Pe aceeași temă
Ministrii Apararii din cele 28 de state membre NATO urmeaza a discuta, in 5 februarie, despre capacitatile logistice ale noii Forte de reactie rapida a NATO. Proiectul prevede o capacitate speciala de interventie in orice zona de risc din Europa. De altfel, secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a subliniat ca cele sase centre de comanda NATO din Estul Europei – inclusiv in Romania – urmeaza a-si definitiva dimensiunile logistice saptamana viitoare.
"În cursul reuniunii miniştrilor Apărării, săptămâna viitoare, vor fi stabilite dimensiunile şi componenţa Forţei de reacţie rapidă. La fel şi unităţile de comandă şi control din şase ţări situate în partea de est a Alianţei. În acest fel, vom transforma în realitate Planul de reacţie decis la summitul din Ţara Galilor", a afirmat Stoltenberg.
(Jens Stoltenberg, secretarul general NATO)
Ţările care vor contribui în total cu câteva mii de militari la forţa de reacţie rapidă a NATO vor fi cunoscute săptămâna viitoare, a declarat Stoltenberg, precizând că, până în prezent, şi-au anunţat disponibilitatea Norvegia, Germania şi Olanda, potrivit Mediafax.
Unităţile de comandă plasate în avangardă vor avea fiecare câteva zeci de militari, care se vor ocupa de organizarea exerciţiilor militare şi vor oferi comandă şi control, în caz de necesitate, trupelor care vor fi suplimentate. Centre de comandă militară vor fi construite în România, Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.
"Vom menţine prezenţa militară, prin rotaţie, în partea de est a Alianţei. Va fi cea mai mare consolidare a apărării colective de după sfârşitul Războiului Rece", a spus Stoltenberg, conform unui comunicat oficial.
“Un an negru”
Secretarul general al NATO a punctat, de asemenea, tipul si amploarea provocarilor pe care le intampina Alianta, dupa un “an negru”. Jens Stoltenberg a amintit in acest sens de interventia ilegala si abuziva a Rusiei in Ucraina si de extremismul de la granitele continentului european care au pus presiune asupra sistemului de securitate.
"2014 nu a fost un an bun pentru securitatea în Europa. De fapt, a fost un an negru", a declarat Jens Stoltenberg, care a ajuns la conducerea NATO în octombrie. El a prezentat vineri presei, la Bruxelles, raportul anual al NATO, potrivit AFP, citata de Agerpres.
Ignorand regulile internationale si destabilizand tarile din vecinatatea sa, Moscova a intervenit abuziv in Ucraina, sustinand un conflict separatist violent in estul tarii, a subliniat Stoltenberg.
"În sud, extremismul violent este la frontierele noastre, răspândind tulburări în Africa de Nord și în Orientul Apropiat și alimentând terorismul chiar pe străzile noastre", a adăugat el.
"Contextul de securitate s-a schimbat fundamental", a atras atenția secretarul general al NATO, făcând apel din nou la cele 28 de state membre să-și respecte angajamentele privind bugetul în materie de apărare după ani de declin.
Ţările membre NATO au adoptat pe 5 septembrie 2014 un plan care prevede consolidarea apărării colective şi crearea unei Forţe de reacţie rapidă. În contextul crizei ucrainene, NATO a adoptat o serie de măsuri pentru garantarea securităţii aliaţilor est-europeni. Alianţa a intensificat patrulele aeriene deasupra ţărilor baltice, consolidând prezenţa în Marea Baltică şi în Marea Mediterană.
CITESTE SI:
