De același autor
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a afirmat saptamana trecuta intr-un interviu ca UDMR constituie o frana in calea implementarii unor masuri anticoruptie. Presedintele Marko Bela a reactionat, solicitand ministrului sa-si ceara scuze. UDMR a acuzat-o pe Monica Macovei ca, prin proiectele pe care le promoveaza, contribuie la "readucerea nesigurantei si a terorii in randul populatiei". Premierul Calin Popescu Tariceanu a atentionat-o pe Monica Macovei ca Romania este o democratie parlamentara si ca "este obligatia tuturor membrilor Cabinetului sa trateze parlamentul cu deferenta".
Pentru a avea o imagine clara asupra acestor evenimente, am pus urmatoarele intrebari catorva comentatori:
1. De ce credeti ca s-au acumulat nemultumiri fata de Monica Macovei, formulate atat de premier, cat si de liderii UDMR, totul in contextul in care presedintele Basescu a respins propunerea facuta de ea pentru procurorul sef al parchetelor militare?
2. Credeti ca misiunea Monicai Macovei s-a incheiat odata cu obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene? A fost utilizata credibilitatea ei doar pentru o imagine pozitiva a tarii in afara?
3. Cum apreciati lupta impotriva coruptiei, in contextul actualului blocaj legislativ?
CRISTIAN GHINEA
Macovei este hartia de turnesol pentru Basescu
1. "In viata politica trebuie sa tinem cont de oferta si de pret." Asa a spus udemeristul Konyia-Hamar Sandor si aici se vede si prapastia dintre acesti oameni si ministrul Justitiei. Monica Macovei vine de pe alta planeta, e din alta lume pentru ei. Pentru ei, anticoruptia e o chestie de negocieri si de pret: pe cine mai agatam saptamana asta, ce pion sau tura mai sacrificam sa aratam la UE ca muncim?.jpg)
Intr-o viata politica in care totul se negociaza si are un pret, Monica Macovei a venit cu o logica de gospodina care isi sufleca manecile si face ce trebuie facut. Asta i-a derutat total, pentru ca in logica Macovei sunt total depasiti de situatie. S-a facut Agentia de Control al Averilor, pe care guvernul (nu Macovei personal) a promis-o la UE din septembrie? Nu s-a facut. De ce? Pentru ca vicepremierul de la UDMR a sabotat proiectul. Nu ai ce negocia aici, e ca un adevar stiintific. Nu s-a facut din aceasta cauza, asa cum hartia de turnesol se coloreaza ca urmare a unei reactii chimice. In acest context, as intoarce intrebarea dvs.: de ce s-a suparat Macovei pe UDMR? A avut dreptate sa se supere? Evident ca da. Au sabotat pe banda proiectele legislative trecute prin guvern. De ce? Putem sa banuim doua cauze:
1) Pentru ca oligarhia maghiara a profitat de nevoia pacii interetnice pentru a se imbogati. Trebuie sa spunem asta raspicat: Verestoy Attila domina politica, afacerile si presa din judetul sau, cam cum domina Marian Oprisan Vrancea pe vremea guvernului PSD. Si nu e singurul de acest fel. Kelemen Hunor - un fel de om scos la inaintare de Verestoy in diverse afaceri (vezi articolul din EVZ Presa de limba maghiara scrie cum canta Verestoy din 4 aprilie) si un fel de Vanghelie al UDMR - a spus "daca Macovei era treaza", ceea ce arata o imensa marlanie. Marginalizandu-si prin mijloace administrativ-legale concurenta, prezentandu-se ca singura sansa de a avea maghiari moderati cu care sa negociem, UDMR reproduce treptat-treptat toata hotia si mojicia politicii de la Bucuresti. Macovei ar trebui sprijinita acum de societatea civila maghiara, satula sa aleaga intre corupti si radicali.
2) Pentru ca UDMR vrea sa negocieze Legea minoritatilor si dezerteaza din coalitie pe temele cele mai sensibile. E adevarat, isteria creata de lege e nejustificata, dar nu Macovei e de vina pentru asta. Sa sabotezi legile sale ca santaj e cea mai buna reprezentare a proverbului "s-a suparat ca magarul pe sat". O specie aparte de udemerist in acest context e György Frunda, care ataca proiectele Macovei din perspectiva drepturilor omului. Domnul Frunda forteaza la maximum logica simpla, pe care o stapaneste altfel cu eleganta. De pilda, ideea ca procurorii sa poata oferi incognito mita i se pare impotriva drepturilor omului. Care ar fi acel drept al omului, cum ar suna el in Carta ONU? "Fiecare om care ar putea sa ia mita are dreptul sa stie daca persoana care ii ofera e un simplu cetatean aflat la mana sa sau un procuror deghizat." Frumos, nu? Altfel, s-ar spune ca Monica Macovei are ceva expertiza in materie de drepturi ale omului, din moment ce a facut din filiala româneasca a retelei Helsinki una dintre cele mai bune.
2. Din pacate pentru politicienii români, raspunsul la prima intrebare e "nu". Macovei a ajuns un fel de Gorbaciov al Romaniei, fiind sprijinita mai mult din afara decat dinauntru. Comisia Europeana e sprijinul sau politic, asta rezulta clar din toate declaratiile de la Bruxelles (Frattini spunea acum doua zile ca Romania datoreaza foarte mult ministrului Justitiei). De ce o sustine Comisia, neoficial, atat de puternic? Pentru ca Macovei, cu logica de gospodina care face ce spune, a aratat acolo ca e mai buna decat ministrii trecuti care veneau cu gargara, promiteau mult si nu faceau nimic, apoi incercau sa negocieze. Si cum s-a decis deja ca monitorizarea Romaniei va continua 3 ani dupa 2007, s-ar zice ca mai e nevoie de Macovei.
Raspunsul la a doua intrebare este "Da, din pacate".
Aici as sublinia pozitia ambigua a presedintelui Basescu, care are aerul ca s-a plictisit de aerele de oengista dura ale ministrului. Respingerea propunerii pentru parchetele militare, fara nici un fel de justificare (practic, omul ala e condamnat fara sa stie de ce, doar pentru ca fata sa nu place la CSM). Basescu e mai degraba rece cu Daniel Morar, care a initiat cele cateva cazuri care salveaza Romania in monitorizarea Comisiei, in schimb isi manifesta amorul fata de Botos. Si daca Parchetul functiona prost pe vremea PSD, as paria ca seful Parchetului din acea vreme avea si el o contributie la asta. Fata de Macovei, Basescu da acum semnalul ca "fiecare e pe cont propriu" si asta nu e bine, cata vreme numirea Monicai Macovei acolo i se datoreaza in intregime. Mentinerea sa in functie ar face mai multe impotriva "sistemului ticalosit" decat toate declaratiile presedintelui. Aceasta va fi hartia de turnesol pentru Traian Basescu si vom vedea daca e doar un alt politician care tine cont de oferta si de pret sau chiar vorbeste serios.
CRISTIAN PIRVULESCU
"Sistemul" contraataca
1. Campaniile anti-Macovei sunt ciclice. Ele urmaresc compromiterea unui ministru incomod, pentru a usura debarcarea sa. Nimic nu a fost precupetit; atacurile din media au alternat cu cele politice, iar Curtea Constitutionala si CSM, apoi organizatiile "profesionale" ale magistratilor au dat dimensiunea conflictului. Si daca efectele publice au fost modeste, la nivel politic atacul combinat al opozitiei cu formatiunile majoritatii, mai putin PD, a fost permanent. Fara sprijinul opiniei publice si al Comisiei Europene, Macovei ar fi fost inlaturata de mult. Acuza, reiterata cu insistenta, accentueaza asupra relatiei tensionate a ministrului cu parlamentul. Monica Macovei este prezentata fie ca un personaj dictator, fie ca o persoana dificila, incapabila sa negocieze. Caci formatiunile parlamentare asta vor: sa negocieze conservarea sistemului. Pentru a justifica reactia, este reluata formula magica: Romania este o democratie parlamentara.
Intre democratie si oligarhie nu e decat un pas, iar partitocratia romaneasca nu isi poate ascunde natura oligarhica. Sub pavaza parlamentarismului, partitocratia striveste orice incercare de reforma. "Sistemul" se apara. In consecinta, masurile pentru combaterea coruptiei sunt stopate.
2. Pentru partide, lipsa unei afilieri politice a Monicai Macovei este perceputa ca un avantaj pe termen mediu. Daca Monica Macovei nu si-a insusit logica duplicitatii politice, atunci va putea fi inlaturata. Tactica ministrului a fost simpla: a apelat la opinia publica. Cel mai popular ministru este insa perceput ca un pericol pentru sistemul de clientela care paraziteaza de un deceniu si jumatate tara. Si cum nu poate fi demisa, atunci fie trebuie compromisa, fie obligata sa se retraga.
Fara sprijin politic, ministrul Justitiei pare o victima sigura. Chiar daca tonul optimist al europenilor in privinta capacitatii Romaniei de a realiza reforma statului de drept i se datoreaza, politicienii vor sa o inlature. Se pregateste executia politica a intrusului. Dupa Raportul de monitorizare ar fi un moment oportun, cu ocazia primei remanieri. Planul se loveste insa de aproape sigura continuare a monitorizarii Romaniei si dupa aderare. In acest context, Franco Frattini, comisarul european pentru Justitie, declara intr-un recent interviu la BBC ca Romania a facut un progres imens datorita angajamentului ministrilor Justitiei si Internelor si e important ca reformele privind eradicarea coruptiei si independenta magistratilor sa continue. Si cum Comisia Europeana o sustine pe Macovei, solutia debarcarii nu este, pentru moment, fiabila.
3. Lupta impotriva coruptiei a avut sustinerea opiniei publice si a UE. In situatiile dificile, precum in cazul blocarii DNA, UE a avut un rol important. In raportul misiunii de monitorizare din martie 2006, expertii europeni constatau fragilitatea sprijinului politic in lupta impotriva coruptiei. Probabil concluzia se va regasi si in Raportul de monitorizare din mai. Sub presiunea constanta a presei si opiniei publice romanesti, dublata de cea a Comisiei Europene si a grupurilor politice din Parlamentul European, din ce in ce mai active in Romania, lucrurile vor putea evolua. Partidele nu pot sa blocheze, ci doar sa limiteze impactul reformelor. Tactica lor este reactiva, chiar daca forta de care dispun ramane importanta. Echilibrul politic fragil, lupta pentru controlul puterii limiteaza efectul aliantelor transpartinice impotriva legilor si actiunilor anticoruptie. "Sistemul" va reactiona in continuare si, cum nimic nu se obtine fara confruntare, pentru fiecare masura anticoruptie se va da o lupta. Dar, fata de 2004, atat legislatia, cat si practica anticoruptie au progresat.
SORIN IONITA
Coalitia anti-anticoruptie e larg majoritara
1. Nemultumirile nu au aparut acum, ele au fost acolo de la inceput, dar situatia a devenit dramatica din momentul in care s-a vazut ca Monica Macovei nu vrea sa ia piciorul de pe acceleratie dupa ce ni s-a spus ca ok, vom intra in UE in 2007. Si, mai ales, pentru ca majoritatea parlamentarilor (si ministrilor) sperau ca si aceasta ofensiva anticoruptie va fi la fel ca cele dinainte: promisiuni, strategii, eventual legi, dar nimic pus in practica. Or, acum exista amenintarea reala ca institutiile noi, precum DNA, chiar sa muste. Iar justitia sa devina chiar independenta de politic, ceea ce ar fi o noutate in istoria moderna a Romaniei. Asta face lumea tot mai nervoasa; de exemplu, declaratiile de avere trebuie rapid schimbate si zapacite, pentru ca multa lume are lucruri ascunse, averi pitite pe numele altora, si e periculos daca trece timpul si ele nu pot fi aduse la titular, exista riscul de a le pierde.
2. Multi asa spera, ca asta sa fi fost targul: vine Monica si tine umbrela pana in mai-iunie 2006, ne baga astia in UE, pana atunci stam toti cu capul la fundul apei si ne tinem respiratia, iar cine cade pana atunci, asta e, pierderi colaterale, dar dupa aia gata cu gluma, liniste, ne vedem de afaceri ca inainte. Sincer, cred ca aceasta viziune tip Hrebenciuc-Verestoy asupra integrarii europene e un pic naiva si ca ce vor ei nu se va mai putea in viitor. Dar probabil si ei cred despre noi acelasi lucru, ca suntem naivi. Ramane sa vedem cine a avut dreptate.
3. Nu e blocaj legislativ, masina de vot merge. Ea s-a oprit doar pe tema anticoruptie. Adica s-a intrat in normal, in sensul ca anul 2005, cand s-a mai putut face cate ceva, a fost anormal. S-a cristalizat coalitia fireasca anti-anticoruptie, cu blocul compact PSD-PRM-UDMR-PC, plus persoane individuale din PNL si PD, iar aceasta coalitie este larg majoritara. Cred ca cel mai productiv in momentul de fata pentru publicul bine intentionat, liderii de opinie fara agenda secreta si toti cei care vor intr-adevar ca Romania sa fie un membru normal al UE ar fi sa se concentreze pe sustinerea ferma a ceea ce functioneaza, sa impiedice pasii inapoi ce se pregatesc zilele astea (de exemplu, veti vedea curand o noua ofensiva György Frunda pentru inlocuirea lui Daniel Morar) si sa ceara aplicarea fara abatere a legilor pe care le avem deja (evaziune fiscala, conflict de interese, fals in declaratii, trafic de influenta, transparenta documentelor publice etc.).
IOSIF BODA
In politica, valoarea nu iese intotdeauna la suprafata
1. Am senzatia ca Monica Macovei a cazut cumva... intre partide. Avand sustinerea PD, dar nefiind membra a acestui partid, ea nu are sau nu are intotdeauna "apararea politica" de care ar avea nevoie. Or, confruntarea in interiorul Coalitiei de guvernare si, mai ales, al Aliantei o transforma intr-o tinta de atac pe care ceilalti o considera mai expusa si mai vulnerabila. Succesele ei in reforma justitiei si in crearea cadrului institutional mai favorabil luptei impotriva coruptiei, recunoasterea pe care a dobandit-o de la forurile europene trezesc destule invidii, individuale si de partid.
Nu este mai putin adevarat ca d-na Macovei nu tine cu dintii nici de functie si nici nu are o abilitate deosebita (sau nu este interesata sa-si foloseasca abilitatile) pentru a obtine si simpatia si acordul parlamentarilor pentru proiectele ei legislative. Valoarea nu iese, mai ales in politica, intotdeauna la suprafata precum untul. Iar ridicatul din umeri nu este o solutie. Pentru mine, datele existente nu sunt suficiente pentru a intelege care este ratiunea si rostul conflictului dintre ministrul Justitiei, Monica Macovei, si UDMR - un actor politic si competent, si civilizat, si elegant.
Cat priveste respingerea de catre presedintele Traian Basescu (si avizul nefavorabil al CSM) a lui Vasile Doana pentru postul de procuror-sef al parchetelor militare, nu este suficient pentru "contextualizarea" raporturilor dintre Monica Macovei, pe de o parte, si UDMR, precum si primul ministru si o parte dintre liderii liberali, pe de alta parte.
2. Nu stiu daca Monica Macovei a avut sau, mai degraba, si-a asumat o misiune. Cert este ca, sub ministeriatul domniei sale, initiativele sale legislative, reforma promovata de ea (ca, de altfel, si de ministrul Vasile Blaga) au cantarit greu la Bruxelles si au produs schimbari serioase in modul in care este Romania perceputa. Convingerea mea este ca d-na Macovei mai are destula treaba in guvernul Romaniei. Ar fi nevoie de un gest din partea PD, ca si a presedintelui tarii, pentru a reconfirma in forta sprijinul si increderea care i se acorda.
O formulare de genul "credibilitatea ei a fost utilizata pentru obtinerea unei imagini pozitive a Romaniei in afara" nu cred ca acopera realitatea. Monica Macovei nu a avut nu stiu ce notorietate si nici credibilitate inainte de a fi ministru. Ea si-a castigat, pe drept, credibilitatea ca ministru si a transferat aceasta credibilitate si asupra functiei sale, si, in parte, si asupra echipei guvernamentale.
3. Nu cred ca avem un blocaj legislativ in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei. Nu contest ca aceasta legislatie poate si trebuie sa suporte, inca urgent, modificari. Ele sunt pregatite in buna parte si in stadii diferite de discutie.
Mecanismele care duc un caz din faza de cercetare pana in fata instantei sunt insa extrem de greoaie. Poate ca (cel putin asta este senzatia mea) parchetele si, uneori, si instantele sunt cele mai conservatoare zone ale societatii romanesti. E prea mult spectacol si actul de justitie e administrat de prea multe ori prin presa. Daca nu cumva, in anumite cazuri, chiar de instante media si instante politice!
SEBASTIAN LAZAROIU
UDMR - mana invizibila a PNL in parlament
1. Nemultumirile fata de Monica Macovei s-au manifestat fatis inca de anul trecut si au venit in special din partea partidelor politice cu reprezentare parlamentara. Era firesc sa se intample asa, cata vreme doamna ministru a initiat proiectul de schimbare a declaratiilor de avere pentru demnitari. Nu sunt multi parlamentari care nu au nimic de ascuns si nu sunt multi parlamentari care nu vor avea nimic de ascuns la incheierea mandatului. Declaratiile de avere ii obliga pe multi sa inventeze noi metode de a-si ascunde castigurile ilicite. Or, evident, multi parlamentari nu mai inteleg de ce au mai investit bani pentru a ajunge pe liste. Aici vorbim si de parlamentarii aflati in partide la putere, si de cei din opozitie. Poate doar PD si-a aratat sprijinul fata de doamna ministru, dar justificat, pentru ca a fost nominalizata de acest partid. In plus, Monica Macovei a deranjat si prin cererea de perchezitie a domiciliului presedintelui Camerei Deputatilor. Atunci s-a vazut cel mai bine cum parlamentarii au incercat sa evite precedentul. Lipsa sustinerii UDMR fata de proiectele propuse de Macovei nu cred ca trebuie cautata intr-o situatie mai speciala a liderilor acestor partide in raport cu lupta anticoruptie. Acolo lucrurile nu stau diferit fata de alte partide care au fost la putere. Cred mai degraba ca UDMR s-a manifestat ca "mana invizibila" a PNL in parlament. Pentru a evita conflictele in Alianta, PNL a simulat sustinerea prin parlamentarii sai, dar a avut intelegeri nescrise cu UDMR pentru blocarea unor proiecte ale ministrului Justitiei. Nu cred ca refuzul numirii procurorului sef al parchetelor militare de catre Basescu are legatura cu aceasta blocada pusa la cale de ceilalti actori politici. Macovei a comis si greseli, mai ales cand a adoptat o atitudine usor aroganta fata de parlamentari. Ostilitatea a devenit reciproca destul de repede.
2. In justitie mai sunt multe de facut. Tema justitiei a pierdut din vizibilitate prin introducerea unor alte teme, probabil false pentru aceasta perioada: lustratia, anticomunismul, fosta Securitate. Aici se produce o ruptura si un paradox. Societatea civila, prin organizatiile mai reprezentative si mai cunoscute, o sustine neconditionat pe Macovei. Acesta este si atuul ei. Pe de alta parte, aceleasi organizatii au cazut in capcana intinsa de unele partide la putere, care au reusit sa deturneze temele centrale: justitia si coruptia. Societatea civila urmareste mai multe obiective si cade usor prada manipularilor politicienilor. Problema pentru Macovei nu este daca va mai ramane sau nu in functie dupa Raportul de tara. Problema ei este ca batalia cu coruptia si reforma in justitie vor fi permanent blocate mediatic de chestiunile minore legate de lustratie si Securitate. In spatele acestei strategii, se ascund interesele partidelor care isi doresc conservarea ambiguitatilor institutionale din justitie.
3. Pare din ce in mai clar ca tot ce s-a intamplat la inceputul acestui an a fost un circ ieftin, poate chiar cu complicitatea reprezentantilor europeni. Altfel e greu de explicat cum acesti reprezentanti nu-si mai manifesta ingrijorarile fata de blocajul legislativ in privinta coruptiei. Este greu de inteles cum un inalt oficial european spune ca in Romania e nevoie de stabilitate politica anul acesta, cand este mai mult decat evident ca unele partide aflate la putere vor acum sa blocheze reformele din justitie si demersurile anticoruptie. Stabilitatea politica nu va fi decat un consens intre unele partide la putere si cele din opozitie, pentru ingroparea definitiva a marilor dosare. Pare ca decizia privind intrarea Romaniei in UE la 1 ianuarie 2007 a fost luata cu mult inainte si ca "circul mediatic" de la Bucuresti a fost regizat cu complicitatea europenilor, pentru a justifica o decizie luata cu mult inainte. Aceasta ipoteza se va confirma daca Bulgaria va fi in acelasi val cu Romania, in conditiile in care evaluarile de la Bruxelles privind vecinii de la sud sunt negative.
