Clar. Foarte clar

Lipsa de transparență a instituțiilor publice și a deciziei este un inamic permanent al jurnalismului bun.

Cu toate că există încă din 2001 un ins­tru­ment legislativ operant, și anume Legea 544, privind liberul acces la informațiile de interes public, iar integrarea europeană obligă Ro­mâ­nia să adopte standarde con­crete de transparență în achi­ziții publice, în procesul de de­cizie locală și națională, totuși guvernele și autoritățile șme­chere izbutesc să producă fum și ceață. „Clar. Foarte clar“, obișnuiește să spună Victor Pon­ta, un adevărat tic de ex­primare, în contradicție cu min­ciunile zilnice și cu gu­ver­narea opacă a Cabinetului său. Ce supărați au fost aleșii când a apărut Agenția Națională de Integritate, care îi obligă să își facă publice ave­rile, sau când s-a constituit Consiliul Na­țional de Studiere a Arhivelor Securității, care dezvăluie trecutul obscur din biografii, s-a vă­zut în hărnicia cu care au modificat legile pentru a slăbi aceste instituții. Atacurile ne­în­cetate la Direcția Națională Anticorupție arată că puternicii de la butoane nu pot accepta că nu (mai) sunt intangibili, iar faptele lor de co­rupție îi pot duce la închisoare.

Legea 544/2001 a fost importantă pentru ce­tățeni fiindcă a obligat instituțiile să respecte un sistem de informare periodică. Pentru pre­să a fost mană cerească. Art. 19 (3) prevede că „Autorităţile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și func­țio­nare să desfășoare activități specifice în prezența  pu­bli­cu­lui sunt obligate să permită accesul presei la acele ac­ti­vităţi, în difuzarea ma­te­ria­lelor obţinute de ziarişti ur­mând să se ţină seama doar de deontologia profesională“. Sunt prevăzute termene scur­te de obținere a informației pentru mass-media, iar mă­surile de protecție concordă cu cele eu­ro­pe­ne: „Autorităţile şi instituţiile publice nu pot interzice în niciun fel accesul mijloacelor de informare în masă la acţiunile publice or­ga­nizate de acestea“. Și totuși, se întâmplă: re­porterii de la EpochTimes acreditați la guvern au fost împiedicați să participle în 25 sep­tem­brie la vizita delegației chineze conduse de vicepremierul Zhang Gaoli. Asociația Ziariștilor Independenți din România - AZIR, filiala ro­mâ­nească a Asociației Jurnaliștilor Europeni, a transmis un protest împotriva practicilor de cenzură ale guvernului.

Trebuie recunoscut că legea accesului a creat facilități pentru jurnaliști. Le-au fost puse la dis­poziție comunicate, newsletters, s-au or­ganizat conferințe de presă etc., ceea ce le-a mărit confortul, pe măsură ce redacțiile s-au subțiat. Dar și cheful de investigare a inf­or­mațiilor escamotate sau ascunse a scăzut. To­tuși, Legea 544/2001 conține limitări serioase în privința accesului. Autodemascarea ca pre­tins ofițer acoperit a jurnalistului Robert Tur­cescu a adus în discuție diversele restricții în publicarea unor informații. Cetățenii au aflat cu această ocazie că un ofițer acoperit nu poa­te fi dat în vileag nici viu, nici mort, con­form Codului Penal nou, art. 303 și 304. Le­gea 544 conține și ea un întreg pomelnic de excepții la art. 12:

„(1) Se exceptează de la ac­cesul liber al ce­tăţenilor, prevăzut la art. 1, ur­mătoarele in­for­maţii:

a) informaţiile din domeniul apărării na­ţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;

b) informaţiile privind deliberările auto­ri­tă­ţilor, precum şi cele care privesc interesele eco­nomice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, po­trivit legii;

c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora adu­ce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii;

d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se pe­riclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie sur­se confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, in­tegritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de des­făşurare;

f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asi­gurării unui proces echitabil ori interesului le­gitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;

g) informaţiile a căror publicare prejudiciază mă­surile de protecţie a tinerilor“.

Descurcă-se cine poate în hățiș! De aici în­colo nimic nu mai e clar. O ieșire sugerează art. 13, unde se stipulează că informaţiile care fa­vorizează sau ascund încălcarea legii de că­tre o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public. Des­curajați sau ignoranți, jurnaliștii încetează să scormonească și astfel jurnalismul de in­ves­tigație rămâne în suferință. //

CITIȚI ȘI

• Decapitări: Turcescu, Guran şi jihadul pesedist
• Cuvinte de nereprodus. CNA și marele public chicotesc