Pe aceeași temă
Monica Macovei, europarlamentar, a declarat, intr-un interviu pentru Gandul, ca legile Big-Brother, respinse de Curtea Constitutionala ca neconstitutionale, trebuie modificate si adoptate rapid, chiar si prin ordonanta de urgenta. Macovei precizeaza insa ca legile ar trebui sa contina o prevedere legata de necesitatea unei autorizatii de la judecator pentru continutul corespondentei electronice.
Legislatia in acest domeniu a fost unul dintre subiectele principale ale reuniunii informale a Consiliului Justitie Afaceri Interne (JAI) de saptamana trecuta, pe tema combaterii terorismului, de la Riga, la care Macovei a participat ca invitat.
Fostul ministru al Justitiei a explicat ca Romania este una dintre putinele tari in care poti cumpara o cartela pre-pay fara un act de identitate, ceea ce in opinia sa este nefiresc. "Nu e normal sa poti sa cumperi cartela preplatita fara sa dai nicio data despre tine, de la orice chiosc. Trebuie sa le cumperi de la companii de telefonie si sa dai un act de identitate, pentru ca altfel devenim paradisul infractorilor si al teroristilor, fiindca toti vor veni sa cumpere cartele de la noi. Iar compania de telefonie trebuie sa fie obligata sa pastreze confidentialitatea datelor personale, care sa poata fi date la cerere daca sunt anchetati, cu autorizatie de la judecator. Asta e solutia", a declarat Monica Macovei.
Ceea ce trebuie sa fie insa clar in lege este, in opinia sa, necesitatea unei autorizatii de la judecator pentru continutul corespondentei electronice. "Continutul mailului trebuie sa fie citit numai cu autorizatie de la judecator. La fel si listingul, cu cine am vorbit. In multe tari, asta se face cu autorizatie de la procuror pe infractiunile de terorism. Nu exista terorism intr-o singura tara, se lucreaza peste frontiere. Trebuie sa ai legislatie cat de cat la fel cu cea a celorlalte tari ca sa poti sa coordonezi si sa colaborezi. Daca un terorist traverseaza intr-o zi cinci tari, vrei sa stii cu cine a vorbit in fiecare stat, cu cine a luat legatura. Poate ar trebui sa ne gandim la infractiunea de terorism", a explicat europarlamentarul.
In luna ianuarie, Curtea Constitutionala a respins Legea Securitatii Cibernetice, in ansamblu ei, dupa ce a constatat ca legea nu excludea accesarea datelor personale si deschidea posibilitatea unor abuzuri din partea autoritatilor, ca accesul se putea face fara mandat judecatoresc, lipsind garantia unei protectii a datelor impotriva riscurilor de abuz si incalcand astfel drepturile fundamentale la viata intima, familiala si privata si a secretului corespondentei si ca SRI nu ar trebui sa fie autoritatea nationala in domeniul securitatii cibernetice.
La sfarsitul lunii ianuarie, directorul SRI de la acel moment, George Maior, a lansat un atac impotriva Curtii Constitutionale, declarand ca exista o raspundere morala "undeva in stat" in legatura cu securitatea cetatenilor si va sti catre cine sa arate cu degetul in cazul unei catastrofe.
Maior a reiterat atunci ideea unul vid legislativ creat de decizia Curtii Constitutionale de a respinge proiectele de lege, in ciuda faptului ca Augustin Zegrean, seful CCR, explicase cu doua zile in urma motivatiile Curtii si denuntase public presiuni din partea SRI.
La doua zile dupa publicarea interviului in care facea aceste declaratii, George Maior si-a dat demisia de la conducerea SRI.
CITITI SI: Presedintele Curtii Constitutionale acuza PRESIUNI pe tema legilor securitatii cibernetice
CITITI SI: SRI: Legea SECURITATII cibernetice, INDISPENSABILA, in contextul cresterii riscurilor si AMENINTARILOR CIBERNETICE
CITESTE SI:
- George Maior (SRI): Atacurile din Franta pot pune in pericol grav securitatea nationala a Romaniei
-
Senatul a adoptat proiectul de lege privind SECURITATEA CIBERNETICA a Romaniei
