Oslo e pretutindeni. Atentatul lui Behring Breivik

Atacul fundamentalistului creştin din Norvegia, Anders Behring Breivik, a venit pe neaşteptate. Însă el nu a venit din neant. Situaţia geopolitică schimbată după prăbuşirea comunismului răsăritean a contribuit în mare măsură şi la o modificare a scenei extremiste de dreapta din Apus. Internetul a creat şi premisele pentru o comunicare rapidă între grupuri şi persoane cu afinităţi ideologice.

Astfel, Internetul a devenit pentru aceştia un forum de propagandă şi organizare, cît şi o reţea de transmitere a mesajelor. Totodată, Internetul devenise şi o sursă de inspiraţie pentru făptaşi individuali, care îşi construiesc ideologia eclectică din mesajele culese din spaţiul virtual.

În manifestul lui Anders Behring Breivik apar toate stereotipurile vehiculate în cercurile conservatoare de dreapta, în cluburile de dezbatere neofasciste, în programele partidelor radicale de dreapta, ale asociaţilor ezoterice, populiste şi clerical-fundamentaliste. Este o paletă largă care cuprinde totdeauna şi o declaraţie de război.

La Breivik ţinta este „marxismul cultural“ (un concept cu nuanţe antisemite folosit şi în scrierile hitleriştilor, fasciştilor italieni sau legionarilor români), societatea multiculturală, globalizarea şi islamul. Aceste fenomene trebuie combătute, pentru că ele ameninţă, chipurile, Occidentul creştin. Iar Occidentul trebuie salvat cu orice preţ! Cu acţiunea lui dementă, Breivik dorea să atragă atenţia asupra obsesiilor sale ideologice, căutîndu-şi modele în istorie. Se considera un urmaş al templierilor, care, după 1118 apărau cu arma în mînă ţara de naştere a lui Isus.

Admirator al lui Vlad Ţepeş

În manifestul său îşi exprimă şi admiraţia pentru voievodul român Vlad Ţepeş. În secolul al XV-lea acesta a dus, cu succes, în numele creştinismului, cîteva războaie contra expansiunii otomane, intrînd în istorie ca un domnitor crud, care-şi trăgea adversarii în ţeapă. Biografia voievodului l-a inspirat în secolul al XIX-lea pe autorul englez Bram Stoker la crearea personajului de roman Dracula - devenit simbolul unui monstru sîngeros.

Admiratorii postumi ai lui Vlad Ţepeş îl consideră drept un domnitor creştin nepătat şi patriot, o piedică în faţa năvălirii musulmanilor spre Apus. Nu e deci nici o surpriză că „templierul“ norvegian îl consideră pe Vlad Ţepeş drept model în lupta sa contra prezumtivei ameninţări islamice şi a disoluţiei multiculturale a statelor naţionale europene, susţinută de marxişti.

Cu scenarii de ameninţare similare operează în ultimii 20 de ani diverse grupări, dar şi autori ca Thilo Sarrazin care vorbeşte despre declinul iminent al Germaniei şi al culturii şi civilizaţiei occidentale.

Stil bombastic şi sacral

După 1990 au apărut peste tot aceşti profeţi ai declinului care, de la Moscova la Dublin, au stîrnit ecouri prin răspîndirea predicilor lor apocaliptice. Cît de deschisă este o parte a opiniei publice pentru anumite lozinci populiste, naţionaliste şi xenofobe se poate vedea în Ungaria. Aici partidul de guvernare Fidesz a introdus în preambulul Constituţiei un soi de crez naţional. Textul este redactat într-un stil bombastic-sacral cu scopul de a trezi amintiri legate de mileniul creştin glorios al Ungariei.

Recursul la istorie şi invocarea unor figuri compromise fac parte din rechizitele ideologice ale tuturor mişcărilor naţionaliste de dreapta care se manifestă în Europa postcomunistă. Naţional-bolşevicul rus, Alexandîr Dughin neagă în manifestul său „Arktogaia“ („Ţară nordică”) „imperiul contemporan al apocalipsei", descriindu-l ca expresie a lui Anticrist şi a capitalismului atlantico-liberal.

Dughin se revendică din religia ortodoxă, Revoluţia Conservatoare, Noua Dreaptă şi s-a inspirat, pe alocuri, din scrierile fascistului italian, Julius Evola (un admirator al lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul mişcării legionarilor români care-l adorau pe arhanghelul Mihail). Evola devenise în ultimii ani o sursă de inspiraţie pentru numeroşi extremişti de dreapta din Est şi Vest.

Împotriva cosmopolitismului şi internaţionalismului nivelator, contra masonilor şi materialismului ateu pledează şi un călăgur moldovean  - Savatie Baştovoi - în cîteva scrieri deghizate în romane science-fiction. În aceste romane sunt atacate valorile occidentale, multiculturalismul şi ecumenismul. Potrivit călugărului, doar un naţionalism creştin se poate opune cu succes globalizării. Fără a fi citit cărţile călugărului (inspirate, pe alocuri, tot din teoriile toxice care circulă pe Internet), norvegianul Breivik a transpus mesajul, punînd mîna pe armă.