De același autor
Va asteptati la decizia Curtii Constitutionale?
Am spus inca din momentul in care am depus proiectul de lege in Parlament si continuu sa sustin acest lucru: nimic nu este neconstitutional in acest proiect. Ma asteptam sa intampinam greutati, pentru ca noile prevederi deranjeaza pe multa lume. Iar cele aproape doua luni de dezbateri pe marginea proiectului de lege privind reforma in justitie au demonstrat cu prisosinta cata rezistenta exista mai ales in sistem. Motiunea de cenzura depusa dupa asumarea raspunderii Guvernului in Parlament si cele trei sesizari la Curtea Constitutionala, invocand exceptii de neconstitutionalitate, ne indica si cine este deranjat de reforma din justitie. PSD si PRM, pe de o parte, latura politica ce ar dori sa poata controla in continuare justitia, sa aiba judecatori si procurori santajabili, usor de manevrat, care sa raspunda la comenzi politice. Lor li se adauga cea mai mare parte a judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care aveau interes direct ca noile prevederi sa nu se aplice. Sunt oameni deja trecuti de varsta legala de pensionare sau foarte aproape de pensie si care si-ar fi dorit sa nu se schimbe nimic, astfel incat sa poata iesi la pensie atunci cand doresc si sa cumuleze pensia cu salariul, caci se pot intoarce sa lucreze tot ca judecator. Mai este un interes direct al unor judecatori de la ICCJ - cei care sunt si membri ai Consiliului Superior al Magistraturii si care ar fi trebuit sa aleaga fie CSM, fie post de conducere in instanta. Din pacate, interesele personale sau politice s-au dovedit mai puternice decat legea.
Cum interpretati faptul ca numai modificarile la legile justitiei au fost declarate neconstitutionale?
Repet - noile prevederi deranjau si stricau interesele foarte multor persoane. Sa va reamintesc ce a declarat Curtea Constitutionala ca fiind neconstitutional si trageti singur concluziile. In primul rand, nu a fost de acord cu permanentizarea CSM, pe care noi o doream, pentru ca acest organism sa ajunga sa fie eficient. Acum CSM lucreaza in graba, o singura zi pe saptamana, deoarece membrii CSM sunt si sefi de instante sau parchete. O situatie care lor le convine, pentru ca iau salariu din doua locuri. Noi in lege am facut acest organism permanent, adica am zis ca toti care sunt acum si care au mandate prin Constitutie de 6 ani, in mod sigur pot ramane, dar nu pot fi si sefi. Nu poti fi in doua locuri in acelasi timp - si sef de instanta sau parchet, si in CSM. Si asta a fost declarat neconstitutional, permanentizarea CSM. In al doilea rand, au fost declarate ca fiind neconstitutionale prevederi care n-au nici o legatura cu Constitutia, si anume cele privind pensionarea la varsta legala. In prezent, judecatorii si procurorii pot sa stea peste varsta legala de pensionare - 62, la barbati, pana la varsta de 68 de ani. Dar pot sa stea conditionat. Daca presedintele Curtii de Apel sau de la ICCJ este de acord. Iar seful este cel care cere CSM aprobarea ca judecatorul X sa stea pana la 68 de ani. Ce poate insemna acest lucru? Ca, in perioada intre 62 de ani si 68, judecatorul este la mana sefului, adica depinzi de el, esti santajabil, esti influentabil, nu mai esti independent si inamovibil. Abia prin prevederea de pensionare la varsta legala, taind legatura cu seful, am revenit la Constitutie, care spune ca judecatorii sunt inamovibili si impartiali. Iar Curtea Constitutionala a spus ca este neconstitutional! Si nu este totul. Prin decizia sa, Curtea mentine o situatie aberanta. Dupa ce se pensioneaza, potrivit legii de astazi, judecatorii si procurorii pot cumula pozitia de pensionar cu cea de judecator. Deci esti judecator si te pensionezi, si te reangajezi ca judecator, facand cumul de pensie cu salariul. N-are nici o legatura cu Constitutia, dimpotriva, Constitutia spune ca suntem egali si nu avem privilegii. Noi am modificat si am spus - dupa ce iesi la pensie ca judecator sau procuror, poti cumula pensia cu un salariu, dar nu de judecator sau procuror. Poti lucra orice altceva: avocat, consilier. Dar ce rost are sa iesi la pensie ca sa cumulezi pensia cu salariul tot de judecator? Curtea Constitutionala a spus ca poti sa iei de doua ori bani de la stat pentru aceeasi meserie, e constitutional! Ultima exceptie de neconstitutionalitate acceptata de Curte are legatura cu organizarea concursurilor pentru posturile de sefi. Concursuri organizate de CSM, nu de Ministerul Justitiei. Am prevazut la dispozitii tranzitorii ca celor care sunt astazi pe functii de conducere le inceteaza mandatele, apoi stau interimar pana li se ocupa postul. Tocmai pentru ca nu se poate scoate la concurs un post ocupat. Aceasta prevedere a fost declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala, asa incat concursul a ramas in text, dar se va organiza abia peste vreo 4-5 ani, cand expira actualele mandate. Si in tot acest timp, reforma, schimbarea managementului instantelor si parchetelor este practic foarte greu de facut. Si va mai spun ceva: in 2002-2003, Curtea Constitutionala a dat trei decizii cu privire la incetarea mandatelor Curtii de Conturi si a declarat masura constitutionala. Asa cum, in cazul Curtii de Conturi, mandatele erau prevazute prin lege si prin lege au fost schimbate si a fost constitutional, acelasi lucru l-am propus si noi. Doar ca de data aceasta nu a mai fost constitutional, Curtea ori a uitat ce solutii a dat, ori si-a schimbat intre timp parerea.
Majoritatatea judecatorilor de la Curtea Constitutionala este formata de fosti lideri ai PSD sau apropiati ai PSD. Pot fi ei banuiti, cum au fost acuzati, ca fac jocul PSD?
Nu sunt politician, nu am raspunsuri politice. Dar pot spune fara rezerve acum, caci Curtea Constitutionala s-a pronuntat deja si nu poate fi interpretata ca presiune asupra membrilor Curtii. Sunt multi fosti membri si ministri PSD, cum sunt domnii Predescu, Ninosu, Gaspar si altii. Unii dintre ei erau intr-o evidenta stare de incompatibilitate si, din pacate, nu au avut inspiratia morala sa se abtina de la vot. Domnul Acsinte Gaspar, judecator la Curtea Constitutionala, a carui sotie este judecatoare la ICCJ. Domnul Stanoiu, judecator la Curtea Constitutionala - sotia sa, senator PSD, doamna Rodica Stanoiu, a semnat motiunea de cenzura a PSD impotriva legilor, in care se invoca si neconstitutionalitatea.
Un alt exemplu este domnul Ninosu, care este fost ministru al Justitiei, a carui sotie este, iarasi, judecator la ICCJ si se afla intr-o situatie personala in care ii convine legea de astazi si nu ii convine schimbarea. Urmatorul - domnul Cochinescu -, a carui sotie este judecator la ICCJ si a semnat sesizarea de neconstitutionalitate. Sunt deja 4 cazuri de conflicte de interese evidente, din cei 9 judecatori ai Curtii Constitutionale.
Nu ati fi putut evita aceasta criza prin gasirea unei solutii de compromis, de vreme ce se cunosteau obiectiile CSM si se stia ce influenta ar putea exercita PSD asupra Curtii Constitutionale?
Repet - nu aveam ce negocia, pentru ca toate prevederile sunt constitutionale. Nimic din proiectul de lege nu era neconstitutional. Iar ca ministru al Justitiei, ma asteptam ca judecatorii sa fie mai presus de orice interese personale sau de grup si sa nu raspunda nici unor influente. Asa functioneaza sistemul intr-o tara democratica puternica. Din pacate, Curtea Constitutionala ne mai duce un pas inapoi si ne arata ca mai avem pana acolo.
Nu risca toata aceasta disputa din jurul deciziei Curtii Constitutionale sa compromita una dintre cele mai importante institutii dintr-un stat democratic?
Nu aceasta disputa o compromite, ci pana la urma e bine ca aceasta disputa aduce in dezbaterea publica cateva chestiuni de interes public. Una foarte importanta - desi conflictul de interese este o regula in toate tarile civilizate, in Romania este o regula ignorata chiar de Curtea Constitutionala, care nu ar trebui sa fie mai presus de lege.
Curtea Constitutionala a luat o decizie peste care nu se poate trece. Cum veti continua reforma justitiei, daca unele din principalele puncte nu vor putea fi aplicate? Este ratata aderarea la UE, asa cum plange PSD?
Este cert ca este un moment de blocaj. Ati vazut probabil reactiile oficialilor europeni, ale domnului Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene, care a spus clar ca sansele Romaniei de a adera la 1 ianuarie 2007 se mentin, daca Guvernul interimar va aplica masurile de reforma stabilite in calendarul cu UE. Ne vom tine de acest calendar, vom respecta si vom aplica masurile din Strategia Nationala Anticoruptie. E adevarat ca, pana la Raportul de tara din noiembrie, ne-am fi dorit sa organizam si cateva concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, concursuri care au fost bine primite de oficialii europeni. Nu o putem face acum, dupa decizia Curtii Constitutionale. Vom continua sa sustinem masurile reale de reforma, astfel incat justitia sa fie independenta si responsabila, sa fie impartiala, rapida si eficienta. Si mai ales sa obtina increderea oamenilor.
Veti accepta, daca vi se va oferi, postul de ministru al Justitiei in viitorul guvern rezultat dupa alegerile care probabil vor avea loc in octombrie?
Prioritatea mea este respectarea angajamentelor Romaniei fata de Uniunea Europeana. In ceea ce priveste pozitia de ministru, discutam dupa alegeri.
Interviu realizat de Armand Gosu
