Pe aceeași temă
Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor, a declarat vineri seara, după o întâlnire cu oficialii BNR, ca o posibila solutie pentru persoanele care au credite în franci elvetieni ar consta in utilizarea ordonantei privind restructurarea împrumuturilor, ordonanta data in 2014 de guvernul Ponta, prin extinderea prevederilor acesteia. Ministrul a precizat că sunt 75.412 de persoane fizice care au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci, relateaza Mediafax.
Ministrul a adăugat că discuţiile privind identificarea de soluţii după creşterea bruscă a francului elveţian vor continua săptămâna viitoare. Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.
Una dintre condiţii este ca venitul persoanelor care solicită restructurarea să nu depăşească 2.200 lei brut pe lună. Deducerea fiscală din venitul lunar impozabil a fost stabilită la 900 de lei şi se aplică după perioada de doi ani de restructurare a creditului. Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.
Cursul francului elveţian anunţat de BNR a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, şi a atins un nou maxim, în timp euro a urcat de la 4,5034 lei la 4,5095 lei, iar dolarul a atins şi el un nou maxim, de 3,8863 lei.
CITITI SI: Nou MAXIM atins de francul ELVETIAN, cotat astazi la 4,42 de lei
Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro impus în 2011 a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.
Francul s-a apreciat joi foarte repede după anunţul Băncii Eleveţiei, cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.
Românii care au credite imobiliare în franci elveţieni vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, luând în calcul aprecierea masivă a monedei elveţiene.
OTP Bank România, una dintre băncile care au acordat credite în franci elveţieni, va aplica reduceri ale marjei de dobândă cu până la 1,5 puncte procentuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, pentru a reduce impactul cursului asupra ratelor.
Finanţările în franci elveţieni au o pondere de 4,5% în soldul total al împrumuturilor din sistemul bancar, din care 3,8% revine populaţiei şi 0,7% firmelor.
Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor se situa în luna noiembrie a anului trecut la 213,66 miliarde lei. Raportat la această valoare, împrumuturile în franci pentru persoane fizice reprezintă 8,12 miliarde lei.
Electorata guvernului Ponta
Schema fiscală pentru restructurarea creditelor, denumită de presă "Electorata", urma sa fie aplicată doar pentru persoanele cu venituri din activităţi dependente sub 2.000 de lei pe lună, iar deducerea din venitul lunar impozabil urma sa fie de 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015.
"Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor pentru persoanele fizice care desfăşoară o activitate dependentă şi care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, în sensul acordării unei deduceri speciale lunare pentru credite restructurate ce va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile. Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii respectivi trebuie să realizeze venituri brute din salarii prevăzute la art. 55 altele decât alin. (2)-(4), la funcţia de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei, inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea", se explică în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.
Astfel, deducerile nu vor fi aplicate şi pentru alte forme de venituri, altele decât cele obţinute din activităţi dependente, din funcţia de bază. Schema fiscală este opţională atât pentru debitor, cât şi creditor şi se va aplica pentru clienţii care solicită restructurare la bănci şi la instituţiile financiare nebancare (persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare străine) înscrise în Registrul General de la BNR.
CITITI SI: O noua versiune a ELECTORATEI, pusa in discutie de MINISTERUL FINANTELOR
Deducerea se acordă lunar, începând cu drepturile reprezentând venituri din salarii şi pensii aferente lunii ianuarie 2016, pentru o singură sursă de venit şi reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului, dar nu mai mult de 900 lei, în anumite condiţii, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător.
Conditiile restructurarii creditelor
Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile. În varianta elaborată iniţial, restructurarea creditelor trebuia să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani. Deducerea fiscală era limitată la 500 de lei pe lună.
Proiectul de OUG stabileşte că restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerinţe: a) să fie acordată pentru credite care nu înregistrează întârzieri la plată sau care au întârzieri la plată de cel mult 90 zile; b) să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului, aferente creditului supus restructurării, inclusiv valoarea indexării acestuia, dar nu cu mai mult de 900 lei, indiferent dacă împrumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maxim doi ani; c) să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată conform lit.b); d) suma reprezentând diminuarea prevăzută la lit. b) şi preţul finanţării aferent acesteia să fie distribuite uniform pe o durată echivalentă cu cea pentru care a fost acordată diminuarea obligaţiilor de plată, începând cu data de la care nu mai operează diminuarea respectivă, prevăzută la lit. b); e) rata dobânzii aferentă obligaţiilor de plată din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului (lit. c) nu poate fi mai mare decât rata dobânzii prevăzută de contract la data solicitării acordării restructurării; f) împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau alte costuri aferente finanţării şi nici impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data solicitării restructurării.
Restructurarea reglementată poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică de 900 de lei pe lună.
Titularii creditelor restructurate au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere specială pentru credite, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile, numai pentru veniturile din salarii realizate la locul unde se află funcţia de bază, se precizează în proiect.
Pentru a beneficia de schema fiscală, contractele de credit trebuie să fie în derulare la data de 31 mai 2014, indiferent de vechimea acordării creditului, iar restructurarea să fie efectuată până la sfârşitul anului viitor.
Proiectul prevede că deducerea specială pentru credite nu se mai acordă începând cu luna în care contribuabilul realizează venituri din salarii prevăzute mai mari de 2.000 lei/lună, pe parcursul derulării contractului supus restructurării pentru perioada respectivă sau pentru perioada în care plăţile nu au fost efectuate conform graficului stabilit de împrumutător după restructurarea creditului.
Contribuabilii care obţin venituri din salarii la funcţia de bază vor beneficia de deducerea specială pentru credite la locul unde se acordă şi deducerea personală şi în cazul în care se mută în cursul unei luni la un alt angajator (numai la primul angajator) sau sunt detaşaţi iar plata veniturilor din salarii se efectuează de entitatea la care au fost detaşaţi.
Deducerea se acordă lunar, începând cu veniturile din salarii aferente lunii ianuarie 2016 şi reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului, dar nu mai mult de 900 lei /lună. În cazul creditelor în valută echivalentul în lei a deducerii acordate se stabileşte utilizând cursul de schimb al Băncii Naţionale a României pentru ziua în care s-a efectuat plata, comunicat de Banca Naţională a României in cursul zilei anterioare.
Obligaţia acordării deducerii speciale pentru credite revine angajatorului şi procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANAF.
Prin aplicare schemei, Finanţele estimează un minus de încasări din impozitul pe venit de 975 milioane lei în 2016 şi 1,01 miliarde lei în 2017. În urmă cu o săptămână, Ministrul Finanţelor Ioana Petrescu a îndemnat presa să se adreseze ministrului delegat pentru Buget Liviu Voinea pentru întrebări privind restructurarea "Electorata", la două luni după ce Voinea a declarat că iniţiativa este în grădina Ioanei Petrescu. "Măsura de restructurare a creditelor a fost propusă de domnul Voinea. Ştie mai multe detalii", a spus joi Petrescu, întrebată într-o conferinţă de presă când şi sub ce formă va fi aplicata măsura de restructurare a creditelor prin facilităţi fiscale.
În urmă cu două luni, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, afirma că ordonanţa de urgenţă privind schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei nu se regăseşte printre atribuţiile sale, fiind o problemă de politică fiscală. "Nu e la mine, e pe politică fiscală", a răspuns atunci Voinea, întrebat dacă poate da detalii privind stadiul proiectului de act normativ şi când va intra în vigoare măsura de spijinire a persoanelor cu credite, anunţată de premierul Victor Ponta.
Preşedintele Traian Băsescu declara în aprilie că prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a fost unul dintre artizanii "electoratei", şeful statului menţionând că doreşte ca Banca Naţonală să nu ajungă în situaţia de a executa dispoziţiile Guvernului. Ulterior, BNR a răspuns printr-un comunicat în care susţinea că schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei a fost concepută, iniţiată şi dezvoltată de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocând ca semnificativ în acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times.
