De același autor
A fost triumful inteligentei si stapanirii de sine in fata smecheriei agresive. La capatul duelului televizat de marti, 13 martie, din studioul Antenei 3, premierul Mihai Razvan Ungureanu a lasat in urma un cadavru ciuruit de gloantele ridicolului. Aceasta victorie i-a scos la suprafata, pe langa calitatile de intelectual cultivat, mici vulnerabilitati. Despre ele, putin mai incolo. Mai intai, de ce a castigat MRU si de ce a pierdut directorul Antenei 3, Mihai Gadea, intr-un duel altminteri interesant?
MRU are un fel de a vorbi seducator si de a nu spune mare lucru. E tactica sepiei care-si invaluie inamicul intr-un nor de cerneala, strategie invatata initial prin UTC, slefuita prin MAE, perfectionata probabil la SIE. Metoda anihilarii adversarului inecat intr-o mare de cuvinte, ratacit printr-un labirint de idei, se pliaza perfect pe stilul sau prolix. Ce altceva relevant, factual, am aflat noi de la premier, marti seara, dupa mai bine de o ora de virtuozitate retorica, in afara de singura informatie certa potrivit careia l-a sunat pe Victor Ponta cu rugamintea de a reveni in Parlament? V-ati dumirit care-i pozita lui MRU despre situatia de la UMF? Nimic precis. Cand va reduce CAS? Mister. A renuntat cumva, dupa opozitia exprimata de presedintele Basescu? Ceata. Unde mai gasim premieri in Europa veniti din serviciile secrete? Lapsus salvator (salutar).
Ungureanu a impresionat placut prin tonul civilizat si abilitate, prin modul inteligent de a evita caderea in capcana raspunsurilor abrupte, repezite. S-a ferit sa intre in hora ironiilor de prost gust, dar a taxat elegant mediocritatea si ignoranta fudula de cate ori i s-a ivit prilejul sa o faca. A preferat digresiunea, apelul la logica si raspunsul arborescent. Asta dezarmeaza tipul de jurnalist obisnuit sa-si hartuiasca victima cu atacuri gratuite, cu insinuari si speculatii stupide lansate cu scopul de a-si impinge interlocutorul in mlastina gesticulatiei abundente, in haznaua pestilentiala a invectivei, completata cu grohaituri, latrat isteric si alte zgomote care asigura seara de seara circul obisnuit si audienta aferenta.
Daca tactica sepiei se dovedeste utila unui diplomat sau unui sef de serviciu secret, pare a fi un handicap pentru un politician. Impresia buna lasata de retorica sa baroca si inteligenta cultivata merge impreuna cu o ucigatoare senzatie de plictis. Publicul si politicianul roman au un anumit grad de ipocrizie cand solitica civilitate in spatiul public. In realitate, raman majoritari cei care adora wrestling-ul dintre moderatori si invitatii lor. Multi deschid inca televiziorul si butoneaza telecomanda salivand in cautarea unui strop de sange. Ungureanu nu pare dispus sa-l ofere. Audienta mare inregistrata marti seara este putin inselatoare. Oamenii au fost curiosi, pe buna dreptate, sa vada cum se descurca MRU la prima sa vizita in vizuina lupului Felix. Este genul de experienta irepetabila, data viitoare nu va mai fi la fel.
Dupa un Emil Boc insensibil la problemele mediuui de business, premierul Ungureanu este primit acum cu bratele deschise de antreprenori si oameni de afaceri. MRU, la randul sau, il curteaza in mod inspirat. Pare bine prizat de publicul dezamagit si in cautare de alternativa, de cei cu educatie peste medie scarbiti de slaba oferta politica etc. Pentru multi, MRU trece drept o lumina in comparatie cu gaunosenia obraznica a unui Antonescu, cu versatilitatea imatura a unui Ponta sau cu brutalitatea unui Traian Basescu. Pentru mase, MRU va fi ceva plictisitor si greu de urmarit, lispit de charisma, aproape fad.
Cat de repede va arde combustibilul sau politic? Vom vedea, insa MRU nu va putea dansa prea multa vreme pe sarma subtire a promisiunilor frumos ambalate. A ridicat un orizont de asteptare care va trebui umplut rapid in lunile ce vin cu rezultate palpabile, cum dealtfel singur admite. Apoi, filistinii PDL-ului ii pandesc deja fiecare eroare si sunt gata sa-l sfasie cand va fi silit, mai devreme sau mai tarziu, sa taie in carnea vie a incompetentei si coruptiei din administratia centrala. Proba sa de foc nu e nici pe departe un talk-show la televizor. Ar fi util, poate, ca in viitoarele infruntari sa abandoneze tentatia de a face parada cu superioritatea sa. Se cheama aroganta si publicul are oroare de politicieni cu nasul pe sus.
Cat despre Mihai Gadea, gazda talkshoului de marti seara si directorul Antenei 3, n-ar fi prea multe de spus. Prestatia sa evoca "pretioasele ridicole", prostia insipida rapusa de pretentii spirituale. Nu i-am inteles prea bine nici intrebarile alambicate, elaborate astfel tocmai pentru a-si camufla mediocritatea si autosuficienta, nici pretentia de a sari peste o stacheta mult prea sus ridicata de interlocutorul sau, saltul sau acrobatic fiind urmat in mod firesc de o jalnica prabusire in noroiul care l-a consacrat pana azi ca jurnalist. Ar fi putut obtine mai multe de la MRU daca avea curiozitati reale, nu mimate, daca voia sa afle, nu sa loveasca cu orice pret, daca s-ar fi eliberat macar o secunda de umbra lui Felix. Marea lectie administrata de premierul Ungureanu acestor pseudo-gazetari ne spune ca atunci cand ii scoti din teritoriul tambalaului si manipularii, atunci cand le stergi ranjetul grosolan de pe figura, nu mai au mare lucru de spus.
Ridicolul nu ucide, n-a disparut nimeni in Romania strivit de rusine. Insa ridicolul pune in miscare furia si prostia, cheama in ajutor razbunarea.
