Lecția de curaj și demnitate a Marinei Chirca

La sfârșitul săptămânii trecute, în satul Nucșoara, a murit Ma­ri­na Chirca, la 98 de ani. A fost singura femeie care a ajutat ne­întrerupt, din 1949 și până în 1958, Grupul de partizani an­ti­co­muniști din Munții Făgăraș, con­dus de Toma Arnăuțoiu, fost ofi­țer în Armata Regală Română.

Grupul, constituit în 1949 din 16 persoane, a fost una dintre cele mai longevive structuri de re­zis­tență anticomunistă din Europa Răsăriteană, grație și eforturilor Marinei Chirca, care l-a susținut cu haine, informații, mesaje, ali­mente, arme și muniție. A reușit să învingă prin integritate mo­rală, inteligență și discreție vi­gi­lența Securității, Miliției și a co­hortelor de informatori care au îm­pânzit regiunea. A ajutat vre­me de 9 ani Grupul Arnăuțoiu sub nasul securiștilor, riscându-și via­ța în fiecare clipă. Iar, atunci când Securitatea i-a luat urma, s-a re­fugiat, ascunzându-se împreună cu sora sa, vreme de 5 ani, într-un pod. Prinsă în cele din urmă de Securitate, a fost anchetată cu duritate, iar în decembrie 1963 a fost condamnată de Tri­bunalul Militar la 15 ani de mun­că silnică și confiscarea totală a averii, care a fost împărțită con­sătenilor care colaborau cu or­ga­nele comuniste de represiune.

Marina Chirca a fost eliberată în 1964, alături de majoritatea de­ținuților politici. Și alți membri ai familiei sale au ieșit din în­chi­sorile regimului comunist. Abia acum și-a revăzut soțul arestat în 1949 și pe cei doi băieți, Ion și Gheorghe, arestați în 1958 de către Securitate.

Și după 1989, autoritățile locale au continuat s-o umilească pe Ma­rina Chirca și pe rudele celor care au sprijinit Grupul de par­tizani de la Nucșoara. Nu le-au fost restituite proprietățile con­fiscate de Securitate și împărțite colaboratorilor sistemului de re­presiune. Iar atunci când au în­cercat să ridice o cruce în me­moria eroilor, autoritățile locale au refuzat amplasarea ei la Nuc­șoara.