Fonduri structurale pentru sectorul privat din Romania

In luna martie 2008 au fost lansate trei scheme de finantare bazate pe Fondurile Structurale, care se concentreaza asupra sporirii competitivitatii economice a mediului privat din Romania. Avand in vedere amploarea informatiei referitoare la ceea ce generic am putea numi Fondurile Structurale adresate microintreprinderilor si IMM-urilor, vom oferi cateva informatii minime si sintetice despre posibilitatile de accesare a acestor bani de catre actorii acestui sector economic dinamic. Subliniem ca, in mare masura, aceste proceduri sunt standard si se aplica in toate tarile Uniunii Europene.

In primul rand, trebuie specificate pragurile de departajare a societatilor care functioneaza in acest sector si care pot beneficia de aceste noi posibilitati. Conform legislatiei in vigoare, microintreprinderea are pana la 9 angajati, intreprinderea mica intre 10 si 49 de angajati, iar cea mijlocie intre 50 si 249 de angajati. In al doilea rand, trebuie mentionat faptul ca documentele esentiale pentru demararea redactarii unui proiect se numesc Ghidurile solicitantului. Primul contact pe care trebuie sa il aiba cineva interesat de fondurile europene este lectura Ghidurilor solicitantului, indiferent de domeniile de interes (agricultura, servicii, diverse ramuri industriale etc.). Ghidul solicitantului este sfant pentru familiarizarea cu vastele proceduri birocratice ale Comisiei Europene, proceduri care, la sfarsit, vor contribui substantial la extinderea afacerii celui interesat. Deci, dintr-o anumita perspectiva, Comisia Europeana este indreptatita sa puna conditiile, ea dand, in mare masura, banii de care vor beneficia cei interesati. Mediului privat din Romania i se adreseaza trei ghiduri, in functie de marimea si valoarea investitiei care se doreste a se realiza. Microintreprinderile au fost prinse in cadrul Programului Operational Regional, axa 4 - "Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local", domeniul de interventie 4.3. - "Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor". Pentru proiectele adresate microintreprinderilor contributia comunitara nu poate depasi 200.000 de euro. Sectorului IMM i se adreseaza Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, prin axa prioritara 1 - "Un sistem inovativ si ecoeficient de productie", domeniul de interventie D1.1 - "Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM-urilor". Se ofera sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile (materiale sau imateriale). Acest sprijin se divide in doua componente: investitii mici pentru intreprinderi mici (pana la 250.000 de euro) si investitii mari pentru intreprinderi mijlocii (intre 250.000-1.250.000 de euro).

Este esential de stiut, inca de la inceput, ca exista doua categorii de cheltuieli in cadrul unui proiect comunitar: cheltuielile eligibile (care sunt suportate intr-o anumita pondere de Uniunea Europeana) si cele neeligibile, pe care va trebui sa le acopere cel care va primi banii, beneficiarul. Pentru microintreprinderi, de exemplu, proiectul poate fi in valoare de 300.000 de euro, insa banii pe care ii va primi microintreprinderea vor fi doar 200.000 de euro, restul trebuind sa-i aduca beneficiarul.

Conditii europene

Una dintre partile importante care trebuie neaparat citite cu atentie in interiorul Ghidurilor solicitantului se refera la conditiile pe care le impune Uniunea Europeana pentru a oferi aceste ajutoare financiare. Beneficiarul trebuie: sa se incadreze in categoria intreprinderilor mici si mijlocii (conform legislatiei in vigoare); sa indeplineasca cumulativ conditiile referitoare la activitatea economica; sa fi desfasurat, in mod legal, activitate economica pe perioada exercitiului financiar precedent; sa fi obtinut profit din exploatare in exercitiul financiar precedent depunerii cererii de finantare; sa solicite finantare pentru una dintre activitatile economice eligibile prevazute in Nomenclatorul CAEN; sa nu fie in stare de insolventa; sa nu se afle in stare de faliment/lichidare, activitatile sale comerciale sa nu fi fost suspendate sau sa nu faca obiectul unui aranjament cu creditorii; sa-si fi indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetul de stat sau bugetele locale; sa-si fi respectat obligatiile contractuale in cadrul procedurilor de achizitii publice dintr-o alta finantare din fonduri europene; sa aiba in proprietate/concesiune terenul si infrastructura pe care se realizeaza investitia. Contractul de concesiune trebuie sa fie valabil pe o perioada de minimum 10 ani si sa se faca dovada dreptului de a face investitii asupra terenului si cladirilor aflate in concesiune, iar terenul pe care se face investitia si infrastructura nu trebuie sa faca obiectul unor litigii in curs de solutionare la instanta de judecata si sa nu faca obiectul revendicarilor potrivit dreptului comun. Aceasta prevedere vine in concordanta cu unul dintre principiile care calauzesc Fondurile Structurale si care, de altfel, este enuntat la inceputul celor trei ghiduri, asigurarea dezvoltarii durabile. O alta conditie importanta este aceea de a avea capacitatea financiara pentru a asigura contributia proprie la valoarea cheltuielilor eligibile, finantarea cheltuielilor eligibile ale proiectului si asigurarea resursele necesare implementarii proiectului pana la decontarea cheltuielilor.

O alta conditie importanta pe care o pune Comisia consta in obligatia mentinerii investitiei obtinute prin proiect minimum 3 ani. Odata semnat contractul, cel care primeste banii nu poate sa lalaie la nesfarsit transpunerea sa, proiectul trebuind sa fie finalizat in termen de cel mult 2 ani de la data semnarii contractului de finantare. De altfel, aceasta este o prevedere generala a tuturor Ghidurilor solicitantului, indiferent de domeniile de aplicare si programele operationale sectoriale, regionale sau pentru mediul rural. O alta cheie din prisma careia proiectul depus va fi analizat este cea a sustenabilitatii. Ce vrea sa spuna acest neologism aparent destul de tehnic? Investitia sau investitiile realizate prin intermediul proiectului trebuie sa fie capabila/e sa se autosustina dupa terminarea efectuarii platilor din banii Uniunii Europene. Mai pe sleau spus, Comisia nu vrea sa arunce banii aiurea pe niste lucruri care nu pot demonstra o viabilitate economica minima. Aceasta politica economica la nivel micro este fara indoiala mult mai inteligenta decat cele care au dus Romania la sapa de lemn.

Lista a ceea ce se poate face prin intermediul Fondurilor Structurale este destul de lunga si poate fi consultata in interiorul Ghidurilor. Cert este ca, daca pentru IMM-uri se prevede posibilitatea ca acestea sa achizitioneze teren in limita a 10% din suma eligibila a proiectului, nu acelasi lucru se stipuleaza pentru microintreprinderi. De asemenea, o alta deosebire ar fi suma pe care proiectul o poate acoperi pentru consultanta si avize etc. Daca, pentru IMM-uri, aceasta cifra este de 10%, pentru microintreprinderi, acest procent este doar de 5% din totalul cheltuielilor eligibile. Sunt considerate cheltuieli neeligibile, adica sume care vor trebui acoperite in exclusivitate de beneficiar: TVA, dobanda si alte comisioane aferente creditelor (in cazul in care beneficiarul nu a avut partea lui si s-a dus la banca sa se imprumute), cheltuielile colaterale care intervin intr-un contract de leasing, achizitia de echipament second-hand, amenzile, penalitatile, mijloacele de transport marfa, autovehiculele care nu sunt direct legate de procesul de productie si nu sunt strict necesare. Cheltuielile neeligibile sunt suportate de beneficiar/solicitant, dar nu sunt luate in calcul la determinarea contributiei proprii a solicitantului.

Suma acordata IMM-urilor din cadrul regiunii Bucuresti si a judetului Ilfov este mai mica decat cea acordata IMM-urilor din celelalte zone ale Romaniei, motivul fiind unul evident. Pentru intreprinderile mici contributia UE va fi de 60% pentru regiunea Bucuresti-Ilfov, dar 70% pentru restul regiunilor, iar pentru intreprinderile mijlocii 50% pentru regiunea Bucuresti-Ilfov, dar 60% pentru restul regiunilor. Banii pentru microintreprinderi au fost impartiti pe regiunile de dezvoltare, iar Bucuresti-Ilfov a primit o suma mai mica pe considerentul ca nu are nevoie la fel de mare precum regiunile mai sarace (Nord-Est, Sud-Est si Muntenia-Sud).

Birocratie aparenta

Ceea ce trebuie subliniat si retinut in momentul lecturarii unui Ghid este ca principiul care reglementeaza gestiunea acestor bani europeni este cel al decontarii cheltuielilor. Beneficiarul trebuie sa aiba, in mod normal, mult mai multi bani, pentru ca el va asigura platile in prima faza, urmand ca, ulterior, pe baza facturilor, sa ii fie restituite sumele de bani, cota parte a Uniunii Europene. Proiectele pentru IMM-uri se depun la Oficiul Teritorial pentru IMM si Cooperatie sau la sediul Ministerului IMM-urilor si Profesiilor Liberale din Bucuresti. In cadrul aceluiasi apel, o intreprindere poate depune numai un singur proiect. Proiectul pentru microintreprinderi se depune la sediul Agentiilor de Dezvoltare, organismele intermediare in cadrul Programului Operational Regional. In mod firesc, cel care doreste sa faca rost de acesti bani, sume care nu sunt deloc de neglijat, caci, daca vrem sa cumparam niste masini sau instalatii productive in valoare de, sa spunem, 100.000 de euro, suma pe care o vom plati cu adevarat se va situa in jurul a 40-50.000 de euro (suma e variabila in functie de conditiile specifice enuntate mai sus), trebuie, pentru inceput, sa citeasca. Sa se documenteze putin. Nu trebuie sa se sperie ca el va fi cel care va realiza proiectul. Pentru aceasta treaba sunt firmele de consultanta, al caror personal a inceput sa se dubleze in acest an din cauza cererii din ce in ce mai mari. Va trebui, in mod firesc, sa colaboreze cu firma de consultanta. Va putea chiar negocia pretul pe care il va plati pentru serviciile firmei de consultanta. De preferat ar fi sa o plateasca doar dupa ce proiectul va fi declarat eligibil. Recunoastem ca totul poate parea extrem de stufos, birocratic si greu de inteles, insa cel care vrea banii UE nu trebuie sa plece la drum cu pareri preconcepute, de genul: "Am auzit eu de la un amic, mi-a spus mie cineva care lucreaza la buticu’ din colt etc.". Daca o va face, deja va fi depasit cel mai important obstacol. In al doilea rand, ar trebui sa se grabesca, pentru ca termenele limita pentru depunerea proiectelor - prima strigare, caci vor fi mai multe astfel de apeluri pana in 2013 - expira la 16 iunie (in cazul microintreprinderilor) si 1 august ( pentru IMM-uri). La munca!

(Subtitlurile apartin redactiei)