Pe aceeași temă
Curtea Suprema a publicat motivarea sentintelor date in dosarul Transformatorul, proces in care fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a fost condamnat definitiv la cinci ani de inchisoare cu executare, conform Evenimentul Zilei.
Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a menţinut pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul deputatului PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, acesta urmând să execute cinci ani de închisoare. La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele fostului ministru al Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian.
Judecătorii au explicat că justiția trebuie să riposteze cu fermitate de câte ori se probează fapte de corupție. “Cu atât mai mult, în condițiile în care, în ultimii ani, în societatea românească am asistat la o tendință de creștere a faptelor de corupție, ce au căpătat o amploare deosebită se impune ca justiția să riposteze cu fermitate ori de câte ori se probează asemenea cazuri, ca o dovadă a faptului că statul de drept nu asistă pasiv la amplificarea și propagarea acestora, la toate nivelurile, ci dimpotrivă, funcționează și, mai ales, reacționează prin autoritățile și pârghiile specifice puse în slujba propriilor cetățeni”.
Totodata, magistratii arata: "Corupția reprezintă o amenințare majoră pentru democrație, constituind o negare a drepturilor omului și o încălcare a principiilor democratice, pentru echitatea socială şi pentru justiție, erodând principiile unei administrații eficiente, punând în pericol stabilitatea și credibilitatea instituțiilor statului."
Magistrații arata că, în raport de toate aceste considerații și, mai ales, de materialul probator administrat în cauză, "instanța de control judiciar constată că prima instanță a procedat corect atunci când a reținut că faptele imputate inculpaţilor există, că acestea constituie infracţiuni şi că acestea au fost săvârşite de către inculpaţi, dispunând justificat condamnarea acestora".
În acest context, judecătorii și-au însușit opinia exprimată de prima instanță, "în sensul că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze a avut ca unic scop obţinerea de către complici a unor venituri considerabile în detrimentul patrimoniului unei instituţii publice, dovedind un total dispreţ faţă de banul public".
Potrivit motivării, "cuantumul ridicat al prejudiciului relevă nu numai un grad sporit de pericol social al infracţiunilor, dar și un grad sporit de periculozitate al făptuitorilor care manifestau o desconsiderare evidentă a interesului general și public, activitatea infracţională vizând modalitatea de cheltuire iraţională a banului public", conchide sursa citata.
