Pe aceeași temă
Aparuta ca ultima solutie politica posibila, coalitia PSD-PD-L nu convine nici unor grupari importante din cele doua partide, nici presedintelui Traian Basescu. In schimb, cu totul surprinzator, pare sa nu deranjeze electoratul. Asa cum reise din sondajul INSOMAR, 43% dintre cei intervievati spun ca actuala Coalitie este cea mai buna formula de guvernare. Cifrele, in situatia in care sunt reale si nu facute dupa metoda faimoaselor exit-poll-uri de la alegeri, arata ca electoratul celor doua partide, dar in special cel al PD-L si al lui Traian Basescu, este mult mai pragmatic decat s-ar fi putut crede si a inteles bine conjunctura in care s-a format alianta cu PSD. A inteles, in ciuda campaniei dusa de televiziuni si a unor abordari manipulatoare cu accent pe componenta emotionala, ca PNL a tradat din motive de interes personal al gruparii Tariceanu si pentru a se spala pe maini de proasta guvernare din ultimul an, in special. Acelasi sondaj arata ca electoratul democrat-liberal nu s-a dezis nici de partidul pe care l-a sustinut, nici de Traian Basescu, care, iata, ramane in continuare principalul favorit, cu 59% dintre optiunile de vot.
Partea goala a paharului este ca sondajul masoara in acelasi timp si orizontul de asteptare, mai precis, este vorba de perioada de gratie pe care electoratul, spre deosebire de televiziuni, a inteles ca trebuie sa o acorde unui guvern proaspat instalat. Perioada care nu va dura, insa, prea mult, mai ales ca semnalele nu sunt deloc incurajatoare. Presiunea salariala va creste pe fondul crizei si al scumpirilor, dar si al dezamagirii produse de imposibilitatea de a respecta, macar intr-o proportie rezonabila, promisiunile electorale din campanie. Deocamdata, populatia se dovedeste neasteptat de matura si imuna la manipulari, dar guvernul trebuie sa fie constient ca funia se apropie de par.
Pe termen mediu, totul depinde de buna si omogena functionare a coalitiei si de evitarea scandalurilor, care pot sa apara, in special, la nivel parlamentar, date fiind subiectele delicate, dosarul lui Adrian Nastase fiind cap de afis, cu care va trebui sa se confrunte Legislativul. Liantul il constituie, pe moment, criza economica si sinecurile proaspat dobandite de baronii si mafiile economico-politice. Clivajul se va produce insa in campania pentru prezidentiale, fiind putin probabil ca PSD sa intre in lupta cu jumatati de masura sau sa creeze, la momentul respectiv, culoar pentru temele favorite ale presedintelui: revizuirea Constitutiei si imunitatea parlamentara. De altfel, ultimele luari de pozitie arata clar intentia PSD de a bloca astfel de dezbateri.
Politica bugetara lasa si ea loc oricaror evolutii. Daca acum PSD a cedat, fortat de criza, la a presa pentru maririle salariale promise in campanie, incepand din vara va trece la contraofensiva recuceririi identitatii de stanga si a electoratului aferent. La randul sau, PD-L pare sa fi inteles greseala mizei electorale din campanie pe pensionari si salariatii la stat si s-a reorientat spre sustinerea mediului privat, lansand semnale bugetare catre acest electorat. Implicarea in forta a lui Basescu in travaliul nasterii bugetului, asumarea aplanarii conflictelor si rolul riscant de mesager al vestilor proaste arata importanta mizei bunei guvernari in vremuri de pace politica. Cat va dura, insa, aceasta, avand in vedere imensele presiuni mediatice si cele ale gruparii Nastase-Hrebenciuc pentru ruperea coalitiei? In final, totul va depinde de modul in care se vor transa luptele interne in PSD si de eventualele intelegeri de noncombat care se vor face cu Basescu pentru prezidentiale.
Inceputa imediat dupa parafarea oficiala a coalitiei, actiunea de impartire a functiilor de la esalonul doi in jos a durat, iata, o luna si jumatate, fiind, pare-se, mult mai importanta decat bugetul de stat. Desi pusa la zid de media si de societatea civila, politizarea algoritmica nu s-a impiedicat de astfel de amanunte si si-a continuat neabatuta drumul care, spun "deviationistii" din cele doua partide, se va opri doar la gheretele portarilor din fata institutiilor statului. Noutatea absoluta o constituie acceptarea unui criteriu nou, cel al institutiilor monocolore, in sensul dominatiei unui singur partid pe un anumit minister. In rest, nu se poate afirma ca imparteala si politizarea au fost descoperite de coalitia PSD-PD-L, chestiunea intrand in traditia alternantelor la putere.
Sa nu uitam ca in 1996, cand CDR a castigat alegerile, a alungat orice urma de pedeserist care nu s-a lasat neinregimentat in noua structura, aceasta in acordul deplin al electoratului si al societatii civile de dreapta, de unde nu s-a auzit nici urma de protest. La fel a procedat, in 2001, iar guvernarea Nastase a repesedizat rapid toate institutiile publice si a racolat masiv la nivelul administratiei locale. Actiunea a fost atat de eficienta, incat patru ani, cu rare exceptii, toate rufele murdare au fost spalate in familie. Cat despre Alianta D.A. din 2004, si aici, imparteala, potrivit algoritmului din Protocol, a fost la fel de drastica, iar discutiile pe functii au durat pret de trei luni. Normalitatea politizarii de la vladica la opinca parea atat de evidenta, incat, in 2007, cand PD a fost dat afara de la guvernare, PNL a vociferat luni bune impotriva acelor "fosti colegi" care nu se dadeau nici dusi din functii, nici reciclati.
Cu alte cuvinte, nimic nou sub soare acum. Asta nu inseamna, insa, ca procedeul in sine nu este condamnabil si ca nu s-ar impune stabilirea clara a nivelului pana la care actioneaza algoritmul, eventual, prin lege.
La vremuri noi, oameni vechi
Pana atunci, insa, putem constata ca Alianta PSD-PD-L nu a avut nicio reticenta in a promova in functii de conducere un numar semnificativ de personaje cu trecut dubios, santajabile si a caror calitate unica este apartenenta la o clientela politica sau de afaceri.
Unii au mai facut parte din administratia Nastase, altii sunt oamenii baronilor locali sau sustinuti de acestia. La Mediu, de exemplu, Radu Mazare a primit in custodie conducerea Directiei Apelor Dobrogea-Litoral Constanta si a anuntat ca vrea sa propuna un secretar de stat si la Transporturi. La RA-APPS, unde Mircea Geoana are interese directe, in carti se afla Dan Docan, fost director general al Imprimeriei Nationale, a carui sotie este director comercial la sucursala Triumf a aceleiasi RA-APPS. Vanghelie trage sfori sa-l plaseze undeva, nici nu mai conteaza unde, pe Bogdan Mihailescu, seful Tineretului PSD. La Agentia pentru Resurse Minerale a fost reciclata Iuliana Stratulat, care a mai ocupat functia sub Nastase. Asta ca sa dam doar cateva exemple de ultima ora.
Un dosariabil faimos, Ionel Mantog, trimis in judecata de DNA, a fost numit de Adriean Videanu sef la Complexul Energetic Turceni. La Ministerul Justitiei, PSD a reusit sa o impuna pe Maia Teodoriu, sustinuta de Adrian Nastase, pe vremea caruia a ocupat o functie similara in MJ, dar a fost demisa de Monica Macovei pentru incompetenta.
Samanta de scandal
Desi liderii PSD si PD-L au anuntat ca procesul numirilor in functii s-a "incheiat in proportie de 90%", in culise se poarta discutii aprinse, social-democratii suspectandu-i pe pedelisti ca incearca sa-i pacaleasca. PSD acuza PD-L ca a incalcat Protocolul, numind la Justitie si Externe secretari de stat pe locurile care reveneau PSD, si solicita inlocuirea acestora. La Externe, de exemplu, a fost uns secretar de stat Eugen Tomac, consilier al presedintelui Basescu pentru romanii din diaspora, desi intelegerea dintre cele doua partide prevedea ca functia sa fie ocupata de Natalia Intotero, propunerea PSD.
La Justitie, Emil Boc s-a grabit sa semneze numirea a trei secretari de stat: Octavian Ojog, Alina Bica si Rodica Constantinovici, care nu au apartenenta politica si, doar dupa discutii indelungate, PSD a reusit sa o impuna pe Maia Teodoriu.
Situatia nu este singulara, Emil Boc tragand de timp in numirea unor secretari de stat ai PSD, sub motiv ca "face verificari".
Coalitia scartaie in tara din cauza "prieteniei" cu PNL
Daca la centru, la nivelul secretarilor de stat si sefilor institutiilor deconcentrate, s-a ajuns la un modus vivendi prin impartirea frateasca a functiilor, in teritoriu lucrurile sunt mult mai incurcate, in multe zone coalitia nefunctionand.
Pe de o parte, ea este sabotata chiar din interiorul celor doua partide, pe de alta, legaturile de afaceri dintre liberali si social-democrati sunt mai puternice decat orice protocol. La Gorj, de exemplu, legatura de prietenie bazata pe interesele comune in zona miniera dintre Victor Ponta si presedintele Consiliului Judetean, penelistul Dan Ilie Morega, a impiedicat constituirea majoritatii PSD-PD-L si schimbarea din functie a vicepresedintilor PNL cu cei ai PD-L, asa cum prevede Protocolul de la centru. De altfel, Ponta si-a catalogat colegii de alianta, parlamentari de Gorj, drept "papagali care asculta doar de ordinele venite de la Bucuresti".
In Bistrita, Maramures, Vaslui, Dolj, Timis, Hunedoara sau Galati, alianta PSD-PNL constituita dupa alegerile locale este atat de solida, incat nu poate fi invinsa de un biet protocol semnat la centru. Cele doua partide nu doar ca s-au sustinut reciproc in turul doi al alegerilor si au dus umar la umar o campanie furibunda impotriva PD-L, dar si-au impartit atat functiile de vicepresedinti ai CJ si de viceprimari, cat si pe cele din fruntea unor agentii si companii aflate in subordinea administratiei publice locale. Liberalii ajunsi la bucate beneficiaza, in continuare, de sustinerea colegilor de la PSD, asa incat toate avertismentele venite de la Bucuresti nu sunt luate in considerare si Protocolul coalitiei nu se poate aplica.
La Buzau, insusi vicepresedintele PD-L, Cezar Preda, a anuntat sus si tare ca nu va incheia nicio alianta cu PSD. "La noi nu se aplica Protocolul dintre cele doua partide", a spus Preda, care a dat o mana de ajutor la mentinerea in functie a celor doi vicepresedinti liberali ai Consiliului Judetean si la respingerea, prin vot, a celor doi pesedisti nominalizati. Situatia este cu atat mai bizara, cu cat anul trecut, dupa alegerile locale, PNL a tradat, denuntand protocolul incheiat cu PD-L, printr-un juramant cu mana pe Biblie, ajuns celebru in presa.
Mircea Ursache, personaj uns cu toate alifiile si trecut prin mai toate administratiile, a fost propus de PSD pentru sefia AVAS, functie detinuta si pe vremea lui Nastase. Fost lider al UAGSR, Ursache nu este la prima reciclare din viata lui, chiar PNL l-a scos de la naftalina in 2007 si i-a dat functia de sef al Fondului Proprietatea, evident, la "sugestia" PSD.
Petre Lificiu, fost ministru in guvernul Nastase, a fost plasat de PD-L, unde a migrat intre timp, la conducerea Agentiei de Reglementare in Domeniul Energiei. Lificiu a avut legaturi cu Securitatea, pe care le-a recunoscut in 2006 cand declara: "Eu am scris informari pentru Securitate pentru ca am fost un specialist foarte bun".
Silvian Ionescu, personaj de care PD-L se pare ca nu se poate desparti, revine in fruntea Garzii Nationale de Mediu, desi legaturile acestuia cu Securitatea - fost ofiter al Directiei de Informatii Externe - sunt bine cunoscute si au provocat mari scandaluri media.
