La Murighiol, birjar!

În timp ce la ARD măcar se ridică problema integrităţii şi se depun eforturi, fie ele şi de imagine, la USL domneşte sfidarea. Una cât plagiatul şi puciul la un loc. Păcat că la Murighiol nu s-a semnat un pact pentru masterate şi doctorate profesionale.

Cine se aştepta să vadă USL cu dric şi cai mas­­caţi la poarta hotelului din Murighiol sau să au­dă gemetele răfuielilor politice pentru suc­cesul european şi intern al suspendării a pri­mit, iată, încă o dovadă a uni­tăţii de nezdruncinat. Nu, nu e vorba de locurile pe liste, de ţeapa parităţii trasă PNL sau de eligibilele pe care se vor co­coţa răcanii generalului Oprea şi anteniştii lui Felix, ci de so­lidaritatea în jurul spiritului lui Dragnea. Căci, Dragnea a de­ve­nit simbolul luptei sfinte pen­tru cvorum, statuia la pi­cio­ar­ele căreia ar trebui să depună coroane rudele celor care umplu simultan ci­mitirele şi listele suplimentare şi să lase ră­va­şe cu semnătura autentificată la notariat toţi boi­cotangiii lui Vosganian, care au fost prinşi cu arcanul fraudei în oastea celor 7,4 mi­li­oa­ne. Dragnea este farul călăuzitor pentru par­lamentare, dar pentru asta el trebuie scăpat de hărţuitorii lui Băsescu. În unanimitate, la Murighiol a fost semnat nu doar Pactul îm­păr­ţelii, ci şi Rezoluţia autodenunţului. Cu mic, cu mare, liberal sau socialist, baron sau doar aspirant, mulţumit sau nemulţumit, eligibil sau nu, oaspeţii Deltei s-au declarat solidari cu Dragnea. Asta înseamnă că, dacă procurorii vor dovedi că schema cu modificarea ultimei cifre la CNP, semnăturile identice, votul mul­ti­plu sau cei 30 de trecuţi în lumea drepţilor de la Ciuperceni, judeţul Tel­e­or­man, nu au înviat pe bune, ci totul s-a petrecut la co­man­da telefonică a lui Dragnea (aşa cum spun unii primari ce dau cu subsemnatul), viitorul parlament va fi plin ochi cu pe­nali. Oricum, la Murighiol nu s-a pus problema altui cri­te­riu decât Dragnea pentru ocu­parea unui loc pe listă.

În euforia autodenunţului în masă întru apărarea posibilelor fraude la re­fe­rendum, evident că nu a intrat în discuţie vreun cri­teriu de integritate, deşi Ponta şi An­tonescu s-au îngrămădit să semneze Carta Al­bă a Bunei Guvernări, făcută înaintea preluării puterii. Carta Albă ar trebui însă reactualizată, pentru că de atunci şi până acum printre cri­terii ar trebui să figureze plagiatul şi îm­bu­nă­tăţirea CV-ului cu masterate imaginare. Pro­blema e că nici iniţiatoarea, nici partidul, nici An­dronescu şi cu atât mai puţin plagiatorul însuşi nu dau semne că ar avea vreun deranj de genul acesta. Ba, din contră. Ponta bate Bruxellesul afişându-şi mândru la butonieră pla­giatul şi sentinţa dată de comisia de 3 ex­perţi în drept a Universităţii din Bucureşti (din­tre care doi „politici“ de la Universitatea din Strasbourg şi Universitatea Sorbona), mizând că universitara Andronescu nu va îndrăzni în vecii vecilor să-i ridice titlul de doctor, dacă mai vrea să prindă un loc pe liste. De altfel, nici alţi universitari cu pedigree, precum Zoe Petre, nu au nicio tulburare. Şi de ce ar avea, din moment ce Dan Petre e iarăşi ce a fost, ba chiar mai mult: secretar de stat în MAE? Cred totuşi că un apel la ministru nu strică: ni­ciodată nu-i prea târziu să-ţi reperezi onoa­rea pierdută, doamnă Andronescu! Colegii aca­demicieni, universitari, elevii de liceu şi cei din clasa pregătitoare, chiar mutată la gră­di, vă vor pomeni oricum. Cât despre coa­fa­rea bietelor CV-uri, ultima comisă e chiar a lui Dan Şova, care şi-a tras şi el un master după modelul deja patentat la partid, la Lon­don School of Economics and Political Scie­nce (dezvăluire făcută de Kamikaze). Nostim e că Şova nu le are nici cu Ho­locaustul, nici cu IT, aşa că, mai iute de mâna decât şeful său, s-a apucat să modifice CV-ul oficial (pe site-ul Universităţii din Bucureşti), uitând că ac­ţi­u­nea, spre deosebire de altele, lasă urme de neşters. Adică ora producerii ma­tra­paz­lâcului, după cum a arătat B1 TV!

În aceste condiţii, cu plagiatori, falsificatori, penali, incompatibili şi autodenuntaţi, singura speranţă ca parlamentul să fie totuşi curat-murdar este Monica Macovei, cu ale ei in­tegrităţi. Dar nici aici lupta nu va fi uşoară, definiţia traseismului urmând să fie negociată şi măsurată cu balanţa „profitului“, pe care îl aduce transferul la altă echipă politică, după cum anunţă Mihai Răzvan Ungureanu. Ideea lui MRU este, la rândul ei, traseistă, ea fiind folosită intens de USL, ca să justifice ono­rabilitatea trădării UNPR. „Ce profit e să treci de la putere la opoziţie?“, argumenta Victor Ponta la vremea marii dezertări, care l-a lăsat fără guvern pe MRU. Pe de altă parte, sis­temul „profitului“ în calculul altor (ne)in­tegrităţi poate deschide Cutia Pandorei. Depinde doar de Macovei şi de sprijinul pe care îl va avea în partid şi societatea civilă să trântească capacul peste degetele as­pi­ranţilor. Oricum, de remarcat că, în timp ce la ARD măcar se ridică problema şi se depun eforturi, fie ele şi de imagine, la USL dom­neşte sfidarea. Una cât plagiatul şi puciul la un loc. Păcat că la Murighiol nu s-a semnat un pact pentru masterate şi doctorate pro­fe­sionale. //