Pe aceeași temă
DNA face o noua solicitare de arestare preventiva fata de Elena Udrea, in dosarul “Microsoft”. Procurorii o acuza, in acest caz, de trafic de influență (fapte în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea); trafic de influență (fapte în legătură cu derularea contractului e-România); trafic de influență; spălare de bani si fals în declarații de avere. Miercuri, DNA a solicitat arestarea preventiva a Elenei Udrea in dosarul “Gala Bute”.
"Faptul că numita UDREA ELENA GABRIELA a încălcat una dintre obligațiile impuse ca urmare a dispunerii măsurii controlului judiciar, și anume „să nu se apropie de ceilalți inculpați, alți participanți la comiterea infracțiunii, martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale”, denotă că se impune o măsură preventivă privativă de libertate", puncteaza procurorii anticoruptie
La finalul lunii ianuarie, Elena Udrea a fost pusa sub urmarire penala in dosarul Microsoft. DNA o suspecteaza ca a stiut ca sotul sau de la acel moment, Dorin Cocos, ar fi obtinut sume de bani din traficul de influenta realizat in dosarul Microsoft, iar acesti bani ar fi fost fost investiti intr-o firma din care Udrea insasi a incasat dividende.
Atunci, la iesirea din sediul DNA, dupa mai bine de patru ore de audieri, Elena Udrea a declarat: “"Am mai stat, au venit avocatii din dosar. Chiar nu as vrea sa comentez. Eu in declaratia de avere am spus exact cum a fost, nu pot sa declar ceva, fie si fostul sot, daca nu imi spune. Cel mai bine ar fi sa il intrebati pe dl Dorin Cocos".
(Elena Udrea, alaturi de fostul sot, Dorin Cocos)
Ulterior, intr-o interventie telefonica la B1 TV, Elena Udrea a precizat ca procurorii au intrebat-o de ce in declaratia de avere din 2010 nu a declarat un imprumut pe care fostul sau sot Dorin Cocos l-a facut catre o firma a sa in 2009.
"Nu am declarat pentru ca nu mi-a spus despre acest imprumut", a sustinut Elena Udrea, afirmand ca procurorii considerau ca ar fi trebuit sa "prezume ca banii erau din actrivitati ilegale".
In aceste conditii, Elena Udrea a cerut termen pentru a consulta dosarul si pentru a da o declaratie.
Comunicatul DNA:
“În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție - doamna Laura Codruța Kövesi a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării:
1. Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de UDREA ELENA GABRIELA pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni săvârșite în exercițiul funcției:
- trafic de influență (fapte în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea);
- trafic de influență (fapte în legătură cu derularea contractului e-România);
- trafic de influență;
- spălare de bani;
- fals în declarații de avere.
2. ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și arestării lui UDREA ELENA GABRIELA pentru infracțiunile sus menționate.
3. ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea arestării preventive, ca urmare a înlocuirii controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015, față de UDREA ELENA GABRIELA, cu măsura arestării preventive pentru următoarele infracțiuni:
- spălare de bani;
- fals în declarații de avere”, se arata in comunicatul DNA.
Procurorii ofera explicatii in acest caz, dupa cum urmeaza:
“În referatul transmis Camerei Deputaților, întocmit de procurori, se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2010, o persoană din cercul relațional al lui Cocoș Dorin a preluat creanța aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena – Gabriela la o bancă.
Din cercetările efectuate rezultă că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar și a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiției ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.
Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013, inculpatul Cocoș Dorin, în mod direct precum și prin intermediul societății pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internațional SRL, respectiv prin intermediul unor rude sau apropiați, a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare a unui bun viitor”, având ca obiect suprafețe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziționat din creditul menționat, teren situat în București.
În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare, inculpatul Cocoș Dorin urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relațional. S-a stabilit, de asemenea că, în baza unui act adițional din 28.06.2013, promitentul cumpărător, rudă a lui Dorin Cocoș, a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase încă 100.000 de euro.
Împrejurările menționate arată că preluarea creditului și încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare ar fi reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiției și a provenienței sumelor de bani din care se efectuau plățile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracțiunilor de corupție săvârșite.
Așadar, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Cocoș Dorin ar fi pretins și primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului de la acea vreme Udrea Elena Gabriela, membru al Guvernului, și vicepreședinte al unui partid politic, să asigure firmelor susținute de una dintre cele două persoane, încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.
Inculpatul Cocoș Dorin a pretins și primit suma de 9.000.000 euro și a disimulat proveniența și beneficiarul real al acesteia în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela.
Această înțelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum și din probatoriul testimonial.
În anul 2010, Cocoș Dorin, în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plățile aferente contractului e-România.
În anul 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de Direcția Națională Anticorupție în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Udrea Elena Gabriela ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 – februarie 2014.
Ulterior instituirii măsurii controlului judiciar la data de 29 ianuarie 2015 (în legătură cu infracțiunile de spălare de bani și fals în declarații de avere), în luările de poziție publice în mass-media, Udrea Elena Gabriela a făcut afirmații cu privire la acuzațiile ce i-au fost aduse, afirmații ce vizează fondul cauzei și care sunt în măsură să influențeze declarațiile inculpatului Cocoș Dorin și ale unui martor, toate acestea în condițiile în care aceasta nu a dat declarații în dosarul penal”, explica procurorii DNA.
Ce spun procurorii
Anchetatorii susţin că Dorin Cocoş ar fi primit în 2009 o mită de 9 milioane euro pentru a-şi folosi influenţa asupra ministrului Gabriel Sandu pentru ca societatea Fujitsu Siemens să primească contractul pentru licenţele informatice Microsoft. Procurorii susţin că din aceşti 9 milioane de euro Dorin Cocoş ar fi împrumutat compania Eurohotels dar şi că a achizţionat o serie de imobile. Procurorii spun că Udrea ar fi săvârşit infracţiunea de fals în declaraţii pentru că nu a declarat împrumuturile menţionate mai sus. Acuzaţia cea mai serioasă este aceea de spălare de bani. Anchetatorii susţin Udrea cunoştea faptul că imobilele cumpărate în comun cu Dorin Cocoş au fost plătite din banii primiţi ca mită pentru intervenţiile sale.
“Din probatoriul administrat până la acest moment rezultă probe certe în sensul că inculpatul Cocoş Dorin a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, sumele de bani obţinute cu titlu de folos necuvenit din săvârşirea acestei infracţiuni fiind utilizate în achiziţia de imobile şi pentru creditarea societăţilor. Din declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2014, rezultă că Udrea Elena Gabriela cunoştea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea de bunuri comune, având cunoştinţă şi de intenţia inculpatului Cocoş Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restituirea pretinsului împrumut de la Pescariu Dinu", au explicat la acea vreme surse judiciare pentru gandul.
“O neconcordanta in declaratia de avere”
Deputatul Elena Udrea a declarat, acum cateva saptamani, referitor la faptul ca numele sau apare in dosarul Microsoft, ca "este posibil sa fie o neconcordanta in declaratia de avere" din 2009, aratandu-si disponibilitatea de a "lamuri" subiectul in fata autoritatilor si sustinand ca este vorba despre un imprumut acordat de sotul sau, Dorin Cocos, unei firme pe care acesta o detinea, imprumut despre care ea nu stia.
"Admit ca este posibil sa fie o neconcordanta in declaratia de avere din anul respectiv si imi arat toata disponibilitatea sa lamuresc acest subiect, in fata presei ori a autoritatilor. Realitatea este ca nu am stiut de faptul ca fostul sot si-a imprumutat propria firma si, ca de fiecare data, am trecut in acea declaratie de avere tot ceea ce mi-au comunicat contabilii lui. Probabil ca nici el nu si-a dat seama ca este ceva in neregula avand in vedere ca si-a imprumutat propria firma, mai ales ca a fost un imprumut la vedere, in acte, deci nu s-a incercat nicio metoda de ascundere a acestui imprumut", a precizat Udrea.
Ea a aratat ca, de-a lungul timpului, a declarat toate bunurile si conturile lui Dorin Cocos, care erau "mult mai mari" de 100 000 de euro. "De-a lungul timpului, am declarat toate bunurile si conturile lui Dorin Cocos - care erau mult mai mari de 100.000 de euro. Nu se pune problema sa fi incercat cineva sa-i pacaleasca pe cei de la ANI", a explicat Udrea.
Udrea crede, pe de alta parte, ca legea are "o incoerenta" si, daca unul dintre soti "ascunde" de celalalt o suma de bani, celalalt se face vinovat ca nu a stiut de acea suma si nu a declarat-o.
Dosar transpartinic, spaga de zeci de milioane de euro
Cocos este suspectat de fapte de coruptie in dosarul Microsoft. Numele sau apare in declaratiile date de mai multi martori in acest dosar. Potrivit acestora, el ar fi fost intermediarul unor sume de bani pentru prelungirea licentelor Microsoft, care au ajuns la oficiali ai statului.
Potrivit DNA, Dorin Cocos a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Stefan si Gabriel Sandu, pentru a interveni in achizitionarea dreptului de utilizare a licentelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns in contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.
(Dorin Cocos, scos in catuse din sediul DNA)
Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controleaza grupul de firme Niro, a cerut si primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Serban Mihailescu si Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obtine incheierea contractului de inchiriere a licentelor Microsoft, sustin anchetatorii.
In 16 octombrie, procurorii anticoruptie au facut perchezitii la locuintele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidential Dorin Marian, fostului sef al Serviciului de Informatii Externe Catalin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocos, fostul sot al Elenei Udrea, Remus Truica si Nicolae Dumitru, la tatal presedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum si la Fundatia Dinu Pescariu.
In dosarul Microsoft, DNA a cerut avize pentru urmarirea penala a noua fosti ministri - senatorii Serban Mihailescu si Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tanasescu, Gabriel Sandu si Adriana Ticau.
Camera Deputatilor a aprobat, in 13 octombrie, cererea de incepere a urmaririi penale a deputatului Valerian Vreme.
Presedintele Traian Basescu a avizat, in 3 octombrie, cererea DNA, pentru fostii ministri Adriana Ticau, Alexandru Athanasiu, Mihai Tanasescu, Gabriel Sandu si Daniel Funeriu. In 19 noiembrie, Plenul Senatului a avizat inceperea urmarii penale in cazul senatorilor PSD Ecaterina Andronescu si Serban Mihailescu.
Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere si din societatile implicate in derularea proiectului privind licentele Microsoft pentru scoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv in cadrul contractului.
De unde a plecat dosarul
În mai 2013 Guvernul Ponta a depus la DNA o sesizare pe numele foştilor miniştri PDL Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Sesizarea privea o afacere legată de modul de achiziţie al unor licenţe pentru programe informatice. Cei doi foşti demnitari au promovat o Notă privind achiziţia de soft educaţional Windows, în baza căreia au efectuat plăţi de aproape 9 milioane euro fără temei legal, susţinea anul trecut Corpul de Control al Guvernului Ponta. Mai mult, nevoile ar fi fost supraevaluate cu aproximativ 70.000 de licenţe de folosire a softului, ceea ce a dus la o încărcare a notei de plată cu 5,4 milioane de euro, se menţiona în acelaşi raport de control.
Concluzia rezultă dintr-un raport întocmit de Corpul de Control al primului-ministru, în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei, conduse de Vreme, respectiv Funeriu, în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale - programe informatice folosite în sistemul de educaţie românesc.
