De același autor
Dupa 17 ani de la redactarea Proclamatiei de la Timisoara, societatea civila e nevoita sa duca aceeasi lupta de gherila, ca in anii ‘90, pentru a-i convinge pe politicieni sa aplice cele mai importante principii din documentul lansat in 11 martie 1990. Acum insa spatiul din fata balconului Operei este gol, foarte putini dintre timisorenii care ocupasera din decembrie 1989 Piata Operei, pentru ca doreau ca aceste principii le guverneze viata, fiind alaturi de Societatea Timisoara in aceasta lupta. Abia au umplut sala de conferinte a casei Adam Müller Guttenbrun, pentru o dezbatere organizata cu scopul de a raspunde la intrebarea "Cine se mai teme de legea lustratiei?". Fara armata din strada, societatea civila continua gherila civica prin dezbateri, apeluri, memorii si scrisori deschise.
Monica Macovei, marele absent
Aniversarea lansarii Proclamatiei de la Timisoara a avut loc duminica, 11 martie, printr-o dezbatere publica. "Romania - stat membru al UE. Cine se teme de lustratie?" este titulatura sub care s-au purtat discutiile. In deschidere, presedintele Societatii Timisoara, Florian Mihalcea, a inmanat premiile Societatii pe anul 2006. Monica Lovinescu a primit, in lipsa, Premiul "Speranta" pentru modul in care militeaza pentru instaurarea unei democratii reale in Romania. In lipsa a fost premiat si scriitorul Tom Gallagher cu Premiul "Punctul 12 al Proclamatiei de la Timisoara". Marea absenta a fost ministrul Monica Macovei, despre care Mihalcea a spus ca fusese retinuta la Bucuresti pentru o intalnire cu reprezentanti ai Delegatiei Comisiei Europene. Alina Mungiu si secretarul de stat revolutionar Petrisor Morar, prezenti la dezbatere, au primit Premiul "Ion Monoran". Scriitorul Radu Paraschivescu, prezent si el la Timisoara, a primit Premiul "Alexandra Indries", acordat de ziarul Timisoara. Alaturi de acestia au mai participat la dezbatere Alina Mungiu, presedinte al Societatii Academice din Romania, Christian Mititelu, presedintele Aliantei Civice, fosti laureati ai premiilor Societatii Timisoara si reprezentanti ai miscarilor anticomuniste din Brasov.
Punctul 8 s-a ratacit in Camera Deputatilor
In urma discutiilor, s-a hotarat sa fie trimis un memoriu parlamentului prin care sa se ceara grabirea adoptarii Legii lustratiei. Asta pentru ca legea izvorata din Punctul 8 al Proclamatiei s-a ratacit in Camera Deputatilor. Principiul blocarii accesului sustinatorilor regimului comunist la functii publice, stipulat in Punctul 8, devenit apoi Legea George Serban, prima varianta a actualei Legi a lustratiei, ramane cel mai discutat. Dupa dezbaterea de duminica, Societatea Timisoara a decis sa ceara "legiferarea" Punctului 8 in aceasta sesiune parlamentara. Florian Mihalcea a atras atentia asupra faptului ca, dupa ce a trecut de Senat, legea este blocata in Camera Deputatilor. Participantii la dezbatere au cazut de acord ca subiectul este de actualitate, parerile fiind impartite insa asupra efectelor pe care le are aplicarea legii.
Cine si de ce se mai teme?
Discutia despre frica de lustratie si motivele pentru care ne rupem greu de trecutul comunist a scos in evidenta faptul ca cei care se lupta pentru acest principiu au ajuns sa se teama mai mult decat cei vizati de lustratie. Lucia Hossu-Longin a atras atentia asupra linsajului mediatic la care sunt supusi cei care s-au implicat in sustinerea condamnarii comunismului. "Pentru prima data dupa ‘90 am ajuns sa-mi fie frica", a declarat aceasta. Lucia Hossu-Longin a evocat momentul condamnarii comunismului, in parlament, cand se afla in balconul asediat de Corneliu Vadim Tudor, care il ameninta pe Horia-Roman Patapievici ca il arunca de acolo. In cadrul dezbaterii s-a atras atentia asupra faptului ca este inadmisibil ca un fost colaborator al Securitatii, Dan Voiculescu, sa conduca o comisie si sa-l traga la raspundere pe presedintele Traian Basescu. "Este democratie si putem sa spunem fiecare ce vrem. Vorbim aici despre lustratie si condamnarea comunismului, iar Voiculescu vorbeste despre ce vrea el. Problema este ca doar eu ma aud pe mine, sau noi, cei prezenti, in timp ce pe Voiculescu il aude o tara intreaga", a izbucnit o persoana din public. "Vom afla in zilele urmatoare in Ziua pe cine a mai plagiat Liiceanu, va afla si Mircea Mihaies pe cine a mai plagiat", a spus scriitorul Radu Paraschivescu.
Cu jalba la Parlamentul European
Situatia in care s-a ajuns dupa condamnarea oficiala a comunismului, cu toate reactiile impotriva celor care se incapataneaza sa duca lupta de gherila civica, pentru a se aplica principiile din Proclamatia de la Timisoara, l-a determinat pe vicepresedintele Aliantei Civice, Sorin Iliesiu, sa adreseze un apel catre Parlamentul UE sub forma unei scrisori deschise. "Tentativa de împiedicare a condamnarii oficiale a crimelor comunismului, încercata la 17 ani de la caderea oficiala a acestuia, confirma faptul ca flagelul comunist nu a fost învins decat partial în decembrie 1989. Având în vedere ca actuala criza politica din România a fost declansata imediat dupa condamnarea oficiala a crimelor comunismului, consideram ca aceasta criza reprezinta o încercare de a bloca urmarile firesti ale condamnarii oficiale. Condamnarea crimelor regimului comunist va fi deplina doar atunci când recomandarile Raportului vor deveni o realitate de care România are atât de multa nevoie. Parlamentul are datoria morala de a face posibila aceasta realitate", se arata in apelul lui Iliesiu, adresat in acelasi timp si Parlamentului Romaniei. Iliesiu cere si el urgentarea adoptarii Legii lustratiei, dar si condamnarea responsabililor pentru crimele din decebrie 1989. "Solicitam partidelor parlamentare care pana în prezent au respins condamnarea oficiala din 18 decembrie 2006 sa-si reconsidere pozitia si sa sprijine prin demersuri lipsite de orice echivoc condamnarea crimelor dictaturii comuniste", se mai arata in apelul vicepresedintelui Aliantei Civice.
Inalt viitor european construit cu secretari PCR si procurori comunisti
Dezbaterea a dus la discutarea unui aspect foarte important, neatins prea mult in discutiile recente privind lustratia. Scriitorul Daniel Vighi a atras atentia asupra faptului ca universitatile sunt refugii pentru fosti ofiteri de Securitate, activisti PCR si militari care sunt responsabili de crime comise in decembrie 1989. Ca o ironie a istoriei, tocmai Timisoara este intr-o situatie jenanta. Scoala de Inalte Studii Europene din cadrul Universitatii de Vest este condusa de fostul secretar PCR cu organizarea pe universitate in decembrie 1989. Grigore Silasi, directorul scolii, este convins si acum ca Nicolae Ceausescu a fost un vizionar cand a impus industrializarea fortata distrugand orase intregi. Traian Orban, presedintele Memorialului Revolutiei, a atras atentia ca la aceeasi scoala preda generalul Vasile Paul, cercetat de procurorul Dan Voinea pentru crimele comise de dispozitivul militar pe care l-a condus in decembrie 1989 pe Calea Girocului. Nu doar studiile europene se fac cu lustrabili. Scoala de Inalte Studii Doctorale a Facultatii de Drept a UVT este condusa de fostul anchetator al "Procuraturii" comuniste, Viorel Pasca, despre care au aparut recent informatii in presa centrala si locala ca a fost ofiter al Securitatii. Printre subalternii lui Pasca este si actualul presedinte al Curtii Constitutionale, Ioan Vida.
