draganescu. 2.-3. In acest moment nu putem emite altceva decat sperante, Teatrul ACT nefiind în atentia constanta a fondurilor publice pentru cultura, supravietuind, deci, si producand spectacole exclusiv din sponsorizari sau prin asociere cu ARCUB. Avem propuneri, avem idei si mentionez aici doar cateva nume de dramaturgi: Roland Schimmelpfennig, Brian Friel, Peca Stefan, Haruki Noda, Rodrigo Garcia (marea majoritate sunt texte în premiera nationala) si cateva nume de regizori: Carmen Vidu, Cristi Juncu, Vlad Massaci. In ceea ce priveste posibilitatea ca ele sa ajunga la spectatori, e de domeniul vazand si facand. 4. In 2006 vom demara un proiect de editare a textelor teatrale montate la ACT, publicate în premiera nationala, ilustrate de spectacolul care le-a facut cunoscute pentru prima oara publicului din Romania, o practica uzuala în alte tari. Astfel se va lansa seriACT, o colectie de carti de teatru. Un alt proiect este Extract, program de reabilitare a interesului liceenilor bucuresteni pentru teatru prin atragerea acestora în proiecte teatrale pe texte contemporane, cu regizori profesionisti, în licee; dublat de o cercetare sociologica care sa masoare interesul acestora pentru consumul cultural, cauzele care îi îndeparteaza de teatru si sa ofere artistilor, operatorilor culturali si edililor temperatura reala a receptarii culturii de catre adolescenti. Extract se va desfasura în opt licee, din medii socio-economice diferite, si este propus spre finantare catre ARCUB (partea de spectacol în liceu), iar cercetarea va fi depusa la FCN, ea desfasurandu-se în parteneriat cu add. In luna martie vom relua seria de spectacole-lectura, de data aceasta pe texte contemporane spaniole, la propunerea criticului de teatru Andreea Dumitru. In ceea ce priveste turneele, avem deja lansate invitatii la Timisoara, Lugoj, Arad, Alba Iulia si Bistrita si speram ca premierele din 2005 vor atrage atentia, prin calitatea lor, selectionerilor de festivaluri. Roxana Crisandirector executiv TEATRU NATIONAL “MARIN SORESCU” - Craiova 1. În decembrie 2006 Teatrul National “Marin Sorescu” din Craiova a avut premiera Livada de visini de A.P. Cehov, care are datele unui spectacol demn de remarcat de critica de specialitate si cu audienta la public. Regia, precum si traducerea textului, îi apartine reputatului Alexa Visarion, care revine pe scena romaneasca cu un proiect ambitios, dupa cativa ani de “tacere”. 2. La aceasta ora exista în lucru doua spectacole, o comedie spumoasa, Noroc si sanatate, domnule, de Pierre Chesnot (tradusa de maestrul Radu Beligan), avand ca regizor pe Petru Hadarca (Republica Moldova) si un spectacol pentru copii realizat în coproductie cu Teatrul pentru copii si tineret “Colibri” din Craiova. Este vorba de o dramatizare dupa H.C. Andersen, Ratusca cea urata, avand ca echipa de creatie doi reputati artisti bulgari, regizorul Todor Valov si scenografa Stefka Kuglieva. In 2006 sunt, de asemenea, planificate urmatoarele premiere: Medeea de Euripide, în regia lui Yiannis Paraskevopoulos (Grecia), Exista nervi de Marin Sorescu, Carlo Carlini - iluzionism, text si regie Mircea Danieluc (premiera absoluta), Zig si More de Marine Auriol (Franta), premiera în Romania, regia Alexandru Boureanu, în cadrul unui proiect initiat de Conventia Teatrala Europeana. Tot pentru 2006 se are în vedere premiera piesei Don Juan de Molière în regia lui Mircea Cornisteanu. 3. Reiesind din raspunsul precedent cate spectacole romanesti si cate straine include proiectul repertorial în anul 2006, tot ceea ce ne dorim este calitatea si impactul, deosebite, ale acestor spectacole. 4. In 2006, Teatrul National “Marin Sorescu” va fi angrenat atat în organizarea unor manifestari teatrale în integralitatea lor, cat si ca partener sau colaborator. Impreuna cu Fundatia Shakespeare, condusa de Emil Boroghina, teatrul nostru va organiza Craiova Shakespeare Festival, aflat la cea de-a cincea editie, o manifestare unica în Romania, care va oferi publicului si criticii de specialitate ocazia de a vedea cele mai bune spectacole si cele mai reprezentative personalitati din Europa, legate de opera marelui Will. Vor fi prezente trupe de renume din Moscova, Londra (The Globe), Belfast, Budapesta, Vilnius, Amsterdam, Tokyo, Novi Sad, Tel Aviv, dar si productii romanesti de referinta: Teatrul German din Timisoara, Teatrul Odeon din Bucuresti, UNATC. Teatrul nostru va fi prezent cu spectacole de referinta (Cum doriti de W. Shakespeare, regia Silviu Purcarete, Hotel Europa, complet de Matei Visniec, regia Serban Puiu, si Romeo si Julieta de W. Shakespeare, regia Yiannis Paraskevopoulos), într-o serie de festivaluri prestigioase. Seria acestui ciclu va fi deschisa de prezenta spectacolului Cum doriti la Festivalul International Shakespeare de la Bath (Marea Britanie) si la festivaluri de prestigiu din Ungaria, Germania, Israel, Turcia, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia-Muntenegru. Desigur, teatrul nostru va onora si festivalurile de gen, cele mai importante, din Romania. Este posibil ca lista participarilor Teatrului “Marin Sorescu” Craiova la festivaluri internationale sa devina mai ampla, aflandu-se în tratative cu alti organizatori de asemenea evenimente. Patrel Berceanu, secretar literar, sef departament artistic TEATRUL NATIONAL “ LUCIAN BLAGA” – Cluj Napoca 1-2. In luna decembrie a anului trecut, la Teatrul National “Lucian Blaga” din Cluj au avut loc doua premiere: muzicalul O noapte la Union, pe un scenariu dupa I.L. Caragiale, si opera-rock Richard al III-lea dupa William Shakespeare (regia Sorin Misiriantu, muzica Tudor Runcanu), acesta din urma un gen de spectacol foarte putin prezent pe scenele noastre (sau chiar deloc). 3-4. În prezent, la TNC se lucreaza la Travestiuri de Tom Stoppard, un spectacol în regia Monei Chirila (scenografia T.Th. Ciupe), proiect în care încercam sa-i implicam si pe reprezentantii Consiliului Britanic (British Council), în scopul aducerii în tara a autorului piesei, în calitate de invitat al institutiei noastre. În perioada martie-aprilie 2006 se vor desfasura repetitiile la spectacolul Banchetul, pe texte semnate de poetii Ioan Es. Pop si Ion Muresan, în regia lui Mihai Maniutiu si scenografia lui Cristian Rusu. Este unul dintre cele doua spectacole cu care intentionam sa participam, în 2007, la Festivalul International de Teatru de la Sibiu, oras desemnat Capitala Europeana a Culturii. De altfel, acesta va fi realizat în colaborare cu Teatrul National din Sibiu si cu Muzeul Literaturii Romane din Bucuresti. In lunile mai-iunie a.c., îl vom avea invitat pe regizorul Andrei Serban, care va monta la Cluj un spectacol cu titlu înca neprecizat, probabil Sora Beatrice de M. Maeterlinck (scenografia Adriana Grand, miscarea scenica Niki Wolcz) - cea de a doua montare cu care TNC va participa la Festivalul International de Teatru de la Sibiu. De asemenea, cu cele doua spectacole pomenite aici la urma ne propunem sa participam la marile festivaluri de teatru europene: Avignon, Edinburgh, Venetia. Sora Beatrice va fi jucata, în tara si strainatate, de preferinta în spatii în mod traditional “non-teatrale”, de tip sacral. Prin solutia montarii într-o biserica, Sora Beatrice de M. Maeterlinck va pune în valoare atat frumusetea arhitecturala a acestui monument de arta sacra, cat si pe aceea a textului, într-un spectacol cu caracter religios. Propunerea vine într-un moment în care omul contemporan, blocat în materialitate, devenit anxios, simte tot mai acut nevoia apropierii de Dumnezeu. Încercam sa promovam relatiile interculturale în Cluj prin colaborarea cu artisti de etnie maghiara si de alte nationalitati. Astfel, în octombrie 2006, la Teatrul National din Cluj va avea loc premiera spectacolului Regele Lear, dupa W. Shakespeare, în regia lui Tompa Gábor (directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj), la realizarea caruia îsi vor mai aduce contributia Andrei Both (decoruri), Carmencita Brojboiu (costume), Iosif Hertea (muzica), Visky Andras (dramaturgie), Ilona Varga-Jarro (conceptie si confectionare masti), Peter Habala (scrima). In functie de problemele de spatii si de timpi de repetitie, precum si de cele de ordin financiar si artistic, intentionam în continuare sa materializam o parte din urmatoarele proiecte: Fluturi, fluturi de Aldo Nicolaj (cu Melania Ursu); Casa Bernardei Alba de Federico Garcia-Lorca; Cameristele de Jean Genet; Oameni si soareci de John Steinbeck (propus de Florin Piersic); Roshomon de Akutagawa Ryünosuke (propus de Cristian Nedea); Vitelul de aur, parodie dupa Ilf si Petrov, în regia lui Miriam Cuibus (spectacol de licenta al anului IV - Actorie de la Facultatea de Teatru si Televiziune din Cluj). Eugenia Sarvari, secretar literar TEATRUL OVIDIUS - Constanta 1. Imblanzirea scorpiei de W. Shakespeare, în regia lui Paul Bargetto din SUA, se joaca cu un mare succes de public. Spectacolul va face parte din repertoriul teatrului cel putin înca o stagiune. 2. Au început repetitiile la musicalul Satra de Florin Sicoe, dupa M. Gorki, muzica Eugen Doga, adaptarea Beatrice Rancea si Demeter Andras, regia Beatrice Rancea, decorul Werner Joszef din Ungaria, costumele Liza Panait, pregatirea muzicala Dorina Crisan Rusu. Vor urma: Revizorul de N.V. Gogol, în regia lui Laszlo Suba din Ungaria, decorul Werner Joszef, costumele Doina Levintza; Peer Gynt de H. Ibsen, regia Beatrice Rancea, spectacol dedicat Anului Ibsen; muzicalul Cabaret, costumele Catalin Botezatu; un spectacol de teatru-dans în regia coregrafei Yvette Bozsik din Ungaria; Baby with the Bathwater de Patrick Harold - premiera europeana, regia Vincent Masterpaul din SUA, decorul Nic Ularu din SUA; Gaitele de Alexandru Kiritescu, regia Ion Cojar; O noapte furtunoasa de I.L. Caragiale, regia Horatiu Malaele; un spectacol pe un text de Matei Visniec, în regia lui Radu Afrim. In luna decembrie, ultima premiera a anului 2006 va fi tot cu o piesa romaneasca. 3. Repertoriul TNC în anul 2006 va cuprinde patru piese romanesti si sase straine. 4. In timpul stagiunii estivale 2006 se va juca în spatii neconventionale si pe plaja, la Mamaia, spectacolul Visul unei nopti de vara de W. Shakespeare, regia Beatrice Rancea, costume Doina Levintza. Teatrul colaboreaza deja cu artisti invitati: actorii Daniela Nane si Adrian Titieni joaca în spectacolul Steaua fara nume, actorul Cristi Iacob este interpretul rolului Petruchio din Imblanzirea scorpiei, actorul Demeter Andras de la Teatrul de Stat “Csiky Gergely” din Timisoara va interpreta rolul Zobar din Satra. Vor mai fi si alte colaborari, în masura în care regizorii invitati vor considera necesar acest lucru. Teatrul TNC se va înscrie pentru selectie la festivalurile ce se organizeaza în Romania: Festivalul National de Teatru, Festivalul de Comedie Romaneasca, cu spectacolul Interesul general, Festivalul Dramaturgiei Romanesti de la Timisoara, cu spectacolul O noapte furtunoasa, Festivalul de Teatru-Imagine de la Targu Mures, cu spectacolul Satra, Festivalul Povesti pentru Oameni Mari si Mici de la Alba Iulia, editia I, cu spectacolele Satra si Visul unei nopti de vara. Beatrice Rancea, director general TEATRUL NATIONAL “VASILE ALECSANDRI” - Iasi 1. Teatrul National “Vasile Alecsandri” din Iasi a cuprins în repertoriul sau pentru prima parte a stagiunii 2005-2006 spectacolele Vizitatorul de Eric Emmanuel Schmitt, Ivona, principesa Burgundiei de W. Gombrowitz, Sluga la doi stapani de Carlo Goldoni si Viata mea sexuala de Cornel George Popa. Toate spectacolele se regasesc si acum pe afisul curent al teatrului si fac sali pline. 2. In lucru, în momentul de fata, este spectacolul Padurea de Ostrowski în regia lui Andrei Dimitrievici Andreev (Sankt Petersburg), iar, pentru repertoriul 2006, avem în vedere pastrarea unui echilibru necesar între piesa romaneasca noua - prin promovarea ei în cadrul programului Dramaturgi romani de azi pe scena Nationalului iesean - si valorile consacrate ale dramaturgiei universale. 3. Contam ca în repertoriul nostru pe 2006 sa figureze cinci piese straine si trei piese romanesti, dupa cum urmeaza: Petitoarele dupa Tzagareli - premiera a avut loc la 13 ianuarie 2006; Padurea de Ostrowski - premiera va avea loc în luna martie; Cyrano de Buffalo de Ken Ludwig; Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale Wasserman; Ingrijitorul de Harold Pinter; Pluta pe spate de Eugen Serbanescu -premiera absoluta; Sfarsitul lumii se amana de Stefan Mitroi - premiera absoluta; Evul Mediu pe alaturi de Mircea Papiu - premiera absoluta. 4. Teatrul iesean va organiza în luna mai a anului 2006 Festivalul International de Teatru “Henrik Ibsen”, eveniment dedicat Anului International Ibsen, iar, în luna octombrie, ne pregatim sa gazduim a V-a editie a Festivalului International de Teatru “Avram Goldfaden”. Un spectacol în colaborare cu un artist invitat este Padurea lui Ostrowski, a carui directie de scena o va semna regizorul rus Andrei Andreev, profesor la Facultatea de Teatru din Sankt Petersburg. De asemenea, am depus “candidaturile” pentru participarea la cateva festivaluri din tara (Festivalul Teatrului de Comedie din Bucuresti, Festivalul Dramaturgiei Romanesti de la Timisoara, Gala Noilor Generatii - Buzau) si din strainatate (Kiev Travnevy de la Kiev si BITEI de la Chisinau). Ioan Holban, director general TEATRUL ARIEL - Targu Mures programul underground 1. Nu - în luna decembrie nu am avut nici o premiera. Avem însa spectacole care au avut premiera începand cu luna septembrie a anului 2005, deci cu ceea ce am numi în mod conventional stagiunea aceasta, si pe care speram sa le jucam nu numai în 2006, dar multa vreme de acum înainte, asa cum se întampla cu majoritatea spectacolelor noastre. 2. Repertoriul este format, desigur, din premiere si reluari. La reluari putem vorbi despre Monoloagele vaginului, de Eve Ensler (un spectacol co-produs cu Institutul Est-European de Sanatate a Reproducerii), Dies Irae, de Zanina Mircevska, Paraziti, de Marius von Mayenburg, Hess si Amalia respira adanc, de Alina Nelega, Infanta de Saviana Stanescu, Kolka de Daniil Harms. Premierele scontate sunt Autoritati portuare, de Connor McPherson si un proiect în colaborare cu un partener francez, asupra caruia preferam sa pastram deocamdata discretia. 3. Cel putin doua piese straine, asa cum ati vazut mai sus. Cele romanesti nu au fost înca fixate. Avem, desigur, o rezerva, un portofoliu, dar înca nu e nimic sigur - nu am ajuns la o decizie finala. Cu siguranta însa, toate textele pe care le vom monta vor fi texte noi! 4. Suntem invitati deja la doua festivaluri în Romania si doua în strainatate. Ca de obicei, teatrul nostru organizeaza în luna septembrie Intalnirile Ariel, unde invitam spectacole mai deosebite, colaboratori si presa de specialitate. Alina Nelega, dramaturg, consilier artistic TEATRUL “MARIA FILOTTI” - Braila 1. Da, Domnisoara din Amherst de William Luce, coproductie cu Teatrul Mic din Bucuresti, regia Mosche Yassur, interpreta Monica Mihaescu. 2. De curand a avut loc premiera Angajare de clovn de Matei Visniec, regia Radu Nichifor. Se afla în lucru spectacolul Ultimul camp de David Harower, regia Peter Kerek. Contam pe colaborarea cu regizorul Victor Ioan Frunza, care va monta în luna mai Rinocerii de Eugène Ionesco, pe spectacolul pe care îl va monta Catalina Buzoianu dupa Jurnalul lui Mihail Sebastian, pe un proiect de colaborare cu regizorul Alexandru Dabija, la toamna. Toate recentele noastre premiere au fost bine primite de public, printre ele numarandu-se si Antigona de Sofocle, regia Emmanuel Ray, din Franta. 3. N-am facut aceasta contabilitate. 4. Evenimentul anului va fi festivalul Zile si nopti de teatru european la Braila, din luna septembrie, care va avea cateva zile dedicate Francofoniei, cu invitati straini de prestigiu. Suntem invitati la cateva festivaluri internationale, cu care suntem acum în tratative, la Chisinau, la Sankt Petersburg, în Turcia, la Butrinti în Albania, în Franta, Grecia. Veronica Dobrin, director general Ancheta realizata de Anca Hatiegan IOAN ONISEI, secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor Finantarea culturii scrise prin Fondul National Cultural Negocieri pentru retrocedarea Castelului Bran Ati fost negociator din partea Statului Roman in cazul revendicarii Castelului Bran de catre mostenitorii Casei Regale. Este vorba despre Regele Mihai si familia sa? Nu, sunt patru mostenitori ai principesei Ileana, dintre care trei doamne care locuiesc in Austria si un domn care locuieste in SUA. Ei sunt reprezentati in Romania de o puternica casa de avocati. Se pune problema recunoasterii dreptului de proprietate in cazul Castelului Bran, ulterior vom discuta despre felul in care putem sa il valorificam in continuare ca obiectiv istoric si pentru turismul cultural. Potrivit legii, trei ani de zile se pastreaza destinatia. Problema este ce se va petrece ulterior cu Complexul Peles si cu Castelul Bran. Statul va plati o suma destul de mare? Doar in masura in care cei care au dreptul sa-si recapete proprietatea doresc lucrul acesta. Dupa trei ani, in care se pastreaza destinatia, statul va plati valoarea acestor monumente sau va gasi o formula de cooperare cu mostenitorii.  Semnalele pe care le avem sunt ca in ambele cazuri mostenitorii doresc sa pastreze destinatia culturala a celor doua mari obiective. Deci fie ca va fi vorba de o despagubire integrala, si atunci obiectivul revine in proprietatea statului roman, fie ca este vorba de o posibilitate de a coopera in valorificarea in sens cultural si al turismului cultural a monumentelor. Ulterior recunoasterii dreptului de proprietate in privinta Castelului Bran, vom vedea in ce fel putem coopera pentru mai buna punere in valoare a monumentului istoric si de interes cultural. A durat mult pana s-a ajuns la aceste clarificari? Nu. In cazul Castelului Bran, am primit toate documentele in cursul lunii septembrie anul trecut. In cazul Familiei Regale au fost acele tribulatii pe care toata lumea le cunoaste - restituirea printr-o lege, declararea neconstitutionala a legii si revenirea de fapt la o procedura potrivit modificarilor aduse deciziei privind restituirea proprietatilor imobiliare. Traim in continuare in confuzie de roluri Exista in 2006, in raport cu anii precedenti, schimbari esentiale privind sprijinirea culturii scrise? Ma refer la subventia de carte si publicatii. Raspunsul general este da. Sumele vor fi cam aceleasi, pentru ca, pe de o parte, bugetul Ministerului Culturii este unul destul de redus, iar pe de alta parte, sunt o serie de manifestari anul acesta (Sommet-ul Francofoniei, Festivalul de teatru I.L. Caragiale). Ne-am gandit sa imbunatatim cadrul legislativ, astfel incat pentru sprijinirea culturii scrise (editarea de carti si publicatii, traducerea de carti, organizarea de targuri etc.) contributia sa poata veni din partea mai multor autoritati si institutii publice, inclusiv Institutul Cultural Roman. In sensul acesta, foarte recent, guvernul a aprobat o ordonanta de modificare a legii privind promovarea culturii scrise. Practic, Ministerul Culturii ramane responsabil de achizitia de carti si publicatii pentru bibliotecile publice din subordinea si din finantarea autoritatilor administratiei publice locale, consilii locale, consilii judetene. Subventia de carte si publicatii va urma sa se desfasoare in finantarea Fondului Cultural National. Procedurile vor fi aceleasi ca in cursul anului trecut, nu vrem sa complicam lucrurile, pentru ca, in ciuda greutatilor pe care le-am avut anul trecut (am preluat un sistem care a functionat foarte prost in legatura cu achizitia de carti si publicatii si subventia pentru carti si publicatii), am reusit, cat de cat, sa facem ordine. Se schimba practic finantatorul direct, si anume, nu va mai fi Ministerul Culturii si Cultelor, ci Fondul Cultural National, care este o institutie publica ce functioneaza in subordinea ministerului. Am incredintat ICR traducerea si editarea de carti si publicatii in strainatate. In vechea lege, din 2003, subventionarea acestor carti si publicatii sa facea de catre o comisie care ar fi trebuit sa fie alcatuita din mai multi responsabili, practic, comisia nu s-a constituit niciodata si n-au fost niciodata prevazute fonduri. Noi am constituit anul trecut o comisie, dar nu am avut resursele necesare. Cred ca la un moment dat va trebui sa modificam, cu acordul ICR si cu al Ministerului Afacerilor Externe, si legea privind organizarea si functionarea ICR, pentru ca traim in continuare in confuzie de roluri. In opinia noastra, pentru mecanismul institutional al culturii in tara responsabilitatea trebuie sa fie a Ministerului Culturii (si, sigur, a altor autoritati interesate, inclusiv autoritatile locale), in timp ce rolul promovarii culturii romanesti in strainatate trebuie sa revina in chip clar si neechivoc ICR. Acuma e inca echivoc? Acum, inclusiv in legatura cu actiuni culturale in strainatate, s-ar pune problema ca trei autoritati sa contribuie: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, ICR. Pentru functionarea centrelor culturale in strainatate exista doi responsabili, unul administrativ-financiar, care este Ministerul Afacerilor Externe, si altul care ar trebui sa fie responsabil pe politicile culturale, care este ICR. Situatia este atat de complicata, incat pentru numirea unui sef de centru cultural in strainatate e nevoie de acordul de vointa al ministrului Culturii, al ministrului Afacerilor Externe si al presedintelui ICR. In mod normal, ar trebui sa fie decizia ICR, poate intr-un fel si a MAE, pentru ca exista riscul ca persoanele care lucreaza in aceste centre, nemaifiind intr-un fel tutelate de MAE, sa-si piarda statutul diplomatic, ceea ce ar fi in detrimentul lor. Prin modificarile aduse legii privind promovarea culturii scrise, targurile de carte se pot organiza in parteneriat cu asociatii de editori, cu ICR etc. Legea prevede de asemenea ca Ministerul Culturii si alte autoritati ale administratiei publice centrale sa poata sprijini organizarea de targuri, festivaluri, expozitii de carte si in cazul in care initiativa apartine unor asociatii de editori, asa cum modificarile legii dau posibilitatea guvernului ca atunci cand considera ca o manifestare este de o importanta deosebita, nationala sau internationala, organizarea acesteia sa se faca prin hotarare de guvern cu angajarea resurselor financiare necesare. Anul Francofoniei De pilda, Francofonia? Anul Francofoniei si mai cu seama corolarul acestuia, care este Sommet-ul Francofoniei, angajeaza presedintia, guvernul si o serie intreaga de autoritati publice, de institutii publice. Manifestarile sunt centrate indeosebi pe educatie si cunoastere, dar Anul Francofoniei are si o puternica si semnificativa componenta culturala. Nu am definitivat un program, suntem in dialog permanent cu MAE, prim-ministrul, la randul lui, a analizat toate componentele acestui program. Ministerul Culturii a organizat doua manifestari si suntem pe punctul de a pregati o hotarare de guvern pentru alocarea resurselor necesare desfasurarii in continuare a manifestarilor prevazute. Sigur ca Francofonia inseamna o cooperare mult mai larga decat bilateralul, traditional de altfel, Romania-Franta, dar Franta ne ajuta foarte mult, asa cum incearca sa ne ajute si structurile Francofoniei existente in cadrul acestei miscari. Proportional vorbind, spatiul culturii in sensul larg al cuvantului ocupa mai bine de 50% din toate manifestarile. Vom organiza inclusiv dezbateri in legatura cu patrimoniul cultural imaterial; rezolutia UNESCO tocmai a fost aprobata de 30 de state, ceea ce inseamna ca va intra in vigoare. Vom organiza expozitii si dezbateri in legatura cu felul in care cultura si manifestarile culturale sunt un mod de comunicare in cadrul Francofoniei, dar si manifestari culturale specifice, la care speram sa participe cat mai multi reprezentanti din tarile in care limba franceza este a doua limba, de cele mai multe ori limba oficiala. Burse pentru scriitori
Sa ma intorc la programul de sprijinire a culturii scrise. Exista o atentie speciala pentru scriitorul tanar, pentru debuturi? Exista potrivit legii posibilitatea acordarii de burse, inclusiv pentru documentare sau traduceri. Am largit sfera celor care pot acorda burse, pentru ca ne-am gandit ca, in cazul in care o autoritate a administratiei publice locale are resursele si vointa necesare, sa o poata face. Exista municipalitati care au bugete importante, exista foarte multe publicatii culturale care apar in provincie si cred ca un sprijin municipal sau judetean sau o cofinantare vor fi cu atat mai benefice. V-ati gandit si la rezidente pentru scriitori, traducatori, artisti? Romania nu are nici o rezidenta de acest fel, in schimb exista si in Ungaria, si in Slovacia, si mai ales in tarile occidentale. Rolul sustinerii rezidentelor - pe care l-am definit mai bine prin aceasta ordonanta, in opinia noastra - revine ICR. Cred ca tarie ca ICR ar trebui sa primeasca din bugetul de stat resurse mai mari pentru a-si indeplini rolul. Pentru alte domenii, formularistica necesara pentru a aplica la Fondul Cultural este ceva mai complicata. Stiu ca au fost voci critice, dar incercam sa obisnuim operatorii culturali (fie ca sunt persoane fizice, persoane juridice cu capital privat, fie ca sunt institutii publice) sa aplice de o maniera in care trebuie sa ne invatam sa aplicam si pentru a accesa fondurile europene. Romania n-a avut capacitatea sa absoarba fonduri importante din programele UE tocmai pentru ca, din pacate, foarte multe autoritati publice posibil beneficiare, de la nivel de primarii de comuna pana la nivel de ministere, n-au avut capacitatea sa faca programe eligibile pe model european. Pare multa birocratie, dar... UE este criticata pentru birocratia ei. Am avut ocazia la un moment dat sa lucrez ca expert intr-un program al Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala si am avut de completat o formularistica incredibil de stufoasa. Finantarea proiectelor Dar diferenta (ma refer acum la proiectele FCN pentru care s-a aplicat in decembrie) este faptul ca, dupa ce ti se accepta formularele europene sau americane, primesti si o parte a sumei inainte de a-ti incepe proiectul. O alta parte ti se ramburseaza la sfarsit, dupa ce faci decontul. Este aceeasi procedura. In momentul in care operatorul cultural a fost selectat, el primeste si bani in avans - daca depune garantii pentru acest avans -, si pe masura derularii programului primeste alti bani, ulterior fiind decontarea finala, dupa ce, fireste, operatorul cultural vine cu documentele de decontare necesare. Cu 15% din finantare mi se pare foarte dificil sa desfasori proiectul. Sa zicem proiectul Festivalului de la Neptun. Sau orice alt proiect al unei mari conferinte. Ati dat ca exemplu Festivalul de la Neptun si e bine ca l-ati dat. Noi am avut doua discutii in colegiul de conducere al ministerului si am reusit, cred, sa departajam ceea ce consideram ca sunt manifestari de importanta nationala si internationala de alte manifestari. Cele care sunt de importanta nationala si internationala vor fi direct cofinantate de Ministerul Culturii pe procedurile existente. Ce cred ca mai este important de spus, in legatura cu Fondul Cultural, poate nici acest lucru n-a fost suficient subliniat, este ca, si in cazul Fondului, dar si in cazul altor manifestari de amploare, de tip national sau international, organizate cu sprijinul Ministerului Culturii, judecatile de valoare sunt intotdeauna facute de experti independenti. Este lucrul la care am tinut cel mai mult, acela ca demnitarii sau specialistii din cadrul ministerului sa nu se mai imixtioneze in a aprecia care dintre programe este sau nu important si care ar fi cuantumul sumelor de alocat pentru desfasurarea lor. Repet, mi se pare riscant pentru cineva care se angajeaza intr-o operatiune mai larga, cum este organizarea unui festival international, a unei competitii internationale, sa primeasca banii doar dupa ce s-a terminat proiectul. El trebuie sa faca plati inainte. Da, aveti dreptate. Sunt trei aspectele importante; primul este ca, din pacate, operatorii culturali, chiar intrati in manifestari internationale sau nationale de anvergura, nu trimit la timp solicitarile sau solicitarile trimise nu sunt insotite de un buget temeinic fundamentat. Pentru anul acesta, inca din decembrie anul trecut am primit solicitari si devizul complet al Festivalului Shakespeare din Craiova, de exemplu. Analizand resursele de care dispunem, vrem sa comunicam din vreme solicitantilor cu ce-i putem ajuta, astfel incat ei sa stie pe ce mizeaza din partea Ministerului Culturii. Al doilea aspect este cel al deconturilor si al respectarii unor proceduri complicate, cum este legislatia in domeniul financiar-contabil din Romania. Domeniul economico-financiar este plin de proceduri birocratice, nu depinde numai de noi sa-l schimbam, cu toate eforturile noastre, dar foarte multi operatori culturali nu au, hai sa spunem, abilitatile necesare pentru a intocmi la timp si corect inclusiv documentele de decontare. Si atunci, din pacate pentru ei si in egala masura din pacate si pentru noi, se nasc discutii si de multe ori vina este data pe Ministerul Culturii, care este birocratic, care nu deconteaza la timp s.a. Am foarte multe exemple cand oamenii nu vin la timp, nu vin cu documentele necesare si sunt foarte suparati ca nu primesc banii. Sigur, comisia a decis ca respectiva editura, titlurile propuse sa fie subventionate, dar avem aceste probleme legate de documentele de decontare. In cadrul Fondului Cultural stiti ca exista un Consiliu al Fondului, alcatuit din mari personalitati si care, potrivit hotararii de guvern care reglementeaza procedurile, este cel care selecteaza comisiile de experti. Membrii Consiliului au fost numiti? Cei din consiliu sunt, potrivit hotararii de guvern (in afara de un reprezentant al Ministerului Culturii, un reprezentant al Ministerului de Finante) cei propusi de asociatiile profesionale ale creatorilor. Consiliul Fondului Cultural a fost cel care a ales componenta acestor comisii de selectie. Comisia de anul trecut, de exemplu, de la publicatii/carti e aceeasi? La subventie, care va fi finantata prin intermediul Fondului Cultural, comisia va fi numita la fiecare sesiune de aplicatii. Va fi deci o singura sesiune anuala si o noua comisie in fiecare an? Asta inseamna ca va fi o noua comisie si va fi o sesiune anuala, asa cum a fost si anul trecut, si acum doi ani. Care va fi termenul limita pentru depunerea aplicatiilor? Nu am stabilit inca termenul, pentru ca vrem ca el sa fie intr-o perioada diferita de termenele, aplicatiile si judecatile de valoare in legatura cu celelalte domenii. Dupa ce aceasta activitate se va incheia, vom anunta aplicatiile pentru subventia de carte si publicatii, asa cum vom anunta si aplicatia pentru achizitia de carti si publicatii, care, repet, ramane ca o activitate care sa fie coordonata direct de Ministerul Culturii. Relatia cu administratia Fondului e de parteneriat sau de subordonare? Potrivit legii si hotararii de guvern, administratia Fondului este subordonata ministerului, dar are autonomie din punctul de vedere al politicilor culturale, pentru ca prioritatile si alocarea resurselor pe domenii apartin Consiliului, judecatile de valoare apartin fiecarui board pe fiecare domeniu. Exista insa un raport administrativ cu administratia Fondului Cultural care tine de alocarea de resurse si de corectitudinea desfasurarii procedurilor. Dificultatile institutiilor subventionate de Ministerul Culturii Acuma, spre incheiere, va propun sa iesiti din rolul de secretar de stat la Ministerul Culturii si sa intrati in rolul cuiva care se ocupa de o publicatie culturala. Procedura veche presupunea ca pana la sfarsitul anului sa isi faca o aplicatie pentru anul viitor. Deci propunerea se facea in decembrie, raspunsul venea pana in februarie, martie.  Si raspunsul Ministerului Culturii venea foarte tarziu, de regula prin august. Publicatia respectiva nu stia pana atunci daca va avea sau nu sprijin. Ea aparea cu inscriptia ca a primit acest sprijin al Ministerului Culturii, desi nu se stie daca-l va primi. Toata aceasta procedura in acest moment este inca si mai intarziata. Aveti dreptate. Noi am reusit, intr-o anumita masura, sa decalam aceste intarzieri, ele au fost din ce in ce mai mici. Tocmai prin modificarile la lege incercam sa venim la normalitate. Cred ca, in perspectiva anului viitor, vom stabili un termen in care sa avem solicitarile pentru anul viitor, astfel incat si noi sa stim cam ce ar dori ca sprijin financiar operatorii culturali si sa vedem ce putem sa dam. Sa ne fundamentam pe de o parte bugetul si pe aceste solicitari si sa spunem din vreme ce putem da. In cazul cartilor si publicatiilor aveti cu atat mai mare dreptate cu cat, de exemplu, la achizitia de publicatii, asta inseamna ca oamenii scot publicatia, o trimit in bibliotecile publice si, la un moment dat, primesc o parte din banii necesari pentru editare, trimit in continuare si trebuie sa vina cu dovada ca au trimis acele carti sau acele publicatii in bibliotecile publice. Intr-adevar, oamenii ar trebui sa cunoasca din vreme daca vor primi si cat vor primi. Interviu realizat de Gabriela Adamesteanu Top literar 2005 Care considerati ca sunt (in ordinea preferintelor) cele mai bune carti ale anului 2005? Nominalizati cate cinci titluri pentru fiecare dintre categoriile: poezie, proza, critica literara, istorie literara si editii, traduceri, memorialistica, publicistica/literatura non-fictionala, eseu. De asemenea, pentru debut, nominalizati cate trei titluri pentru: poezie, proza si critica literara. Reeditarile nu intra in calcul. LIVIU ANTONESEI Poezie 1) Emil Brumaru, Submarinul erotic 2) Dan Sociu, Cantece eXcesive 3) Ovidiu Pecican, Zilele si noptile dupa-amiezei, poeme în proza 4) Liviu Mircea, Evadare din propria mea umbra 5) Razvan Tupa, Corpuri romanesti Proza 1) Florin Lazarescu, Trimisul nostru special 2) Lucian Dan Teodorovici, Cu putin înaintea coborarii extraterestrilor printre noi 3) Michael Haulica, Asteptand-o pe Sara 4) Cornel Mihai Ungureanu, Noi, doi-trei la zece mii 5) Cristian Lazurca, Celebrul animal Critica literara 1) Ion Bogdan Lefter, Flashback. Începuturile “noii poezii”. 1985 2) Ion Bogdan Lefter, Addenda la “noua poezie” 3) Radu Andriescu, Paralelisme si influente în poezia romaneasca actuala Istorie literara si editii 1) Editia Septuaginta (în desfasurare) 2) Editia Filocalia, Humanitas (în desfasurare) 4) Dan C. Mihailescu, Literatura romana în postceausism. II. Proza 5) Ion Papuc, Cu fata spre trecut Traduceri 1) colectiv - Editia Carl Gustav Jung 2) Virginia Stanescu, Mihaela Gligor - Mac Linscott Ricketts, Radacinile romanesti ale lui Mircea Eliade 3) Emanoil Marcu - Michel Houellebecq, Extinderea domeniului luptei 4) Ileana Scipione - Jorge Luis Borges-Adolfo Bioy Casares, Carti scrise în doi 5) Mioara Caragea - Jose Saramango, Pestera Memorialistica 2) Vasile Paraschiv, Lupta mea pentru sindicate libere în Romania 3) Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie 4) Matei Calinescu, Un fel de jurnal 5) Ionica Sava, Maxim Publicistica, literatura non-fictionala 1) Eugen Istodor, Vietasii de pe Rahova 2) Nicolae Coande, Fereastra din acoperis 3) Vitalie Ciobanu, Anatomia unui faliment geopolitic - Republica Moldova 4) Vasile Garnet, Intelectualul ca diversiune 5) Ruxandra Cesereanu and Co, Made în Romania, Eseu 3) Mircea Mihaies, Viata, patimile si cantecele lui Leonard Cohen 5) Victor Neumann, Neam, popor sau natiune? Debuturi Poezie 1) T. H. Khasis, Arta scalparii 2) Bogdan Ezechil, Focul sacru Proza 1) Mircea Gheorghe, Partida de canasta 2) Silviu Gherman, Scurta si plictisitoarea viata a lui Kjus Critica, eseu 1) Bogdan Cretu, Arpegii critice 2) Bogdan Cretu, Matei Visniec, un optzecist atipic (dublu debut) 2) Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba 3) Florin Tupu, Printesa pasare 4) Dragos Varga Santai, Radu Stanca - sentimentul estetic al fiintei NICOLAE BÂRNA Proza 1) Alexandru Ecovoiu, Ordinea Poezie 1) Andrei Codrescu, Instrumentul negru 2) Octavian Soviany, Scrisori din Arcadia 3) Elena Vladareanu, Europa. Zece cantece funerare 4) Teodor Duna, Catafazii 5) Dan Sociu, Cantece eXcesive Memorialistica 1) Nina Cassian, Memoria ca zestre, III 1) Livius Ciocarlie, Batranete si moarte în mileniul 3 Traduceri 1) Gabriela Dantis - Thomas Bernhardt, Vechi maestri Istorie literara, editii critice 1) Stefan Banulescu, Opere, ed. ingr. de Cristina Balinte 2) Sorin Titel, Opere, ed. ingr. de Oana Soare Debut Proza 1) Filip Florian, Degete mici BIANCA BURTA-CERNAT Proza 1) Florina Ilis, Cruciada copiilor 2) Paul Cernat, Andrei Ungureanu, Razboiul fluturilor 3) Florin Lazarescu, Trimisul nostru special 4) Florin Toma, Mostenirea familiei Bildungsroman 5) Costel Babos, As crede in Dumnezeu Critica literara 1) Ion Bogdan Lefter, Flashback. Începuturile “noii poezii”. 1985 Istorie literara si editii critice 1) Florin Turcanu - F. Turcanu, Mircea Eliade, prizonierul istoriei 2) D. Vatamaniuc, Bibliografia Arghezi 3) Liviu Rebreanu, Opere 23, ultimul volum din editia critica realizata de Niculae Gheran 4) Dumitru Micu, Arghezi 5) Ionathan X. Uranus, In potriva veacului. Textele de avangarda (1926-1932), editie îngrijita de Mariana Macri si Dorin Liviu-Bitfoi Eseu 1) Anca Manolescu, Europa si intalnirea religiilor 2) Solomon Marcus, Intalnirea extremelor 3) Andrei Cornea, Cand Socrate nu are dreptate 4) Virgil Nemoianu si Robert Lazu (coordonatori), J.R.R. Tolkien. Credinta si imaginatie 5) Ioana Parvulescu, In intimitatea secolului 19 Traduceri 2) Mihail Nemes -  J.W. Goethe, Faust 3) Agop Bezerian -  Ioan Petru Culianu, Jocul de smarald 4) Liliana Donose Samuelsson - Jan Guillou, Raul 5) Anca Manolescu - Simone Weil, Forme de iubire implicita a lui Dumnezeu Memorialistica 1) Lucia Demetrius, Memorii 2) Mircea Cartarescu, Jurnal II 3) Monica Lovinescu, Jurnal 1996-1997 4) Viorica Dragu-Dimitriu, Povesti ale Doamnelor din Bucuresti si 5) Povesti ale Domnilor din Bucuresti Publicistica 1) Daniel Cristea-Enache, Sertarul Scriitorului Roman 2) Eugen Istodor, Vietasii de pe Rahova 3) Mircea Cartarescu, Baroane! 4) Dan C. Mihailescu, Viata literara Debut Proza 1) Filip Florian, Degete mici 2) Anca Maria Mosora, Arhanghelii nu mor Critica literara 1) Catalin Ghita, Lumile lui Argus PAUL CERNAT Poezie 1) Octavian Soviany, Scrisori din Arcadia 2) Nora Iuga, Fetita cu o mie de riduri 3) Doina Ioanid, Poeme de trecere 4) Herta Müller, Este sau nu este Ion 5) Ioana Nicolaie, Cerul din burta Proza 1) Florina Ilis, Cruciada copiilor 2) Gheorghe Schwartz, Axa lumii 3) Florin Lazarescu, Trimisul nostru special 4) Catalin Dorian Florescu, Vremea minunilor 5) Petre Barbu, Blazare Critica literara 1) Ion Bogdan Lefter, Flashback. Începuturile “noii poezii”. 1985 2) Dumitru Micu, Arghezi 3) Dan. C. Mihailescu, Viata literara Eseu 1) Anca Manolescu, Europa si întalnirea religiilor 2) Andrei Cornea, Cand Socrate nu are dreptate 3) Livius Ciocarlie, Batranete si moarte în mileniul  trei 4) Ioana Parvulescu, În intimitatea secolului 19 5) Mircea Mihaies, Viata si patimile si cantecele lui Leonard Cohen Istorie literara si editii 1) Liviu Rebreanu, Opere 23, editie critica de Niculae Gheran 2) D. Vatamaniuc, Arghezi. Biobibliografie 3) Adrian Marino, Libertate si cenzura în Romania. Începuturi 4) Ionathan X. Uranus, În potriva veacului. Textele de avangarda 1926-1932, editie îngrijita de Mariana Macri si Dorin-Liviu Bitfoi P.S. Pe aceasta lista ar fi trebuit sa se regaseasca lucrari monumentale precum Dictionarul General al Literaturii Romane coordonat de E. Simion si aparut sub egida Academiei sau Istoria literaturii romane contemporane. 1941-2000 de Alex. Stefanescu. Intrucit le consider, cu toate meritele lor, niste esecuri pe ansamblu, prefer sa le mentionez doar in aceasta nota de subsol. Traduceri 1) Mihail Nemes - J.W. Goethe, Faust 2) Florin Turcanu, Mircea Eliade, prizonierul istoriei 3) Andrei Corbea, Gabriel H. Decuble, Cornelia Esianu - Th. Adorno, Teoria estetica 4) Bogdan Ghiu - Georges Bataille, Istoria erotismului 5) Ioan Petru Culianu, Jocul de smarald Memorialistica 1) Mircea Cartarescu, Jurnal II 2) Matei Calinescu, Un fel de jurnal. 1973-1981 3) Monica Lovinescu, Jurnal 1996-1997 4) Lucia Demetrius, Memorii 5) Alexandru Paleologu, Breviar pentru pastrarea clipelor. Convorbiri cu Lucian Iorga Publicistica si literatura nonfictionala 1) Ruxandra Cesereanu & Co, Made in Romania. Subculturi urbane in Romania... 2) Sorin Stoica, Cosmin Manolache, Calin Torsan..., Cartea cu euri 3) Eugen Istodor, Vietasii de pe Rahova 4) Vitalie Ciobanu, Republica Moldova. Anatomia unui faliment geopolitic 5) Mircea Cartarescu, Baroane! Debut Poezie 1) Mihnea Blidariu, No future Proza 1) Filip Florian, Degete mici 2) Catalin Doprian Florescu, Vremea minunilor Critica 1) Catalin Ghita, Lumile lui Argus MARIUS CHIVU Poezie 1) Emil Brumaru, Infernala comedie 2) Dan Stanciu, Iulian Tanase, Sasha Vlad,  Borbro... 3) Ioana Nicolaie, Cerul din burta 4) Nora Iuga, Fetita cu o mie de riduri 5) Serban Foarta, Rebis Proza 1) Ioan Lacusta, Dupa vanzare 2) Calin Torsan, Cosmin Manolache, Sorin Stoica, Roxana Morosanu si Ciprian Voicila, Cartea cu euri 3) Ioan T. Morar, Lindenfeld, 4) Sorin Stoica, O limba comuna ; Dan Lungu, Gasca de baieti   5) Paul Cernat, Andrei Ungureanu, Razboiul fluturilor Memorialistica 1) Mircea Cartarescu, Jurnal II 2) Monica Lovinescu, Jurnal 1996-1997 3) Leo Butnaru, Perimetrul custii Eseu 1) Ioana Parvulescu, In intimitatea secolului 19 2) Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx 3) Lucian Boia, Jules Verne 4) Andrei Cornea, Cand Socrate nu are dreptate 5) Paul Cernat, Ioan Stanomir, Ion Manolescu si Angelo Mitchievici, Explorari în comunismul românesc, I si II Debut Poezie 1) Adrian Chivu, Schizosonete 2) Suzana Filip, Aici e viata de apoi 3) Miruna Vlada, Poemextrauterine Proza 1) Filip Florian, Degete mici 2) Simona Constantinovici, Colectia de fluturi 3) Anca Maria Mosora, Arhanghelii nu mor Critica literara 1) Daiana Cuibus, Lucian Blaga, O metafizica a logosului 2) Calin Teutisan, Eros si reprezentare, Conventii ale poeziei erotice romanesti 3) Catalin Ghita, Lumile lui Argus AL. CISTELECAN Poezie 1) Ioan Moldovan, Celalalt peste 2) Aurel Pantea, Negru pe negru, alt poem, Casa Cartii de Stiinta 3) Dan Coman, Ghinga, Vinea 4) Claudiu Komartin, Circul domestic 5) Dan Sociu, Poeme excesive Proza 1) Alexandru Ecovoiu, Ordinea 2) Mihai Dragolea, Colectia de mirari, Limes 3) Florina Ilis, Cruciada copiilor, Cartea Romaneasca 4) Nichita Danilov, Masa si Extraterestrul 5) Petre Barbu, Blazare Critica literara 1) Cornel Moraru, Lucian Blaga. Convergente între poet si filosof, Ardealul 2) Mircea A. Diaconu, La sud de Dumnezeu 3) Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei 4) Iulian Boldea, Varstele criticii 5. Nicoleta Salcudeanu, Pasiente Istorie literara - editii 1) Niculae Gheran, Editia Rebreanu 2) Iulian Boldea, Istoria didactica a poeziei romanesti 3) Stefan Hostiuc, Scriitori romani din nordul Bucovinei 4) Gheorghe Perian, Despre Gala Galaction 5) Alex. Stefanescu, Istoria literaturii romane contemporane, 1945-2000 Traduceri 1) Andrei Ionescu - J. L. Borges, Poezii 2) Mihail Nemes - Goethe, Faust 3) Andrei Corbea, Gabriel H. Decuble, Cornelia Esianu - Theodor W. Adorno, Teoria estetica 4) Marius Talos - Karl Rahner, Tratat fundamental despre credinta. Introducere în conceptul de crestinism Memorialistica 1) Livius Ciocarlie, Batranete si moarte în mileniul trei 2) Mircea Cartarescu, Jurnal II 3) Ioana Em. Petrescu, Jurnal (1959-1990) 4) Rodica Braga, Anul 2000, Dacia 5) Leo Butnaru, Perimetrul custii Publicistica - non-fiction 1) Mariana Sipos, Destinul unui dizident: Paul Goma 2) Andrei Codrescu, Miracol si catastrofa (Dialog cu Robert Lazu) 3) Alexandru Vlad, Vara mai nepasatori ca iarna 4) Nicolae Manolescu, Decalogul criticii literare 5) Robert Turcescu, Fiare vechi Eseu 1) Mihail Neamtu, Bufnita din daramaturi 2) Virgil Podoaba, Ultimul latin 3) Gabriel Petric, Tragicul si crestinismul 4) Mircea Mihaies, Leonard Cohen 5) Alexandru Musina, Supravietuirea prin fictiune Debut Poezie 1) Oana Catalina Ninu, Mandala 2) Andra Rotaru, Intr-un pat sub cearsaful alb 3) Adriana Paraschiv, Metropolitan-rouge Proza 1) Filip Florian, Degete mici 2) Anca Maria Mosora, Arhanghelii nu mor 3) Florin Zamfirescu, Catifea Critica literara 1) Bogdan Cretu, Arpegii critice 2) Dragos Varga-Santai, Radu Stanca. Sentimentul estetic al fiintei 3) Catalin Ghita, Ipostaze ale actului critic DANIEL CRISTEA-ENACHE Poezie 1) Elena Vladareanu, Europa. Zece cantece funerare 2) Mihail Galatanu, Burta înstelata, Vinea 3) Claudiu Komartin, Circul domestic 4) Liviu Georgescu, Piatra si lumina 5) Octavian Soviany, Scrisori din Arcadia Proza 1) Florina Ilis, Cruciada copiilor 2) Lucian Dan Teodorovici, Cu putin timp înaintea coborarii extraterestrilor printre noi 3) Sorin Stoica, O limba comuna 4) Florin Lazarescu, Trimisul nostru special 5) Dan Lungu, Baieti de gasca Critica literara 2) Ioana Em. Petrescu, Studii de literatura romana si comparata 3) Mircea Anghelescu, Literatura si biografie 4) Ocolul Romaniei în 80 de poeme cu un jurnal de bord de Ion Mircea, Ed. Fundatiei Pro 5) Mircea A. Diaconu, La sud de Dumnezeu. Exercitii de luciditate Istorie literara si editii 1) Alex. Stefanescu, Istoria literaturii romane contemporane. 1941-2000, Masina de scris 2) x x x, Dictionarul General al Literaturii Romane (coordonator: Eugen Simion), vol. III 3) Liviu Rebreanu, Opere, vol. 23, editie critica de Niculae Gheran 4) Stefan Banulescu, Opere, editie de Oana Soare 5) Vasile Spiridon, Gellu Naum Traduceri 1) Mihail Nemes - J.W. Goethe, Faust 2) Antoaneta Ralian - Henry Miller, Sexus, 3) Emil Paraschivoiu - Anna Alter, Perrine Cherchève, Superpozitii. O istorie a tehnicilor amoroase 4) Radu Paraschivescu - Salman Rushdie, Copiii din miez de noapte 5) Stan Velea - Henryk Sienkiewicz, Convulsii Memorialistica 1) Livius Ciocarlie, Batranete si moarte în mileniul trei 2) Petre Pandrea, Soarele melancoliei 3) Matei Calinescu, Un fel de jurnal (1973-1981) 4) Alexandru Paleologu, Filip Lucian Iorga, Breviar pentru pastrarea clipelor Publicistica 1) Eugen Istodor, Vietasii de pe Rahova 2) Dan C. Mihailescu, Indreptari de stanga 3) Iolanda Malamen, Scris si de scris, vol. I-II 4) Dan C. Mihailescu, Viata literara, vol. I 5) Alex. Stefanescu, Jurnal secret, ilustrat de Ion Barbu Eseu 1) Ioana Parvulescu, In intimitatea secolului 19 2) Andrei Cornea, Cand Socrate nu are dreptate 3) Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorari în comunismul romanesc, vol. II 4) Solomon Marcus, Intalnirea extremelor. Scriitori în orizontul stiintei 5) Ovidiu Hurduzeu, Sclavii fericiti. Lumea vazuta din Silicon Valley, editie completa Debut Poezie 1) Oana Catalina Ninu, Mandala 2) Andra Rotaru, Intr-un pat sub cearsaful alb 3) Diana Geacar, Buna, eu sunt Diana si sunt colega ta de camera Proza 1) Filip Florian, Degete mici 2) Alain Gavrilutiu, Nu toata iarba e la fel 3) Alex Tocilescu, Eu et al. Critica literara 1) Bogdan Cretu, Arpegii critice 2) Bogdan Cretu, Matei Visniec: un optzecist atipic 3) Catalin Ghita, Lumile lui Argus HORIA GÂRBEA Poezie 1) Cornelia Maria Savu, Roman cu sertare 2) Dan Mircea Cipariu, Poarta Schei nr. 4 3) Viorel Lica, Formatul magic 4) Robert Serban, Barzaconii Proza 1) Nichita Danilov, Masa si extraterestrul 3) Bogdan Teodorescu, Dacic Park 4) Kiki Vasilescu, Romanul românesc pervers 5) Constantin Arcu, Povestiri Critica, istorie literara 1) Alex Stefanescu, Istoria literaturii române contemporane 2) * * * Dictionarul scriitorilor romani (al Academiei) 3) Paul Aretzu, Viziuni critice Memorialistica, publicistica, eseu etc. 1) George Balaita, Cainele în lesa 2) Alex Stefanescu, Jurnal secret 3) Daniel Cristea-Enache, Sertarul Scriitorului Roman MIHAI IOVANEL     Poezie 1) Andrei Codrescu, Instrumentul negru 2) Octavian Soviany, Scrisori din Arcadia 3) Elena Vladareanu, Europa. Zece cantece funerare 4) Teodor Duna, Catafazii 5) Claudiu Komartin, Circul domestic Proza 1) Ionathan X. Uranus (Marcel Avramescu), In potriva veacului, ed. Mariana Macri si Dorin-Liviu Bitfoi 2) Florin Lazarescu, Trimisul nostru special 3) Florina Ilis, Cruciada copiilor 5) Lucian Dan Teodorovici, Cu putin timp înaintea coborarii extraterestrilor printre noi Critica literara 1) Daniel Cristea-Enache, Bucuresti Far-West. Secvente de literatura romana 2) Ioana Em. Petrescu, Studii de literatura romana si comparata 3) Nicoleta Salcudeanu, Pasiente Istorie literara si editii 1) Adrian Marino, Libertate si cenzura în Romania. Inceputuri 2) Cristina Balinte - Sorin Titel, Opere, vol. I-II 3) Oana Soare - Stefan Banulescu, Opere, vol. I-II 4) Elena Zaharia-Filipas - Ion Vinea, Opere VI. Publicistica (1925-1926) 5) Ionathan X. Uranus (Marcel Avramescu), In potriva veacului, ed. Mariana Macri si Dorin-Liviu Bitfoi Traduceri 1) Andrei Corbea, Gabriel H. Decuble, Cornelia Esianu - Theodor W. Adorno, Teoria estetica 2) Mihail Nemes - J. W. Goethe, Faust 3) Ileana Scipione - Jorge Luis Borges, Adolfo Bioy Casares, Carti scrise în doi 4) Andrei Ionescu - Jorge Luis Borges, Poezii 5) Liviu Cotrau - Edgar Allan Poe, Misterul Mariei Roget Memorialistica 1) Petre Pandrea, Soarele melancoliei, Vremea XXI 2) Livius Ciocarlie, Batranete si moarte în mileniul 3 Publicistica - literatura non-fictionala 1) Eugen Istodor, Vietasii de pe Rahova 2) Daniel Cristea-Enache, Sertarul scriitorului roman 3) Andrei Codrescu, Miracol si catastrofa. Convorbiri cu Robert Lazu 4) Radu Pavel Gheo, DEX-ul si sexul 5) Al. Cistelecan, 15 dialoguri critice Eseu 1) Benjamin Fondane, Scriitorul în fata Revolutiei, editie de Mircea Martin 2) Adrian-Paul Iliescu, Anatomia raului politic 3) Andrei Cornea, Cand Socrate nu are dreptate 4) Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorari în comunismul romanesc, vol. II 5) Alexandru Musina, Supravietuirea prin fictiune Debut Proza 1) Filip Florian, Degete mici 2) Alain Gavrilutiu, Nu toata iarba e la fel 3) Oana Tanase, Filo-meserie! Critica literara si eseu 1) Catalin Ghita, Lumile lui Argus 2) Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba 3) Bogdan Cretu, Arpegii critice DAN C. MIHAILESCU Poezie 1) Emil Brumaru, Submarinul erotic 2) Serban Foarta, Rimelari 3) Elena Vladareanu, Europa. Zece cantece funerare 4) Ioana Nicolaie, Cerul din burta 5) Foina Ioanid, Poeme de trecere Proza 1) Florina Ilis, Cruciada copiilor 2) Tudor Calin Zarojanu, Sfarsitul lumii 3) Ioan T. Morar, Lindenfeld 4) Florin Toma, Mostenirea familiei Bildungsroman 5) Florin Lazarescu, Trimisul nostru special Critica literara 1) Alex. Stefanescu, Istoria literaturii romane contemporane, 1941-2000 2) Daniel Cristea-Enache, Secvente de literatura romana 3) Mircea A. Diaconu, La sud de Dumnezeu. Exercitii de luciditate 4) Gelu Negrea, Dictionar subiectiv al personajelor lui Caragiale, A-Z, vol. I Istorie literara 1) Ioana Parvulescu, In intimitatea secolului 19 2) Dora Mezdrea, Nae Ionescu. Biografia, IV 3) Constantin Schifirnet, C. Radulescu-Motru. Viata si faptele sale 4) Mircea Vulcanescu, Opere I-II 5) Liviu Rebreanu, Opere, 23 Eseu 1) Stelian Tanase, Clientii lu tanti Varvara 2) Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx 3) George Enache, Ortodoxie si putere politica în Romania contemporana 4) Sorin Lavric, Ontologia lui Noica 5) Daniel Barbu, Politica pentru barbari Traduceri 1) Ernst Nolte, Razboiul civil european 2) Al. Soljenitin, Doua secole împreuna. Evreii si rusii înainte de revolutie si în epoca sovietica 3) Mac Linscott Ricketts, Radacinile romanesti ale lui Mircea Eliade, I-II 4) Raymund Netzhammer, Episcop în Romania, I-II 5) Charles Franzen, Corectii Memorii 1) Monica Lovinescu, Jurnal, 1996-1997 2) C. Beldie, Oameni vazuti de aproape 3) Ileana Principesa Romaniei, Traiesc din nou 4) Teohari Antonescu, Jurnal, 1893-1908 5) Lucia Demetrius, Memorii Publicistica 1) Radu Anton Roman, Suflet candriu de papugiu 2) Victoria Dragu Dimitriu, Povesti de domni din Bucuresti 3) P. Cernat, I. Stanomir, I. Manolescu, A. Mitchievici, Explorari în comunismul romanesc, II 4) Al. Paleologu, Breviar pentru pastrarea clipelor 5) Iolanda Malamen, Scris si de scris, I-II Debuturi 1) Filip Florian, Degete mici 2) Valeriu Gherghel, Porunca lui rabi Akkiba 2) Mihail Neamtu, Bufnita din daramaturi 3) Anca Maris Mosora, Arhanghelii nu mor 4) Iuliu Arieseanu, Ghidul perplexitatilor CARMEN MUSAT Poezie 1) Nora Iuga, Fetita cu o mie de riduri 2) Doina Ioanid, Poeme de trecere 3) Ioana Nicolaie, Cerul din burta 4) Serban Foarta, Rimelari 5) Emil Brumaru, Submarinul erotic Proza 1) Petre Barbu, Blazare 2) Sorin Stoica, O limba comuna 2) Florina Ilis, Cruciada copiilor 4) Alexandru Vlad, Viata mea în slujba statului Memorialistica 1) Livius Ciocarlie, Despre batranete si moarte în mileniul trei 2) Petre Pandrea, Soarele melancoliei 3) Monica Lovinescu, Jurnal (1996-1997) 4) Norman Manea, Plicuri si portrete 5) Mircea Cartarescu, Jurnal II Publicistica 1) Eugen Istodor, Vietasii de pe Rahova 2) Mircea Cartarescu, Baroane! 3) Vitalie Ciobanu, Anatomia unui faliment geopolitic. Republica Moldova 4) Dan C. Mihailescu, Viata literara (I) 5) Radu Pavel Gheo, DEX-ul si sexul Critica literara - Studii culturale - Eseu 1) Adrian Marino, Libertate si cenzura în Romania 2) Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorari în comunismul romanesc II 3) Andrei Cornea, Cand Socrate nu are dreptate 4) Ion Bogdan Lefter, Flashback. Începuturile noii poezii 5) Aurel Codoban, Literatura si discursul filozofic Istorie - Politologie 1) Stelian Tanase, Clientii lu Tanti Varvara 2) Stejarel Olaru, Georg Herbstritt, STASI si Securitatea 3) ***, Nicu Steinhardt în dosarele Securitatii 4) Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx Traduceri 1) Mihail Nemes - Faust Debut Proza 1) Filip Florian, Degete mici NICOLETA SALCUDEANU Poezie 1) Ion Stratan, Cartea rupta 2) Aurel Pantea, Negru pe negru, alt poem 3) Claudiu Komartin, Circul domestic 4) Dan Sociu, Cantece eXcesive 5) Elena Vladareanu, Europa. Zece cantece funerare Proza 1) Florina Ilis, Cruciada copiilor 2) Daniel Vighi, Aventuri cu Jimi Hendrix 3) Pavel Susara, Sinuciderea se amana 4) Dan Lungu, Baieti de gasca Critica, eseu, publicistica 1) Dan C. Mihailescu, Literatura romana în postceausism, vol. II, Proza 2) Alexandru Musina, Supravietuirea prin fictiune 3) Alex. Stefanescu, Istoria literaturii romane contemporane... 4) Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei Istorie literara, editii 1) Teodor Vargolici, Prietenie si destin. Tudor Arghezi - Gala Galaction 2) Gheorghe Perian, Despre Gala Galaction 3) C. Radulescu-Motru, Vocatia, factor hotarator în cultura popoarelor, ed. îngr. de Constantin Schifirnet 4) Costache Olareanu, Fictiune si infanterie, ed. definitiva de C. Stanescu Memorii, jurnale 1) Livius Ciocarlie, Batranete si moarte în mileniul trei 2) Mircea Cartarescu, Jurnal II 3) Ioana Em. Petrescu, Jurnal (1959-1990) 4) Petre Pandrea, Soarele melancoliei, memorii 5) Constantin Mateescu, Jurnal de tranzitie Nonfictionale 1) Al. Cistelecan, 15 dialoguri critice Traduceri 1) Florin Turcanu - Mircea Eliade, prizonierul istoriei 2) Oana Orlea - Alexandra iubirilor 3) Cornelia Cistelecan - Michelina Tenace, Crestinismul bizantin 4) Florica Perian - Zoltan Tibori Szabo, Frontiera dintre viata si moarte. Refugiul si salvarea evreilor la granita romano-maghiara (1940-1944) Debut Poezie 1) Oana Catalina Ninu, Mandala 2) Andra Rotaru, Intr-un pat sub cearsaful alb 3) Dumitru Badita, Unghii foarte lungi si cumsecade Proza 1) Mihail Tomulescu, Bolovanii sau aventurile lui Petrica Bolovan, taran proxenet 2) Anca Andriescu, Tigari, electrice & alte comicarii 3) Mihaela Bîja, Alin si Alice SIMONA SORA Poezie 1) Serban Foarta, Rimelari 3) Doina Ioanid, Poeme de trecere 4) Nora Iuga, Fetita cu o mie de riduri 5) Dan Stanciu, Iulian Tanase, Sasha Vlad, Borbro... Proza 1) Florina Ilis, Cruciada copiilor 2) Ioan Vianu, Paramnezii 3) Ioan T. Morar, Lindenfeld 4) Florin Lazarescu, Trimisul nostru special 5) Sorin Stoica, O limba comuna Critica literara 1) Ioana Parvulescu, In intimitatea secolului 19 2) Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar 3) Daniel Cristea-Enache, Bucuresti Far-West 4) Nicoleta Salcudeanu, Pasiente 5) Irina Petras, Despre locuri si locuire Istorie literara si editii 1) Stelian Tanase, Clientii lu tanti Varvara 2) Ilie Constantin, Scurta istorie a poeziei romanesti 3) Florin Turcanu, Mircea Eliade, prizonierul istoriei 4) Stefan Hostiuc, Scriitori romani din nordul Bucovinei 5) Mihaela Grancea (coord.), Reprezentari ale mortii in Transilvania secolelor XVI-XX Memorialistica 1) Mircea Cartarescu, Jurnal II 2) Monica Lovinescu, Jurnal 1996-1997 3) Ioana Em. Petrescu, Jurnal 1959-1990 4) Yvonne Blondel, Jurnal de razboi 5) Victoria Dragu Dimitriu, Povesti ale doamnelor din Bucuresti Traduceri 1) Andrei Ionescu - J.L. Borges, Poezii 2) Dan Radu Stanescu - Andrei Makine, Femeia care asteapta 3) V. Stanciu - G. Steiner, Maestri si discipoli 4) Ioana Avadani - Andrei Codrescu, Casanova în Boemia 5) Tristana Ir - Sade, Cele 120 de zile ale Sodomei Publicistica si eseu 1) Dan C. Mihailescu, Viata literara I 2) Livius Ciocarlie, Batranete si moarte în mileniul trei 3) Mihai Sora, Clipa si timpul 4) Mircea Cartarescu, Baroane! 5) Eugen Istodor, Vietasii de pe Rahova Debut Proza 1) Filip Florian, Degete mici 2) Catalin Dorian Florescu, Vremea minunilor 3) Alain Gavrilutiu, Nu toata iarba e la fel Critica 1) Catalin Ghita, Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare 2) Calin Teutisan, Eros si reprezentare. Conventii ale poeziei erotice romanesti 3) Liana Cozea, Confesiunile eului feminine ANDREI TERIAN Poezie 1) Teodor Duna, Catafazii 2) Elena Vladareanu, Europa. Zece cantece funerare 3) Razvan Tupa, Corpuri romanesti 4) Dan Coman, Ghinga 5) Claudiu Komartin, Circul domestic Proza 1) Florin Lazarescu, Trimisul nostru special 2) Florina Ilis, Cruciada copiilor 3) Sorin Stoica, O limba comuna 4) Alexandru Ecovoiu, Ordinea 5) Catalin Dorian Florescu, Vremea minunilor Critica literara 1) Daniel Cristea-Enache, Bucuresti Far-West. Secvente de literatura romana 2) Ioana Em. Petrescu, Studii de literatura romana si comparata 3) Mihaela Ursa, Scriitopia sau fictionalizarea subiectului auctorial în discursul teoretic 4) Nicoleta Salcudeanu, Pasiente 5) Rodica Grigore, Retorica mastilor în proza interbelica romaneasca Istorie literara si editii 1) Adrian Marino, Libertate si cenzura în Romania. Inceputuri 2) Oana Soare - Stefan Banulescu, Opere, vol. I-II (editie) 3) Elena Zaharia-Filipas, Opere VI. Publicistica (1925-1926) (editie) 4) Niculae Gheran, Opere 23. Caiete. Varia (1907-1944) (editie) 5) Ioana Bot, Adrian Tudurachi - Ioana Em. Petrescu, Studii de literatura romana si comparata (editie) Traduceri 1) Mihail Nemes - J. W. Goethe, Faust 2) Leo Butnaru - Velimir Hlebnikov, Ka, Ivan Krasko 3) Ileana Scipione - Jorge Luis Borges, Adolfo Bioy Casares, Carti scrise în doi 4) Daniela Stefanescu - Leopold von Sacher-Masoch, Venus învesmantata în blanuri Trei 5) Andrei Corbea, Gabriel H. Decuble, Cornelia Esianu - Theodor W. Adorno, Teoria estetica Memorialistica 1) Petre Pandrea, Soarele melancoliei 2) Mircea Cartarescu, Jurnal, vol. II (1997-2003) 3) Monica Lovinescu, Jurnal, vol. V (1996-1997) 4) Livius Ciocarlie, Batranete si moarte în mileniul 3 Publicistica - literatura non-fictionala: 1) Eugen Istodor, Vietasii de pe Rahova 2) Daniel Cristea Enache, Sertarul Scriitorului Roman 3) Radu Pavel Gheo, DEX-ul si sexul 4) Al. Cistelecan, 15 dialoguri critice 5) Alex. Stefanescu, Jurnal secret Eseu 1) Andrei Cornea, Cand Socrate nu are dreptate 2) Calin-Andrei Mihailescu, Antropomorfina 3) Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorari în comunismul romanesc, vol. II 4) Ioana Parvulescu, In intimitatea secolului 19 5) Alexandru Musina, Supravietuirea prin fictiune Debut Poezie 1) Oana Catalina Ninu, Mandala 2) Diana Geacar, buna, eu sunt diana si sunt colega ta de camera 3) Andra Rotaru, Intr-un pat pe cearsaful alb Proza 1) Alain Gavrilutiu, Nu toata iarba e la fel ) Filip Florian, Degete mici 3) Alexandru Potcoava, Pavel si ai lui se îmbraca pentru festin în hainele de fiecare zi, Brumar Critica literara si eseu 1) Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba 2) Bogdan Cretu, Arpegii critice 3) Catalin Ghita, Lumile lui Argus TUDOREL URIAN Poezie 1) Petre Stoica, Pipa lui Magritte 2) Emil Brumaru, Submarinul erotic 3) Nora Iuga, Fetita cu o mie de riduri 4) Serban Foarta, Rimelari 5) Octavian Soviany, Scrisori din Arcadia Proza 1) Alexandru Ecovoiu, Ordinea 2) Gheorghe Schwartz, Axa lumii 3) Florina Ilis, Cruciada copiilor 4) Liliana Corobca, Un an în paradis Critica si istorie literara, editii 1) Alex Stefanescu, Istoria literaturii romane contemporane. 1941-2000, Masina de scris 2) Ioana Parvulescu, In intimitatea secolului 19 3) Adrian Marino, Libertate si cenzura în Romania 4) Andrei Cornea, Cand Socrate nu are dreptate 5) Solomon Marcus, Întalnirea extremelor. Scriitori în orizontul stiintei, Paralela 45 Traduceri nu am urmarit fenomenul Memorialistica 1) Monica Lovinescu, Jurnal. 1996-1997 2) Livius Ciocarlie, Batranete si moarte în mileniul trei 4) Petre Pandrea, Soarele melancoliei Publicistica, eseu 1) Vladimir Tismaneanu, Stalinism pentru eternitate 2) Ruxandra Cesereanu, Decembrie89. Deconstructia unei revolutii 3) Mihail Neamtu, Bufnita din daramaturi. Insomnii teologice 4) Alexandru Paleologu, Filip Lucian Iorga, Breviar pentru pastrarea clipelor 5) Mihai Sora, Despre toate si ceva în plus Debut Poezie 1) Oana Catalina Ninu, Mandala Proza 1) Filip Florian, Degete mici Critica literara 1) Catalin Ghita, Lumile lui Argus, Orice top de acest fel neindreptateste si simplifica un peisaj literar viu. L-am facut totusi cu mult efort si infruntand riscul erorii, pentru a da o vizibilitate mai mare cartilor din 2005, care vor intra intr-o inevitabila competitie la urmatoarele premii literare. Suntem siguri ca mai exista carti valoroase care n-au fost mentionate in aceste pagini si ca atat ierarhiile, cat si categoriile noastre pot fi contestate. Ce valori au aparut in ultimii 15 ani?, intreba de curand un editor important.
Si Bursa valorilor literare, si acest Top au incercat sa raspunda acestui gen de nedumeriri. Poezie 1) Emil Brumaru, Submarinul erotic, Cartea Romaneasca (20 puncte) 2) Elena Vladareanu, Europa. Zece cantece funerare, Cartea Romaneasca (19 puncte) 3) Nora Iuga, Fetita cu o mie de riduri, Cartea Romaneasca (16 puncte) 4) Serban Foarta, Rimelari, Cartea Romaneasca (14 puncte) 5) Doina Ioanid, Poeme de trecere, Vinea (11 puncte) 5) Octavian Soviany, Scrisori din Arcadia, Paralela 45 (11 puncte) 6) Claudiu Komartin, Circul domestic, Cartea Romaneasca (10 puncte) 6) Ioana Nicolae, Cerul din burta, Paralela 45 (10 puncte) 6) Andrei Codrescu, Instrumentul negru, Scrisul Romanesc (10 puncte) 7) Aurel Pantea, Negru pe alb, Casa Cartii de Stiinta (8 puncte) 8) Dan Stanciu, Iulian Tanase, Sasha Vlad, Borbro, Locul Tare (6 puncte) Proza 1) Florina Ilis, Cruciada copiilor, Cartea Romaneasca (42 puncte) 2) Florin Lazarescu, Trimisul nostru special, Polirom (24 puncte) 3) Alex. Ecovoiu, Ordinea, Polirom (17 puncte) 3) Sorin Stoica, O limba comuna, Polirom (17 puncte) 4) Lucian Teodorovici, Cu putin inaintea coborarii extraterestrilor printre noi, Polirom (9 puncte) 5) Gheorghe Schwartz, Axa lumii, Polirom (8 puncte) 6) Petre Barbu, Blazare, Polirom (7 puncte) 6) Nichita Danilov, Masa si extraterestrul, Polirom (7 puncte) 7) I.T. Morar, Lindenfeld, Polirom (6 puncte) 8) Paul Cernat, Andrei Ungureanu, Razboiul fluturilor, Polirom (5 puncte) Publicistica - literatura nonfictionala - istorie 1) Eugen Istodor, Vietasii de pe Rahova, Polirom (22 puncte) 2) Stelian Tanase, Clientii lutanti Varvara, Humanitas (15 puncte) 3) Florin Turcanu, Mircea Eliade, prizonierul istoriei, Humanitas (13 puncte) 3) Daniel Cristea Enache, Sertarul Scriitorului Roman, Polirom (13 puncte) 4) Dan C. Mihailescu, Viata literara, Ed. Fundatiei Pro (12 puncte) 5) Victoria Dragu, Povesti ale doamnelor din Bucuresti,Vremea, Povesti ale domnilor din Bucuresti, Vremea (7 puncte) 6) M. Cartarescu, Baroane, Humanitas (6 puncte) 6) Ruxandra Cesereanu, Made in Romania. Subculturi urbane in Romania, Limes (6 puncte) Istorie - critica literara 1) Alex. Stefanescu, Istoria literaturii romane contemporane, 1941-2000, Masina de scris (18 puncte) 2) Ion Bogdan Lefter, Flashback. Inceputurile “noii poezii”. 1985, Paralela 45 (17 puncte) 4) Adrian Marino, Libertate si cenzura in Romania. Inceputuri, Polirom (16 puncte) 5) Daniel Cristea Enache, Bucuresti Far West. Secvente de literatura romana, Albatros (16 puncte) 6) Florin Turcanu, Mircea Eliade, prizonierul istoriei, Humanitas (13 puncte) 7) Ioana Em Petrescu, Studii de literatura romana si comparata, Casa Cartii de Stiinta (12 puncte) 8) Nicoleta Salcudeanu, Pasiente, Ideea Europeana (8 puncte) 9) Dan C. Mihailescu, Literatura romana in postceausism. Proza, Polirom (7 puncte) 9) Mircea A. Diaconu, La Sud de Dumnezeu, Paralela 45 (7 puncte) 10) D. Micu, Arghezi, Ed. Institutului Cultural Roman (6 puncte) Eseu 1) Ioana Parvulescu, In intimitatea secolului 19, Humanitas (30 puncte) 1) Andrei Cornea, Cand Socrate nu are dreptate, Humanitas (27 puncte) 2) Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorari in comunismul romanesc, II, Polirom (16 puncte) 3) Anca Manolescu, Europa si intalnirea religiilor, Polirom (10 puncte) 4) Al. Musina, Supravietuirea prin fictiune, Aula (8 puncte) 5) Mircea Mihaies, Viata, patimile si cantecele lui Leonard Cohen, Polirom (6 puncte) 5) Solomon Marcus, Intalnirea extremelor, Paralela 45 (6 puncte) 5) A. Cioroianu, Pe umerii lui Marx, Curtea Veche (6 puncte) 5) Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Idea (6 puncte) Memorialistica 1) Livius Ciocarlie, Batranete si moarte in mileniul trei, Humanitas, (37 puncte) 2) Mircea Cartarescu, Jurnal II, Humanitas (32 puncte) 3) Monica Lovinescu, Jurnal. 1996-1997, Humanitas (30 puncte) 4) Petre Pandrea, Soarele melancoliei, Vremea (22 puncte) 5) Matei Calinescu, Un fel de jurnal, Polirom (9 puncte) 5) Ioana M. Petrescu, Jurnal (1959-1990), Paralela 45 (9 puncte) 6) Lucia Demetrius, Memorii, Albatros (8 puncte) 7) Alexandru Paleologu, Filip Lucian Iorga, Breviar pentru pastrarea clipelor, Humanitas (6 puncte) 8) Leo Butnaru, Perimetrul custii, Cartea Romaneasca (4 puncte) Debut Proza 1) Filip Florian, Degete mici, Humanitas (32 puncte) 2) Alain Gavrilutiu, Nu toata iarba e la fel, Humanitas (8 puncte) 2) Anca Maria Mosora, Arhanghelii nu mor, Humanitas (8 puncte) Poezie 1) Oana Catalina Ninu, Mandala, Vinea (15 puncte) 2) Andra Rotaru, Intr-un pat sub cearsaful alb, Vinea (6 puncte) Critica 1) Catalin Ghita, Lumile lui Argus, Paralela 45 (18 puncte) 2) Bogdan Cretu, Arpegii critice (10 puncte) 3) Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Polirom (8 puncte) Ancheta realizata de Gabriela Adamesteanu si Cristina Spatarelu PAUL CERNAT O biografie de valoare internationala Exceptionala biografie a lui Mircea Eliade pe care istoricul Florin Turcanu a publicat-o la sfarsitul anului 2003 în Franta (la Edition La Decouverte din Paris, cu o prefata de Jacques Juillard; lucrarea este la origine teza de doctorat a autorului, distinsa cu summa cum laudae) venea pe fundalul “scandalului” declansat de aparitia controversatului volum-pamflet Cioran, Eliade, Ionesco. Loubli du fascisme al Alexandrei Laignel-Lavastine. Spre deosebire de receptarea mai mult decat onoranta de care a avut parte în mediile franceze, putinatatea comentariilor din presa romaneasca a fost însa usor deconcertanta. Studiile probe, echilibrate si erudite nu au, se vede treaba, ecou în randul comentatorilor nostri “literari” si partizani... In ultimul deceniu, dar cu deosebire dupa aparitia Jurnalului lui Mihail Sebastian, imaginea lui Eliade a fost instrumentalizata agresiv într-o batalie istoriceste motivata, purtata însa, adesea, cu mijloace nu tocmai oneste în fata unui public avid mai degraba de scandal decat de asumarea critica a unei istorii intelectuale dificile. Abordat mai mult ca idol al tribului, mit cultural sau simbol identitar decat ca o mare personalitate, cu luminile si umbrele ei, Eliade a servit drept pretext pentru aparari narcisiace si demitizari idiosincratice, pentru legitimari ideologice de tot felul. Nesfarsitele dezbateri privind angajamentul sau legionar - niciodata repudiat cu adevarat - si implicatiile acestuia, problema mostenirii intelectuale a dreptei interbelice, discutiile privind mitologizarea savantului si tentativele ambigue de recuperare din perioada ceausista, relatia cu discipolul eretic Ioan Petru Culianu s.cl. au tinut ani de zile capul de afis al presei culturale. Imaginea si autoritatea legitimatoare a savantului fusesera disputate si înainte de 1989 - atat de catre regimul Ceausescu, cat si de catre adeptii de varii orientari ai “rezistentei prin cultura” - ca argumente ale deprovincializarii, ale mandriei nationale si ale necesitatii depasirii statutului de cultura minora. Dupa caderea comunismului, Eliade nu a facut însa, cum era de asteptat, obiectul unui examen intelectual profund, sistematic si, pe cat posibil, complet. A beneficiat în schimb de o tarzie - dar nu mai putin spectaculoasa - canonizare, într-un moment cand steaua sa începea sa apuna pe plan international. Altminteri, lasand la o parte puzderia eseurilor “literare” si cele cateva studii sectoriale, tentativele de a-i aborda personalitatea si opera in integrum, inclusiv din unghiul istoriei politice si al istoriei ideilor, au ramas pana acum la nivelul promisiunilor neonorate. Pana acum. Competenta, echilibru, depasionalizare Odata cu asteptata traducere în limba romana (semnata de Monica Anghel si Dragos Dodu), dezbaterea din jurul lui Eliade ar trebui, în mod normal, sa intre în faza depasionalizarii. Fara îndoiala, aceasta “cadere în istorie” nu ar fi fost tocmai pe placul savantului. Secularizarea imaginii sale publice pe care Florin Turcanu o propune impune însa respect si admiratie prin anvergura, prin eruditia dezinvolta, prin claritate, cult al nuantei si echilibru, dar mai ales printr-o competenta cvasi-enciclopedica si printr-o rigoare de-a dreptul “exotica”. Un merit capital este excelenta contextualizare. Pentru ca “Nici viata lui Eliade, nici opera sa nu pot fi reduse la optiunile si sensibilitatile sale politice. Primirea de care s-a bucurat gandirea sa pana de curand în SUA, în Europa sau în Japonia se cere a fi explicata într-un context cultural, si nu ca rezultat al unei uriase neîntelegeri care s-a perpetuat timp de decenii. Este, în ultima instanta, imposibil sa-l întelegi pe Eliade fara a-i reconstitui toata traiectoria biografica de-a lungul diferitelor peisaje intelectuale si politice pe care le-a parcurs. (...) Numai tinand seama de ambitiile si de realizarile creatorului putem sa meditam cu folos la eclipsa morala si la ravagiile iresponsabilitatii politice”. Istoric de formatie, autorul se situeaza - dupa cum observa, într-un comentariu din 2004, Mircea Iorgulescu - în afara traditiei literaturocentrice dominante în cultura romana, unde cele mai izbutite biografii au ca obiect scriitori si sunt semnate cu precadere de critici si literari. Nu insist. Discretia laborioasa nu e, nici ea, mai putin exotica într-o cultura ca a noastra, dominata de superficialitate, improvizatie, arivism facil si vedetism provincial. Cititorii care înca nu au avut prilejul sa parcurga editia franceza a cartii au acum la dispozitie nu numai prima biografie din lume completa - si adusa la zi - a lui Mircea Eliade, ci si o monografie a operei si a contextelor receptarii acesteia, o analiza complexa si detaliata a relatiilor dintre optiunile intelectuale si cele politice, cu tot paienjenisul lor de relatii, o analiza spectrala a ideilor radicale din Romania/Europa interbelica si a “dosarelor” politico-diplomatice ulterioare, în fine, o explorare sobra si multidirectionala a traiectului stiintific eliadesc: de la primele contacte cu Italia si India, trecand prin dificilul succes parizian postbelic, prin etapa comunitatii “gnostice” a cercului de la Eranos si “cucerirea Americii” pe valul sincretismului hippie din anii 60, pana la conflictele cu adeptii antropologiei structurale si începutul declinului, odata cu înmultirea “revelatiilor” privind trecutul politic legionar. Bref: un Bildungsroman arborescent, o radiografie a ascensiunii, gloriei si crepusculului unei mari si controversate figuri intelectuale a secolului XX. Florin Turcanu spune fara patima si fara menajamente tot ceea ce este de spus (toate “grozaviile” cunoscute sau înca necunoscute), nu omite si nu menajeaza nimic, fara a cadea însa în tezism si fara a pierde simtul proportiilor, confruntand aproape toate documentele disponibile, punand alaturi puncte de vedere dintre cele mai diverse, avansand cu fermitate, precautie proba si o nedezmintita vointa de a întelege. In prefata, Zoe Petre vorbeste despre o anume “naivitate” a autorului cu privire la presupusa lipsa totala de antisemitism a lui Eliade din perioada americana. Am putea adauga la rigoare si alte exemple. Bunaoara, atunci cand amendeaza - discret - tezele lui Daniel Dubuisson privind presupusa ontologie antisemita a savantului, Florin Turcanu pare sa ignore faptul ca receptarea din anii 50 a atitudinii antiistorice nu putea fi aceeasi cu cea din anii 90, cand trecutul politic al savantului - iesit între timp la lumina - impunea o alta grila de lectura. Diagnosticul ramane însa impecabil: “Mai mult decat manifestarea unui antiiudaism care ar fi discretul însotitor al unei parti a operei sale, avem de-a face cu incapacitatea lui Eliade, bine documentata în textele sale publice sau private, de a înfrunta problema specificitatii istorice a antisemitismului” si “de a privi oroarea în ea însasi”. Mecanismele psihologice de aparare, egolatria “faustica”, dublata de o fidelitate cvasi-medievala fata de memoria lui Nae Ionescu, îl fac, într-adevar, inapt pentru examenul autocritic si pentru asumarea responsabilitatii; ne putem întreba însa, la randul nostru, daca optand pentru o asemenea atitudine Eliade ar mai fi putut, dupa razboi, “sa impuna un nou tip de studiu, sa descopere lumi nestiute ale spiritului uman” (Zoe Petre). Impotriva complexului periferic Mi se pare important sa aduc în atentie un element care traverseaza, vizibil, istoria formarii si realizarii personalitatii lui Mircea Eliade: spiritul eretic, “antisistem”, nevoia absolutista de a-si depasi complexele de outsider. Frustrarile copilului de ofiter împiedicat sa citeasca, fervorile rebele ale “adolescentului miop” depreciat de profesori si pasionat de entomologie, vointa de “putere si libertate”, foamea de realizare culturala plenara a studentului în raspar cu normele academice si cu tendintele dominante din epoca, energetismul erudit al asistentului care, sub protectia “excentricului” Nae Ionescu, ajunge sa predea o disciplina inexistenta la noi (istoria religiilor), refuzul violent al mediocritatii, al slabiciunii “melancolice” si al minoratului provincial (dar si al “colonizarii” moderne), predilectia pentru culturi exotice, putin sau deloc frecventate în Romania, exercitiile de cultivare a exceptionalismului viril si a vocatiei faustice, pendularea între extreme, vointa obsesiva de transcendere a apartenentei la o cultura periferica prin “mantuirea” acesteia sunt doar cateva simptome. Sedus de aventura marilor evadari, fie ele în eruditia exotica (ezoterism, ocultism, orientalism), fie în experiente extreme (mortificari ascetice si excese orgiastice, magie, performante culturale, radicalism politic) sau în calatorii “initiatice” de studiu (de la Italia lui Papini la India lui Gandhi), Eliade va sfarsi prin a-si cenzura (sublima?) demonii nocturni ai tineretii, devenind un “om universal”, un umanist ecumenic... Sunt nenumarate observatii remarcabile ce se cer a fi macar amintite. Mentionez, în treacat, doar cateva: apolitismul prudent de pana în 1935, în paralel cu cel postbelic; paginile revelatorii despre stagiul indian ca anticamera a politizarii mesianice; justa evaluare a tinerei generatii, privita ca un grup eterogen si periferic, de un sincretism cosmopolit opus traditionalismului gandirist (cand Nichifor Crainic, reeducat, vitupera în Glasul Patriei împotriva transfugului “pornograf maniac”, el nu era tocmai inconsecvent cu vechile sale opinii!); rolul decisiv al lui Mihail Polihroniade în racolarea de simpatizanti pentru Garda de Fier; oportunismele universitare atent calculate, micile triserii (în paginile Credintei lui Sandu Tudor, Eliade semneaza sub pseudonim articole apolitice opuse ideilor lui Nae Ionescu, pentru a-i face apoi apologia în nume propriu) si marile naivitati (aflat la Londra, sufera la aflarea vestilor privind escrocheriile camarazilor legionari, pe care si-i imagina drept cavaleri fara teama si repros). O biografie de valoare internationala Florin Turcanu a explorat, cum spuneam, aproape toate materialele bio-bibliografice disponibile: volume, colectii de presa, memorii, interviuri si corespondenta, arhivele Ministerului Afacerilor Externe si ale SRI, jurnale intime ramase înca inedite (cum ar fi jurnalul complet al lui Jeni Acterian si, mai ales, si mai ales, cele ale lui Eliade însusi, înca inaccesibile, conservate în arhivele de la Chicago), jurnalul functionarului bancar Dumitru Danielopol (document cheie pentru stagiul londonez al lui Eliade), jurnalul portughez, informatii oferite direct de fiica vitrega a savantului, Adalgiza Tatarascu s.a. I-as reprosa doar faptul ca scriitorului Eliade i se acorda o pondere mult mai redusa decat cea la care ne-am fi asteptat. Nu-i de mirare: lucrarea a fost conceputa pentru cititorul strain. Florin Turcanu ramane, apoi, istoric, evitand sa se aventureze prea mult pe terenul criticii literare. Nu evita anecdoticul biografic, nici nu îl exhiba; ceea ce îl intereseaza e, înainte de orice, biografia ideilor, “itinerariul” intelectual în relatie cu contextele istorice si politice. Volumul sau are meritul de a ridica la cote foarte înalte standardul de competenta si seriozitate al discutiei. Este, în acelasi timp, una dintre cele mai substantiale biografii din cultura romana. Si o carte de valoare internationala. Florin Turcanu, Mircea Eliade prizonierul istoriei, Humanitas, 2005