Pe aceeași temă
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) considera ca initiativa legislativa a senatorului PSD Serban Nicolae – privind modificarea Codului de Procedura Penala – poate afecta mersul investigatiilor in dosarele de coruptie. Institutia anticoruptie vorbeste despre o “atingere semnificativa a capacitatii investigative a DNA”.
Directia Nationala Anticoruptie reactioneaza la proiectul legislativ initiat de social-democratul Serban Nicolae, prin care se urmaresc modificari la Codul de Procedura Penala care, daca vor fi aplicate, vor ingreuna procesul anticoruptie.
DNA atrage atentia asupra unor puncte ce “ar putea sa afecteze eficienta investigatiilor in dosarele de coruptie”, potrivit unui comunicat al institutiei. Concret, Directia Anticoruptie atrage atentia asupra modificarilor din patru puncte de vedere:
- Introducerea unei noi masuri preventive – arestul sever;
- Problema mandatului de aducere;
- Reducerea duratei controlului judiciar;
-
Noi dispozitii privind incatusarea inculpatilor.
Argumentele DNA: (sublinierile apartin sursei)
“1. Se introduce o măsură preventivă nouă (arestul sever)
DNA consideră că nu se justifică introducerea unei măsuri preventive noi (arestul sever) deoarece modificarea reprezintă doar un pretext pentru a restrânge situațiile în care se poate dispune arestarea preventivă.
Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reținut de judecători în majoritatea dosarelor de mare corupție în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârșite și de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esențială față de viziunea actuală a Codului de procedură penală. In condițiile în care realitățile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiția juridică. Practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanță cu standardele convenției în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare.
În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor și procurorilor și nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabilește exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare și a probelor a probelor administrate.
2. Pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală nu mai poate fi emis mandat de aducere, înainte de citarea suspectului.
DNA consideră că, în acest mod, s-ar aduce o atingere semnificativă capacității investigative a DNA. Există situații în care, pentru aflarea adevărului, este esențial ca audierea suspecților să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceștia să nu poată lua legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfășurarea unor percheziții ori a altor activități procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziția altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluționarea cauzelor și le-ar diminua eficiența.
3. Se reduce durata controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracțiunile grave, la 180 de zile.
DNA consideră că această măsură nu se justifică. Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea), situație în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă. Apar situații când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească țara după expirarea termenului de 180 de zile și să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă. Inițial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului.
4. Se introduc dispoziții cu privire la încătușarea inculpaților arestați
Aceste dispoziții sunt reglementate de legea executării pedepselor și de regulamentele interne ale locurilor de deținere și nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală, motiv pentru care nu ar trebui să se regăsească în acest act normativ. Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfășurarea procesului penal, nu condițiile din locurile de deținere, modul de executare a pedepselor și alte asemenea aspecte”, transmite Directia Anticoruptie.
Serban Nicolae nu vrea arest preventiv pentru dosarele de coruptie
Social-democratul Serban Nicolae a initiat un proiect de lege care prevede o serie de modificari la Codul de procedura penala (legea 135/2010, actualizata in 2014). Cele mai importante modificari vizeaza masura arestului preventiv care, daca proiectul ar fi adoptat, ar deveni arest la domiciliu sau arest sever.
In prima instanta, e vorba despre modificarea articolului 202 din Codul de procedura penala.
Art. 202, alin. (4), litera d) - arestarea preventivă, în una din următoarele forme:
i)arestul la domiciliu
ii)arestul sever
Daca este vizat de masura arestului preventiv, inculpatul in cauza are posibilitatea de a opta pentru locul in care va sta pe timpul masurii preventive.
In plus, articolul 208 aduce o alta modificare interesanta: inculpatul nu poate fi incatusat in nicio imprejurare, cu exceptia celor care au comis acte de violenta sau s-au sustras urmaririi penale.
Proiectul prevede “arestul sever” doar impotriva persoanelor care comit infractiuni contra vietii, prin care s-au cauzat vatamarea corporala sau moartea unei persoane, infractiuni de trafic de stupefiante, trafic de arme si acte de terorism.
Este relevant faptul ca din noua formulare dispare sintagma referitoare la infractiunile de coruptie, comparativ cu formula actuala.
Concret, arestul sever ar urma sa fie dispus doar daca inculpatul a comis ”o infracţiune intenţionată contra vieţii, prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea altei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ori mai mare şi se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”, propune senatorul PSD.
Acest fapt, in conditiile in care actualele prevederi privind masura arestarii preventive puncteaza ca:
(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Citeste proiectul si expunerea de motive.
