Consiliul Superior al Magistraturii: politistul Justitiei?

Organizare si atributii

Creat in 1909, Consiliul Superior al Magistraturii functioneaza ca institutie pe langa Ministerul de Justitie pana in 1952, cand e desfiintat. Constitutia din 1991 prevede refacerea lui, iar primele consilii functioneaza incepand din 1993 cu membrii alesi de parlament dintre candidatii propusi de instante si parchete.

In 2003, Constitutia revizuita confera misiunea de "garant al independentei justitiei" Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozitiile constitutionale revizuite fixeaza numarul de membri ai CSM la 19, din care 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor.

Legea 317/2004 acorda mai multe prerogative Consiliului Superior al Magistraturii, transferand in totalitate de la Ministerul Justitiei atributiile legate de cariera magistratilor si pregatirea personalului din Justitie (prin Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri) si de raspunderea disciplinara a acestora, la care se adauga atributii privind organizarea si functionarea instantelor si parchetelor. De asemenea, avizul CSM asupra actelor normative care privesc sistemul devine obligatoriu.

Legea 247/2005 aduce modificari in ceea ce priveste componenta CSM (14 membri alesi pe o perioada de 6 ani fara posibilitatea reinvestirii - 2 judecatori de la ICCJ, 3 de la Curtile de Apel, 2 de la tribunale si 2 de la judecatorii; 1 procuror de la Parchetul de pe langa ICCJ sau de la DNA, 1 de la parchetele de pe langa Curtile de Apel, 2 de la parchetele de pe langa tribunale si 1 de la parchetele de pe langa judecatorii; 3 membri de drept - ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al PICCJ; 2 reprezentanti ai societatii civile). De asemenea, in legea din 2005 se stipuleaza ca membrii CSM trebuie verificati de CNSAS daca au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea.

Controverse privind numirea procurorilor-sefi

Potrivit Legii 247/2005, procurorul general al PICCJ, procurorul general al DNA, procurorul-sef al DIICOT si adjunctii acestora sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM. Dupa reforma din 2004, procurorii erau propusi presedintelui de catre CSM, ministrul dandu-si numai avizul.

Modificarea legislativa a fost motivata de necesitatea responsabilizarii sistemului. Procurorii generali devin responsabili personal de rezultatele institutiilor lor si trebuie sa dea socoteala. Daca performanta lor e nesatisfacatoare, ministrul ii poate demite, cu avizul CSM. "Este nevoie ca procurorii generali, adjunctii lor sa raspunda pentru eficienta institutiilor pe care le conduc", explica in mai 2005 la GDS ministrul Justitiei Monica Macovei. "CSM, in fata caruia prezinta raportul de activitate, nu poate raspunde pentru eficienta institutionala si nici pentru lupta cu criminalitatea. Nu intra in atributiile sale. Guvernul este cel care stabileste politica penala si raspunde pentru aplicarea ei. In plus, CSM este un organ colectiv, care ia o decizie colectiva prin vot secret si nu are cum sa raspunda pentru acest lucru. Ministrul Justitiei, care propune procurorul general, poate sa si propuna revocarea din functie a acestuia."

Magistratii au dezaprobat de la inceput aceasta prevedere, argumentand ca numirea procurorilor de catre ministru nu poate decat sa reintroduca in Justitie influente politice, realizand un pas inapoi fata de legile din 2004.

Deputatul PSD Cristian Diaconescu, fost ministru al Justitiei in cabinetul Nastase, e de parere ca schimbarea procedurii de numire a procurorului general si a procurorului anticoruptie poate fi o imixtiune a politicului in Justitie. "Romania inca nu a ajuns sa dovedeasca in fata propriilor cetateni, dar si a opiniei publice internationale faptul ca este la nivelul de civilizatie politica necesara in asa fel incat sa fim credibili atunci cand spunem ca numim oameni independenti si autonomi care nu vor reactiona la comanda politica. Era bine si util ca executivul sa-si vada de treaba din acest punct de vedere."

Cu ocazia vizitei in Romania de la inceputul lunii august, comisarul european pentru justitie si afaceri interne, Franco Frattini, a declarat: "Avem un sistem judiciar nou care nu trebuie schimbat peste noapte si mai ales nu trebuie schimbate procedurile de numire si revocare a procurorilor".

Cum rezolva CSM problemele Justitiei

In Raportul de monitorizare din mai 2006, Comisia Europeana atragea atentia ca, la data finalizarii documentului, dintre cei 14 membri alesi ai CSM, 8 continuau sa lucreze in Consiliu doar cu norma partiala, desi trebuiau sa reprezinte toti judecatorii si procurorii din Romania. 6 dintre acestia se confruntau cu potentiale conflicte de interese in probleme de disciplina pentru ca detineau pozitii de conducere in instante sau in parchete. Potrivit CE, CSM mai are de lucrat la modernizarea managementului instantelor si parchetelor, aplicarea procedurilor disciplinare, verificarea calitatii hotararilor judecatoresti si controlul respectarii criteriilor de recrutare a magistratilor. CE recomanda utilizarea mecanismelor alternative de rezolvare a conflictelor si formarea profesionala continua a magistratilor. Legea trebuie interpretata la fel la toate nivelurile si in toate instantele.

Confruntati cu nemultumirile Comisiei Europene, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au adoptat o lista de prioritati de rezolvat.

Una dintre problemele de care s-a preocupat CSM este, potrivit presedintelui Consiliului, Iulian Gilca, "unificarea practicii judiciare", sau, in terminologia Comisiei, "interpretarea unitara a legii in toate instantele". Pentru a evita situatiile in care instante dau solutii diferite pe cauze asemanatoare, CSM a luat masuri pentru extinderea accesului magistratilor la legislatie si jurisprudenta. Astfel, la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si a Curtilor de Apel se realizeaza culegeri de practica judiciara pe care magistratii le pot oricand consulta direct sau prin internet.

Selectia si pregatirea magistratilor

In ceea ce priveste modernizarea managementului instantelor si parchetelor, un alt punct pe agenda incarcata a CSM, una din prioritati era ocuparea posturilor vacante din magistratura. La concursuri "au existat niste probleme legate de subiecte, de notare, s-au depus contestatii", recunoaste presedintele CSM. Dar "problema vine din faptul ca cei supusi examinarii sunt din afara sistemului. Ei sunt examinati de judecatori si procurori din sistem. Dar acestia sunt independenti in procesul de examinare si notare sau de redactare a subiectelor." Desi spune ca problemele legate de concursuri nu trebuie reprosate CSM, Iulian Gilca admite ca ar fi fost mai bine daca din comisiile de examinare ar fi facut parte mai mult cadre didactice.

Posturile de judecatori la ICCJ au fost ocupate, potrivit ministrului Justitiei, Monica Macovei, "pe banda rulanta, pe baza unor pseudo-interviuri, cate 40 intr-o singura zi si prin decizii complet nemotivate". "Am avut multe posturi de completat pentru ca multi judecatori au iesit la pensie", raspunde Iulian Gilca. "Poate ca selectia n-a fost la cel mai inalt nivel. Vom regandi normele de selectie pentru ca aceasta sa fie obiectiva si verificabila."

Planul CSM de modernizare a managementului presupune si redistribuirea personalului auxiliar din instante (grefierii) si preluarea unor sarcini administrative de catre acestia, modificari care se vor produce de la sfarsitul lui 2006. O alta problema este organizarea instantelor pe teritoriul tarii, atributie ce revine CSM. In multe judecatorii din tara volumul de activitate este foarte mic, in altele cauzele se aglomereaza din ce in ce mai mult, iar in unele zone distanta dintre instante e foarte mare. E nevoie deci de o reorganizare. Un studiu finantat de Banca Mondiala va stabili dimensiunile problemei, urmand ca o comisie mixta CSM-Ministerul Justitiei sa faca propuneri concrete pana la sfarsitul anului.

Un alt punct asupra caruia Comisia Europeana a atras atentia a fost pregatirea profesionala a magistratilor. Potrivit CSM, s-au organizat programe de pregatire profesionala prin Institutul National al Magistraturii (INM), urmand ca rezultatele sa fie evaluate printr-un studiu Transparency International.

In raportul Comisiei Europene mai este mentionat un punct nevralgic al activitatii CSM si a Justitiei in general: "verificarea calitatii hotararilor judecatoresti" sau "responsabilizarea magistratilor". Potrivit presedintelui CSM, Iulian Gilca, cei mai multi dintre magistrati sunt responsabili. Pentru ceilalti insa, "am ridicat stacheta la actiuni disciplinare": In 2005 au fost 13, anul acesta au fost deja 16. "Se fac acum controale riguroase. Exigenta noastra este maxima fata de abateri." Presedintele CSM spune ca problemele disciplinare ar putea fi rezolvate si intr-un mod mai putin protocolar, prin discutii cu magistratii, care sa fie convinsi sa paraseasca de bunavoie sistemul. Dar, deocamdata, legea nu permite astfel de actiuni.

"Responsabilizarea e un proces mai complicat", spune Iulian Gilca. "Speram ca apelul nostru continuu la magistrati va avea efectele scontate in timp relativ scurt." Problema cea mare a magistratilor e cea deontologica, e de parere presedintele CSM. "Avocatii si expertii vin si ei cu un aport la calitatea Justitiei. Dar cred ca judecatorii trebuie sa fie mult mai atenti la deontologie si la conduita morala. Aici trebuie sa facem mult mai mult."

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, considera ca modul prin care CSM poate arata ca exista responsabilitate in Justitie este "sa dea semnale ca orice greseala, oricine o comite, se sanctioneaza. Sa nu accepte o imunitate de facto a judecatorilor si a procurorilor, invocand la nesfarsit ca sunt independenti si uitand ca sunt si responsabili".

Incompatibilitati

Norma partiala de lucru si incompatibilitatile cu care se confrunta unii dintre membrii CSM sunt un subiect de dezbatere unde opiniile magistratilor si cele ale Comisiei Europene si ministrului Justitiei nu se intalnesc. "Legea prevede ca membrii CSM care au si functii de conducere la instante si parchete pot opta pentru una dintre pozitii, deci nu-i obliga sa aleaga. In primul rand este vorba de timpul fizic pe care-l ai la dispozitie. Atributiile unui sef de instanta sunt complexe si ii ocupa mult din timpul de lucru. De cealalta parte, la CSM trebuie sa fie o activitate intensa, pentru ca institutia are multe competente pe care trebuie sa si le onoreze. Uitati-va acum cat de greu se lucreaza la CSM, cu o sedinta pe saptamana, la care ordinea de zi este de sute de pagini, care cu greu pot fi parcurse in cateva ore. Daca cei 14 membri alesi ai CSM ar lucra doar pentru CSM, probabil ca alta ar fi situatia", spune Monica Macovei. In prezent, numai 4 membri alesi ai CSM au activitate permanenta (procurorii Nicolae Dan Chiujdea, Liviu Dascalescu si Dimitrie Bogdan Licu si judecatoarea Alexandrina Ioana Radulescu), carora li se adauga presedintele Gilca si vicepresedintele Cristian Deliorga.

"Cred ca imaginea CSM este foarte importanta si trebuie tinuta departe de orice suspiciune, cat timp toata cariera procurorilor si judecatorilor se afla in mainile lor", spune ministrul Justitiei. "Din cei 15 inspectori ai CSM care sunt acum in functie, 8 sunt detasati de la Curtea de Apel Bucuresti, adica oricand pot fi trimisi inapoi. Presedintele Curtii de Apel, d-l Dan Lupascu, este si membru CSM. Eu nu spun ca cei 8 inspectori nu sunt de buna-credinta si ca nu-si desfasoara activitatea in mod onest. Dar in randul opiniei publice ramane aceasta idee: la un moment dat ajung sa-si inspecteze colegii sau sa analizeze competentele manageriale ale sefului de la instanta, unde oricand se pot intoarce, care este si membru CSM. In plus, nu exista aparenta de impartialitate la controalele pe care CSM le face la instantele ai caror sefi sunt si membri CSM. In mod logic, sefii acestor instante au tot interesul ca verificarile sa nu constate nereguli la instantele lor, pentru ca ei ar fi raspunzatori. De asemenea, isi pot favoriza instantele unde sunt sefi. In aceasta situatie sunt presedintii Curtii de Apel Bucuresti, Cluj (n.n. Virgil-Viorel Andreies) sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (n.n. Lidia Barbulescu). Pana acum nici unul nu a renuntat la una din cele doua functii. Acest posibil conflict de interese le afecteaza credibilitatea, atat a lor, cat si a institutiei."

In cazul judecatorului Dan Lupascu, presedintele CSM Iulian Gilca nu admite ca ar putea exista un conflict de interese. "Ce i se reproseaza? Ca sunt prea multi judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti in inspectia judiciara CSM si ar putea fi influentati de Lupascu? E exclus. Ce, e curtea de apel a lui Lupascu? Neg categoric asemenea acuzatii." Iar din principiu, Gilca spune ca din activitatea concreta a CSM nu se desprinde faptul ca ar exista incompatibilitate. Aceasta nu este stipulata nici in legislatia altor state europene ca Franta sau Ungaria. Si "oricum, unii dintre membri vor lua o decizie pentru una dintre calitati. E dreptul lor de a opta, noi nu-i putem forta sa o faca. In prezent sunt 4 membri permanenti, presedintele, vicepresedintele si va mai veni un judecator de la Iasi. Ceilalti se mai gandesc pana in septembrie."

Imaginea CSM

Scandalurile legate de unii membri ai CSM, incompatibilitatile nerezolvate si ritmul lent de implementare a reformei propriu-zise in Justitie au dus la crearea unei imagini foarte proaste a Consiliului Superior al Magistraturii. Presedintele CSM atrage insa atentia ca institutia functioneaza cu actualele atributii doar din ianuarie 2005. "Un organism cu o asa de mare responsabilitate nu a putut rezolva toate problemele intr-un timp atat de scurt, intr-un an si sase luni." Si ministrul Macovei e de acord ca reforma legislativa a dat de furca Consiliului: "CSM a primit, la inceputul lui 2005, deodata foarte multe competente, prin legi adoptate in 2004. Nu cred ca a fost bine. Ar fi trebuit sa i se dea treptat cate o atributie, in masura in care dovedea ca are capacitatea sa o indeplineasca. Sunt momente in care este vizibil ca CSM este depasit, nu poate face fata."

Iulian Gilca spune ca imaginea CSM are de suferit si din cauza preceptiei distorsionate: "Lumea vede CSM ca pe o instanta suprema. Dar CSM nu poate controla activitatea judecatorilor decat in domeniul administrativ si pe incalcarea normelor disciplinare." Iar in ceea ce priveste componenta Consiliului, "sistemul se va autoregla pe parcurs. Poate ca in mai multi ani vor veni in CSM tineri care sa fie mai apropiati de reforma. CSM a inceput sa se primeneasca deja, incet-incet."

"Actuala componenta este greu de schimbat, pentru ca membrii alesi ai CSM au mandate constitutionale de 6 ani", spune ministrul Justitiei, Monica Macovei. "Sunt cateva situatii in care membrii CSM pot fi revocati din functie, ca masura disciplinara, dar tot la ei este decizia. Ei pot fi revocati si la cererea magistratilor (in anumite conditii), ceea ce nu s-a intamplat pana acum. Dar aici suntem intr-un cerc inchis, in sensul ca magistratii raspund in fata CSM si CSM in fata magistratilor. Si mai este, bineinteles, posibilitatea renuntarii la functie ca un gest de onoare, in urma unor scandaluri privind integritatea unei persoane, ceea ce iar nu s-a intamplat desi au fost astfel de situatii. Schimbarea trebuie sa vina din interior, trebuie sa existe vointa pentru schimbare. Nu poti sa-ti imbunatatesti activitatea, sa devii credibil, avand probleme de integritate in cazul unor membri, ezitand sa-i sanctionezi pe procurorii si judecatorii care gresesc sau acceptand ca posturi de judecatori la ICCJ sa se ocupe pe banda rulanta."

Reforma Justitiei este un proces de durata, spune Iulian Gilca, ea nu trebuie vazuta pe termen scurt. Exista insa, in opinia presedintelui CSM, o evolutie pozitiva a acestui sistem. Problema reformei "se rezolva la pretentii europene, dar cu foarte mult efort de la toti. Scopurile CSM si ale ministrului Justitiei sunt identice, vrem sa facem reforma, asta nu se intelege. Vrem sa colaboram bine cu d-na ministru dar si dansa sa ne recunoasca meritele."

Semne de intrebare

• Lidia Barbulescu a fost acuzata de trafic de influenta pentru ca a cerut Institutului de Criminologie sa scoata o materie de concurs, pentru a usura examenul fiicei sale.

• Florica Bejinariu a fost sau nu informatoare a Securitatii? In 2005, CNSAS a decis ca judecatoarea nu a colaborat cu fostele servicii secrete. Apoi, in iunie 2005, o alta decizie a Consiliului a contrazis-o pe prima. In final, CNSAS a admis contestatia Floricai Bejinariu, ajungand la concluzia ca aceasta nu a colaborat cu Securitatea.

• Dan Lupascu e susceptibil a se afla in conflict de interese in probleme disciplinare pentru ca mai mult de jumatate dintre inspectorii CSM sunt detasati de la Curtea de Apel Bucuresti, unde judecatorul este presedinte.

Increderea in Justitie

Potrivit presedintelui CSM, Iulian Gilca, un studiu finantat de Banca Mondiala realizat in Curtile de Apel din Suceava, Brasov si Constanta a scos la iveala faptul ca oamenii care au de-a face direct cu sistemul judiciar au o mai mare incredere in Justitie decat cei de pe strada. Astfel, 72% din cei care au fost parte intr-un proces au o imagine buna sau foarte buna despre Justitie, iar peste 50% din cei care au pierdut procesul au considerat ca judecata a fost corecta. De asemenea, 85% din hotararile luate in prima instanta, in cele 1.900.000 de cauze judecate in 2005, nu au fost atacate, ceea ce inseamna ca procentul de nemultumiti de hotararile instantelor e destul de mic.

CRISTIAN DIACONESCU, purtator de cuvant PSD, fost ministru al Justitiei

Sistemul judiciar trebuie sa-si asume responsabilitati

Cum apreciati reforma legislativa din 2005 in ceea ce priveste CSM?

Sub aspectul mecanismului, in 2005 nu s-a intamplat nimic in legatura cu CSM, in afara reluarii competentelor ministrului Justitiei in numirea procurorului general si a sefului DNA. Sub aspectul functionarii, vad ca exista probleme. Si eu am propus in parlament in 2004 ca reprezentantii in CSM ai sistemului magistraturii sa nu aiba alte atributiuni. A existat o rezistenta destul de serioasa a sistemului. Curtea Constitutionala a lasat la aprecierea membrilor daca considera ca pot exercita in acelasi timp functia de sef de instanta si functia din CSM. Argumentul lor a fost ca isi pierd legatura cu activitatea judiciara. Exista insa si contraargumente destul de serioase, in primul rand, conflictul de interese, pentru ca este foarte posibil ca un membru CSM sa fie implicat intr-o actiune disciplinara in legatura cu un magistrat din zona in care el isi exercita activitatea.

Ce parere aveti de faptul ca unii dintre actualii membri CSM n-au optat pentru una dintre functii?

Sigur ca nu trebuie omis faptul ca intre membrii CSM, ca de altfel in intreg sistemul magistraturii, functioneaza un sistem de casta. Cea mai mare parte a sistemului nu a asimilat ideea ca CSM ramane o structura administrativa de reprezentare a autoritatii judecatoresti. Este o situatie pe care ei trebuie sa si-o clarifice. Tentatia executivului e sa intervina sa-i convinga, ceea ce creeaza un reflex de respingere din partea sistemului. Trebuie avut rabdare, oamenii trebuie sa se convinga de faptul ca poate e mai bine sa-si gaseasca un loc in CSM si sa opteze pentru o singura varianta.

O alta modificare adusa prin reforma din 2005 a fost cea legata de colaboratorii fostei Securitati.

Pana la urma este o chestiune naturala, tot cadrul juridic romanesc trimite spre ideea ca cei care au colaborat cu Securitatea n-au ce sa caute in sistemul magistraturii. Acest sistem functioneaza de asemenea in celelalte tari europene care au avut probleme similare cu noi. Iarasi, e o chestiune care tine de moralitatea sistemului, iar sistemul ar trebui sa o accepte si sa si-o asume ca atare.

De ce nu a fost introdusa o astfel de prevedere inca din 2004?

N-a fost introdusa, dar in orice caz ideea a fost enuntata. Si aceasta este o problema de morala fundamentala a functionarii unui sistem de acest gen, o astfel de prevedere ar fi fost moral sa fie asumata de cei din sistem, si nu impusa din afara. Tine de morala interna a puterii judecatoresti sa-si faca delimitarile necesare. Probabil ca, odata ce acest lucru nu s-a intamplat, ar fi fost nevoie de un semnal din zona administratiei. Dar credibil ar fi ca puterea judecatoreasca ea insasi sa constientizeze care sunt reperele morale pe care doreste sa le prezinte, altfel problema de credibilitate va ramane. Tine foarte mult de ei in ce masura reusesc sa se recredibilizeze. Si acesta ar fi un argument.

Vedeti o actiune de credibilizare din partea CSM?

Ca reprezentant al autoritatii si puterii judecatoresti, CSM are si responsabilitatea asigurarii credibilitatii acestei puteri. Este evident ca cel mai puternic argument este hotararea judecatoreasca data in timp util, temeinica, legala, cu respectarea tuturor considerentelor de drept, de fapt si personale atunci cand este pronuntata. In ce mod vor reusi sa se credibilizeze? Raspunsul este complex. In primul rand au nevoie de o eficientizare a sistemului birocratic. In al doilea rand, au nevoie de o responsabilizare a sistemului, desi ei nu sunt foarte fericiti cu aceasta idee. E clar ca, intr-o formula sau alta, sistemul judiciar, cel putin in ochii opiniei publice, trebuie sa aiba capacitatea de a-si asuma niste responsabilitati - greseli, chiar acte de coruptie. Ideea de a nega absolut tot ceea ce reprezinta repros sau resentiment din partea opiniei publice nu mi se pare cea mai fericita. Pe de alta parte, trebuie avut totusi in vedere faptul ca nu toate nemultumirile exprimate coincid cu o greseala a sistemului judiciar.

Credeti ca ar putea contribui la credibilizarea Justitiei o activitate mai sustinuta a comisiilor de disciplina sau a Inspectiei Judiciare din CSM?

In orice caz, un semnal dat opiniei publice in legatura cu faptul ca autoritatea judecatoreasca, prin CSM, prin Curtile de Apel, constientizeaza faptul ca exista un coeficient de nemultumire in randul opiniei publice, ca sunt hotarari judecatoresti pronuntate cu incalcarea legii, ca sunt magistrati care, fie din considerente de neprofesionalism, fie din considerente si mai grave, de coruptie sau datorate unor interferente politice sau din lumea afacerilor, dau solutii care sunt netemeinice si nelegale. Au probleme de perceptie foarte mari, care trebuie contracarate de sistemul insusi, altcineva nu le poate imbunatati imaginea.

Ce efect credeti ca au asupra opiniei publice diversele scandaluri in care sunt implicati unii membri CSM?

Nu trebuie uitat ca acesti membri CSM sunt cei pe care i-a ales sistemul judiciar. Sunt doua variante: putem sa intervenim din afara prin diverse mijloace de presiune, individualizand unul sau altul din membrii CSM, sau putem sa incercam sa gasim modalitatile ca acest sistem intr-adevar sa-si propuna si sa-si promoveze in CSM oamenii cei mai buni.

Ce pot sa inteleg este ca acestia sunt primii reprezentanti alesi liber prin vot secret de catre cei peste 6.000 de judecatori si procurori. Probabil ca in timp lucrurile se vor mai regla, si probabil ca si satisfactia opiniei publice fata de cei care formeaza CSM va fi mai mare. Pe de alta parte, probabil ca la un moment dat va trebui sa ne gandim si la modul in care aceasta institutie este responsabilizata in fata opiniei publice. Nu exista nicaieri in nici un stat democratic si civilizat vreo institutie care sa nu aiba responsabilitati in structura mare a functionarii statului de drept.

Cum comentati conflictul continuu dintre CSM si ministrul Justitiei, Monica Macovei?

Este o situatie care ar fi fost foarte bine sa nu apara, mai ales in aceasta perioada. Cred ca ambele parti ar fi trebuit sa identifice caile pentru a ajunge la solutii amiabile, si nu sa-si proiecteze in opinia publica aceasta relatie conflictuala. De ce? In primul rand pentru ca si asa sistemul judiciar, in care vrem-nu vrem si ministrul Justitiei e cuprins, e perceput asa cum este perceput de catre cetateni, iar un astfel de conflict nu face decat sa vulnerabilizeze ambele tabere. In al doilea rand, partenerii nostri europeni stiu foarte bine ca atunci cand te angajezi ca ministru al Justitiei ca faci reforma sistemului judiciar, aceasta nu poate fi facuta fara participarea sistemului judiciar insusi. Poti fi credibil ca ministru, planurile si strategiile pot fi aprobate si acceptate de catre partenerii tai, dar un singur lucru nu poti zice: ca vei face aceasta reforma singur, eventual impotriva sistemului judiciar. Or, in conditiile in care doresti ca si guvern sa fi credibil privind restructurarea, modernizarea acestui sistem, este absolul necesar sa gasesti toate modalitatile de a avea sistemul judiciar alaturi de tine. Nu poti sa fii pe de o parte un purtator pozitiv de mesaj din acest punct de vedere, iar pe de alta parte sa fii in conflict chiar cu sistemul pe care vrei sa-l imbunatatesti.

Si daca sistemul in sine e rezistent la reforma?

Daca sistemul in sine e rezistent, pleci tu si-l lasi pe altul care sa se inteleaga cu sistemul. Sistemul nu poate fi inlocuit, ministrul da.

VIORICA COSTINIU, judecator, presedinte Asociatia Magistratilor din Romania

Pentru membri, CSM  e ca o palarie prea mare

Ce face AMR ca asociatie profesionala a magistratilor pentru imbunatatirea actului de Justitie, responsabilizarea magistratilor si eliminarea suspiciunilor de coruptie si lipsa de integritate care planeaza asupra unora dintre acestia?

In cei 14 ani de existenta AMR s-a straduit sa fie, si a reusit, o componenta a reformei sistemului judiciar. S-a implicat si se implica in toate procesele reformatoare ale Justitiei. A promovat si sustinut magistrati valorosi, care prin prestatia lor profesionala si morala sa sprijine eforturile institutiilor judiciare in realizarea unei reforme reale, nu numai ca obiecte promotionale, de vitrina, prezentabile la ora raportului pentru Bruxelles. S-a procedat conform Statutului AMR la excluderea magistratilor care nu si-au respectat propria demnitate si a profesiei pe care o exercita, iar petitiile justitiabililor care ne-au sesizat cu privire la aspecte legate de conduita unora dintre colegi au fost inaintate conducerilor instantelor ori CSM, pentru a lua masurile care se impuneau. Este loc si de mai bine. Fara a nega posibile exemple care nu onoreaza Justitia, la nivelul puterii judecatoresti credem ca s-a dovedit ca legea se aplica la fel si cand este vorba de incalcarea ei de catre un magistrat, astfel incat nu sunt aplicabile proverbe care ne-ar discredita. Perceptia de coruptie in Justitie este cultivata cu inversunare inclusiv de cei care au si interese clare de a distorsiona atentia de la alte probleme cu care se confrunta guvernantii ori parlamentarii. Cele cateva cazuri dovedite de coruptie au fost sanctionate. Ele nu sunt insa definitorii pentru intreg sistemul judiciar, nu ei sunt reprezentativi, ci cei care dovedesc mult devotament pentru profesie in detrimentul vietii personale sau a propriei sanatati. AMR are o nota critica cu privire la toti cei care se dezic de statutul lor de magistrati.

O tema mult discutata este si cea a responsabilizarii magistratilor in exercitarea actului de Justitie. Judecatorul este omul care judeca oameni. De aceea inca din dreptul roman s-au prevazut cai de atac impotriva hotararilor socotite gresite care nu pot fi controlate decat de o instanta judecatoreasca ierarhic superioara si de nimeni altcineva, persoana sau institutie. In putinele tari in care este reglementata raspunderea magistratului se are in vedere fapta penala a acestuia in exercitarea actului de Justitie si nimic mai mult. Abaterile disciplinare constituie doar incalcari ale conduitei profesionale si nu vizeaza actul de judecata sau masurile luate in procesul aflat pe rolul instantei. In caz contrar, intervine arbitrariul si orice atingere a independentei judecatorului poate produce efecte daunatoare actului de Justitie. Judecatorul isi desfasoara activitatea sub doua coordonate: legea si constiinta sa. A privi lucrurile dintr-o alta perspectiva inseamna a nega existenta statului de drept.

Cum apreciati activitatea CSM? Aveti ceva de reprosat actualului CSM?

Existenta acestui for al magistraturii constituie un castig real pentru democratizarea Justitiei si asigurarea unor garantii constitutionale pentru statul de drept. Elaborarea Legii 317/2004 s-a facut in sistem heirupist, initiatorii proiectului de lege si apoi ai modificarilor urmarind prioritar raportarea catre Bruxelles a legii, si mai putin reglementarile in sine si obiectul acestora. De aceea, exista inca deficiente legale care se refera sau se reflecta in activitatea membrilor CSM. Neconcordantele dintre dispozitiile legii, reglementari care adauga la lege sau o sfideaza, incorporate in regulamentul de functionare al CSM, aduc serioase neajunsuri in activitatea CSM. Aria de cuprindere este larga, dar pentru multe din ele, paradoxal, nu exista reguli. Efecte imediate: volum mare de activitate, modalitatea de selectie discutabila a staff-ului care practic conduce, in realitate, CSM-ul. Contrar cerintelor magistratilor, membrii CSM se ambitioneaza sa aiba o dubla activitate, de instanta si la nivelul CSM. Rezultatul: activitatea lor de judecator ori de procuror ajunge o anexa a oricaror alte activitati pe care le desfasoara. Actualul CSM are serioase probleme de imagine pe care incearca sa le rezolve actionand arbitrar si de o maniera discutabila prin unele decizii pe care le-a luat. Fie se dovedesc "sensibili", fie devin intransigenti ori isi dau votul intr-o vadita necunostinta de cauza ori inspiratie.

Credeti ca scandalurile legate de diversi membri ai CSM afecteaza capacitatea de functionare si credibilitatea institutiei?

Da. In mod cert. Dar acest lucru este valabil si pentru celelalte autoritati ale statului: ministrii guvernului, parlamentari, demnitari, prezidentiali etc. Parghiile pe care le are CSM pentru a contracara problemele de imagine ce se reflecta si asupra Justitiei, in general, sunt mult mai putine, pentru ca el este de fapt vocea celor fara de voce care se confrunta cu restrictii legale pe care celelalte autoritati nu le cunosc. Reversul acestei medalii care se vizualizeaza tot mai pregnant dinlauntrul sistemului este reactia lor de a-si apara credibilitatea dovedindu-se, fie si doar aparent, drept politistul Justitiei. Un exces care aduce prejudicii demnitatii functiei pe care o apara si al carei statut trebuie sa-l garanteze. Din cauza labilitatii, a atitudinii sovaielnice si a predispozitiei de cultivare a unor bune relatii de circumstanta, CSM face concesii care costa Justitia.

Cum comentati faptul ca o serie dintre membrii CSM care detin si functii de conducere in instante nu au optat pentru una dintre calitati?

Sa nu uitam ca si guvernantii sunt si ministri, si parlamentari. Puterile sunt egale intre ele, si ca atare nu putem accepta un regim discriminator fata de Justitie. Pe de alta parte, cand se reformeaza intregul sistem judiciar, se reorganizeaza instantele si parchetele, este mai mult decat nevoie de oameni capabili, cu recunoastere morala, profesionala si manageriala care sa se dedice acestui proces unde sunt implicati peste 6.000 de magistrati. In acelasi timp, noile atributii ale CSM, castigate cu greu in lupta cu politicul, cu ministrii Justitiei anteriori si cu cel actual, presupun dedicatie pana la daruire totala, o munca in care fiecare zi sa aiba 30 de ore pentru a cuprinde multitudinea de aspecte ce trebuie urgent rezolvate intr-o maniera credibila si serioasa. Cum sa poti realiza aceste deziderate cand te afli intre doua luntre si fiecare are nevoie de un carmaci dibaci sa mentina directia? Cine poate crede ca membrii CSM, cu toata silinta pe care unii incearca sa si-o dea, pot lua hotarari corecte cand in sedintele saptamanale de durata extenuanta ordinea de zi are 50-70 de puncte? Eu nu cred ca membrii CSM sunt mai mult interesati in cumulul de venituri din cele doua activitati decat de a desavarsi un proces care-i responsabilizeaza.