Pe aceeași temă
Moscova se arata din ce in ce mai iritata de prezenta NATO in Estul Europei. Potrivit purtatorului de cuvant al Ministerului rus de Externe, Alexandr Lukasevici, prezenta crescuta a Aliantei Nord Atlantice pe continentul european “sub pretextul unor amenintari estice inexistente” si tactica blocului militar occidental privind crearea unui “front de state” la granita cu Federatia Rusa duce la “reconfigurarea” spatiului european si are potentialul de a modifica balanta existenta.
Acestea nu sunt primele amenintari rusesti, de altfel, Kremlinul a facut din aceasta tema un laitmotiv in ultimii ani. Expansiunea NATO in Estul continentului a fost perceputa drept o agresiune asupra a ceea ce Moscova considera ca este “spatiul sau de influenta”. Numai ca, din cauza caderii regimurilor comuniste in 1989 si a prabusirii Uniunii Sovietice, Rusia nu a avut forta necesara sa isi manifeste politica revansarda. Pana acum.
Se pare, insa, ca recentele decizii luate la nivelul Aliantei, privind intarirea Flancului Estic (Romania, Polonia, Bulgaria, Tarile Baltice) au oferit Moscovei noi motive sa-si exprime retorica agresiva.
Concret, potrivit MAE rus, prin vocea purtatorului sau de cuvant, Moscova se simte direct vizata de implementarea unor noi centre multinationale de comanda si control in tarile mai sus mentionate. Decizia NATO este in concordant cu deciziile luate la Summitul din Tara Galilor, in septembrie 2014. Dar Kremlinul nu vede lucrurile astfel.
“Implementarea consistenta de capacitati militare NATO, cresterea prezentei militare a Aliantei pe asa numitul front estic si intensificarea exercitiilor Aliatilor la granita rusa provoaca ingrijorari”, puncteaza Lukasevici, potrivit Sputnik, unul dintre principalele canale de propaganda ale Kremlinului.
Klaus Iohannis si dosarul ucrainean
Joi seara, intr-un interviu televizat, presedintele Romaniei a facut cateva clarificari privind noua Strategie de Aparare a tarii.
Astfel, potrivit primului om in stat, este vorba despre “o noua abordare care tine cont de noile amenintari, de razboiul hibrid prin care actioneaza Federatia Rusa. Vom tine cont de toate aceste realitati, vom avea propuneri de la institutii de forta”, a declarat Iohannis.
In ce priveste implicarea Bucurestiului in criza din Ucraina, liderul de la Palatul Cotroceni a subliniat ca acest lucru va fi facut “impreuna cu partenerii, ca si pana acum. Avem o colaborare tot mai buna cu Ucraina, voi avea vizita oficiala in 17 martie la Kiev, colaborare tot mai buna cu americanii si europenii. SRI se implica in apararea cibernetica a Ucrainei”, arata Iohannis, punctand ca “este interesul nostru sa sprijinim Ucraina, este vecinul nostru”.
Intrebat despre o posibila extindere a conflictului asupra Romaniei, Klaus Iohannis a respins un asemenea scenariu, dar a subliniat ca “s-a ajuns prea departe cu implicarea fortelor armate”.
Cat despre livrarea de armament Ucrainei – unul dintre cele mai delicate si controversate subiecte actuale – liderul roman considera ca “aceasta optiune trebuie lasata pentru mult mai incolo”.
“Livrarile de armament nu duc la pacificare. Dar trebuie sa ne lasam cu totii un spatiu de manevra. Daca situatia se schimba mult mai in rau, atunci situatia se poate schimba”, sustine Iohannis.
In ce priveste etnicii romani din Ucraina, presedintele roman arata ca nu detine date privind existenta unei “apasari cu conotatie etnica. Nu se sustine afirmatia ca unii sunt chemati la arme mai mult decat altii. Dar e una dintre temele pe care le voi aborda in vizita din Ucraina”, mai spune Klaus Iohannis.
.png)
