De același autor
In ultimii doi ani, diplomatia romaneasca n-a fost supusa la incercari majore. Pozitionarea Romaniei de partea NATO si a Uniunii Europene, sprijinul acordat Statelor Unite in Afganistan si in Irak, toate gesturile de politica externa au
oferit diplomatiei romanesti prilejuri de a se remarca si de a evolua intr-un context favorabil. In spatele acestui avant pro-occidental, benefic si pentru realitatile interne, diplomatia romaneasca a tratat cu destula superficialitate situatia din fostul spatiul sovietic. Ce se intampla acum in dezbaterile incinse provocate de constructia canalului Bistroe arata un deficit de implicare inteligenta si prompta a politicii externe romanesti. In urma cu doi ani, la mitingul de la Bucuresti, presedintele George W. Bush vedea Romania ca o punte de legatura dintre NATO si Rusia, peste Marea Neagra. Romania avea, de pe atunci, un rol bine conturat in cadrul Aliantei. A venit razboiul din Irak si intentiile americane au fost uitate. Romania a sustinut si a participat la razboiul din Irak, ceea ce i-a adus beneficii de imagine si de credibilitate. Totusi, Romania nu a facut ceva iesit din comun, NATO s-a sprijinit pe toate tarile nou intrate in Alianta, mult mai dispuse sa sprijine interventia americana in Irak decat au facut-o Germania si Franta.
In tot acest timp, fostul spatiu sovietic a ramas o zona necercetata. Impresia pe care diplomatia romaneasca a lasat-o in toti acesti ani a fost ca nu este pregatita sa reactioneze la schimbarile politice din fostul spatiu sovietic. Constructia canalului Bistroe dovedeste un fapt ingrijorator pentru politica externa romaneasca. N-am stiut sa reactionam, n-am avut suficiente informatii, iar dupa ce am protestat impotriva constructiei, la nivelul factorilor romanesti de decizie s-a produs o deruta, o perturbare, a lipsit o voce coerenta. Decizia de constructie a canalului Bistroe a fost luata in urma cu un an in Consiliul de Securitate si Aparare de la Kiev. A fost o hotarare publica, dar autoritatile romanesti n-au reactionat. Reactia s-a produs dupa mai bine de un an si dupa ce scandalul devenise international, dupa ce organizatiile de mediu sesizasera Uniunea Europeana si Departamentul de Stat al Statelor Unite. Trei organizatii ecologiste de prestigiu - World Wild Fund, Birdlife International si Wetlands International - i-au cerut presedintelui Leonid Kucima oprirea lucrarilor. A fost si interventia Academiei Ucrainei, care a protestat impotriva construirii canalului, care strabate inima rezervatiei biosferei din Ucraina, spatiu protejat, unde nu ar trebui sa se faca interventii.
Spre deosebire de ucraineni, Romania n-are in acest moment un studiu de impact asupra consecintelor ecologice devastatoare ce ar putea aparea in Delta Dunarii. Nici o miscare nu s-a produs in adormitul Minister al Mediului de la Bucuresti. Romania n-a avut nici un document economic care sa analizeze impactul construirii canalului. Ministerul Transporturilor a tacut in toata aceasta perioada, fara sa calculeze cum ar putea fi afectate incasarile romanesti daca pe Dunare navele ucrainene vor putea intra spre Europa, ocolind portul Sulina. Ministerului Muncii si Protectiei Sociale n-a cautat sa-i linisteasca in nici un fel pe pescari, ingrijorati ca ar putea pescui mai putin. O reactie a existat totusi si ea a apartinut Ministerul de Externe. La momentul in care presa romaneasca anticipa "pierderea suprematiei pe gurile Dunarii", Ministerul de Externe a inceput sesizarea organismelor internationale. Valvataia aprinsa de Ministerul de Externe s-a dovedit insa un foc de paie. Dupa ce presedintele Iliescu a convocat la Cotroceni o reuniune speciala de analiza a consecintelor construirii canalului Bistroe, acelasi presedinte a dat, saptamana trecuta, mai multi pasi inapoi. Presedintele Iliescu nu s-a mai aratat deloc ingrijorat de constructia canalului Bistroe. Singura obiectie a presedintelui a fost ca Ucraina nu ne-a informat. Spune presedintele Iliescu, transformat in avocat al intereselor Ucrainei: "Este vorba de o lucrare mult mai complexa, care poate sa aiba si rationalitatea ei. Ei vor sa adanceasca unul dintre aceste canale, sa-l faca navigabil. Foarte bine, e treaba lor. Dar o asemenea lucrare nu se poate face fara acordul partenerului". Iata, asadar, un presedinte care nu-si face prea multe griji ca Rusia, prin ambasadorul sau la Kiev, a spus ca "Ucraina face ceea ce trebuie sa faca si are dreptate". Iata-l, asadar, pe presedintele Ion Iliescu contrazicandu-si propriul ministru de Externe, care vorbea despre "un inceput de solidarizare a spatiului ex-sovietic". Iata cum din toate protestele romanesti se alege praful, cat timp lipseste o coordonare intre Presedintie si Ministerul de Externe. Iliescu se resemneaza in privinta canalului Bistroe, iar Mircea Geoana inghite cu noduri o interventie care da peste cap firava incercare a diplomatiei romanesti de a protesta.
Asa ca intentia presedintelui George W. Bush, exprimata in urma cu doi ani, ca Romania sa fie o punte de legatura a NATO cu Rusia, nu se concretizeaza. Romania nu pare sa fie pregatita sa exploreze si sa inteleaga ex-spatiul sovietic. Acolo unde o colaborare economica, politica si geostrategica dintre Rusia si Ucraina nu mai poate fi pusa la indoiala. Pentru a vedea ca interesul Rusiei in Ucraina este puternic si primordial, vom face, in incheiere, o singura comparatie. Ambasadorul Ucrainei la Kiev este Victor Cernomirdin, fost prim-ministru pe vremea presedintiei lui Boris Eltin. Un artizan al legaturilor de fratietate dintre statele foste sovietice, prin CSI. Un personaj care poate vorbi si in nume propriu, dar si in numele Rusiei, un om care, pentru a tempera protestele internationale, aduce in discutie sprijinul Rusiei. De partea cealalta, ambasadorul Romaniei la Kiev, Alexandru Cornea, nu s-a remarcat prin nimic in tot acest conflict, nu a trimis la timp informari despre decizia luata in urma cu un an in Consiliul de Securitate si Aparare al Ucrainei. Un om caruia i s-a dat cu tifla, atunci cand a dorit sa vada la fata locului ce fac ucrainenii pe canalul Bistroe. Pur si simplu, domnului Cornea nu i s-a permis accesul in zona, n-a fost invitat la inaugurarea canalului. E foarte clar ca in Ministerul de Externe problemele au fost tratate cu destula lejeritate. Fara oameni pregatiti, Romania va fi destul de usor pacalita de Rusia si Ucraina. Deja Ucraina controleaza platoul continental al Marii Negre - o sursa imensa de petrol - si nu da semne ca ar dori sa fie clarificat statutul Insulei Serpilor.
.jpg)
