Pe aceeași temă
“Nu putem sa actionam in scop preventiv in aceasta era cu mijloacele lui Sherlock Holmes”, a declarat George Maior cu privire la proiectele legislative privind supravegherea si cartelele prepay. Directorul SRI sustine ca modificarile nu extind monitorizarea si nu permit accesul la continutul comunicatiilor telefonice sau electronice fara mandat de la judecator.
Maior a vorbit intr-un interviu pentru Ziare.com despre acuzatiile potrivit carora serviciile de informatii din Romania ar fi prea puternice si slab controlate. Directorul SRI a oferit clarificari si in privinta scandalului ofiterilor acoperiti. “Exista un regim de incompatibilitati la care tinem foarte mult in operarea acestei arme exceptionale”, a spus Maior.
In ce priveste legea “Big Brother” si cea a cartelelor prepay, directorul SRI arata ca: “ (…) n-as folosi termenul . E vorba despre un pachet de legi absolut necesare. Legea privind retentia datelor exista si functioneaza in toate statele europene. Lipsa ei slabeste operational posibilitatea seviciului de a investiga, de a actiona preventiv”.
Maior mai spune ca: “Nu e un proiect de lege care sa extinda monitorizarea. El ne va da instrumente analitice de a corobora anumite date in situatia in care am avea in vedere asemenea evenimente in viitor pe teritorul Romaniei”, arata sursa citata.
George Maior sustine ca in dezbatere este vizata “o lege pusa in acord cu exigentele CCR”. “Este o lege democratica, utilizata in toate tarile europene”, a mai spus oficialul roman.
Maior mai afirma ca procedura retentiei datelor exista in toate statele UE. “Exista si o directive europeana in acest sens”, arata directorul SRI.
“Vad ca problema este pusa in termeni antitetici - securitate vs libertate. Nici vorba de asa ceva. Este vorba despre securitate pentru cetateni intr-un stat democratic. Si ea este o premisa fundamentala pentru exercitarea drepturilor si libertatilor intr-un stat european, inclusiv dreptul la intimitate si la libera exprimare”, mai sustine George Maior.
Maior vorbeste despre “atentate dejucate”
“In Romania au existat atentate dejucate”, a declarat luni directorul SRI. George Maior a subliniat ca serviciile europene de informatii sunt pregatite pentru noile evolutii in domeniul contra-terorismului. Totusi, oficialul a aratat ca nu exista securitate absoluta si ca Europa va mai fi vizata de atacuri teroriste.
George Maior a afirmat, intr-un interviu, ca in Romania nu exista in acest moment un pericol major privind posibile atentate teroriste. Totusi, directorul SRI a spus ca institutia pe care o conduce a luat masuri suplimentare in acest sens.
Oficialul roman a mai subliniat ca atentatele de saptamana trecuta de la Paris vor provoca efecte la nivelul arhitecturii de informatii si aparare a Europei.
George Maior a vorbit, in acest sens, despre elemente "precise operationale: o intensificare a cooperarii serviciilor europene, poate un nou plan european pentru cresterea eficientei capacitatii de raspuns a statelor europene si a UE la asemenea evenimente. Se pune in discutie chiar infiintarea unor structuri de informatii mai puternice la nivelul Uniunii ca atare. Vor exista schimbari, inclusiv de ordin legislativ".
In plus, directorul SRI nu exclude posibilitatea ca evenimentele de la Paris sa aiba efecte si asupra admiterii Romaniei in spatiul Schengen.
In ceea ce priveste situatia din Romania, Maior afirma ca “au existat atentate dejucate” in tara noastra.
Societatea civila contesta initiativa
Mai multe ONG-uri, respectiv Militia Spirituala, APADOR-CH, ActiveWatch, Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociatia Geo-spatial.org, Fundatia Ceata si Asociatia Interactive Advertising Bureau Romania(IAB Romania) si-au exprimat joi "ingrijorarea cu privire la insistenta cu care institutiile abilitate ale statului re-propun acum, in regim de urgenta, un pachet de masuri de supraveghere generalizata care incalca drepturile omului".
Acestea au amintit ca respingerea Legii Big Brother dateaza din iulie 2014 si ca "urgenta" invocata de autoritati pentru analiza in regim de urgenta a efectelor nu reprezinta altceva decat folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignora drepturile fundamentale.
In plus, un apel a fost lansat, in 22 decembrie 2014, de 13 organizatii non-guvernamentale, privitor la noua Lege a Securitatii Cibernetice.
Adresat presedintelui Iohannis, liderilor grupurilor parlamentare, Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si Avocatului Poporului, apelul atrage atentia asupra Legii Securitatii Cibernetice. Semnatarii sustin ca, in forma adoptata de Parlament, Legea ar incalca garantiile consititutionale privind viata privata si cer sesizarea Curtii Constitutionale.
Sistemul National de Securitate Cibernetica
Procesul legislativ isi continua cursul, in tot acest timp, Senatul adoptand la sfarsitul anului 2014, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Național de Securitate Cibernetică (SNSC), acesta reunind autoritățile și instituțiile publice cu responsabilități și capacități în domeniu.
Potrivit proiectului de lege, autoritățile și instituțiile publice din SNSC colaborează cu deținătorii de infrastructuri cibernetice, mediul academic, mediul de afaceri, asociațiile profesionale și organizațiile neguvernamentale.
Activitatea SNSC va fi coordonată la nivel strategic de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii.
CITESTE SI:
