De același autor
Până de curând, am făcut și eu parte din tabăra acelora, destul de numeroși, care cred că actuala Constituție din 1991, revizuită în 2003, ar trebui serios modificată, ba chiar rescrisă aproape în totalitate. Mi-am schimbat părerea. Nu mai vreau schimbarea actualei Constituții. Evenimentele din vara aceasta, ultimele declarații ale unor lideri politici de la putere, precum și perspectivele probabile pentru rezultatul alegerilor din 9 decembrie mă îndeamnă la prudență maximă.
Asta nu înseamnă că aș nega deficiențele dovedite ale Constituției lui Iorgovan & Iliescu & Năstase, mai ales imprecizia cu care ea califică raporturile dintre președinte și guvern sau alte imprecizii despre care au vorbit destui până acum. Dar chiar această imprecizie majoră, în condițiile în care ne vom afla după 9 decembrie, ar putea fi un avantaj. Și în orice caz, o eventuală precizare a respectivelor raporturi nu pare de bun augur. Iată, mai în detaliu, motivele care mă determină să mă tem de orice modificare constituțională în momentul de față.
Dacă va fi schimbată, Constituția nouă va fi adoptată de viitorul parlament. Acesta va fi format, în majoritatea lui, din parlamentarii deja în funcție, care candidează pentru un nou mandat. Calitatea acestora este discutabilă sub toate aspectele, așa cum arată un recent studiu al Institutului de Politici Publice. Mulți sunt urmăriți penal sau suspectați de conflicte de interese. Peste 90 dintre ei și-au schimbat în curs de 4 ani partidul în numele căruia au fost aleși – unii dintre ei chiar de mai multe ori. Procentul de absenteism e foarte mare, el fiind uriaș chiar la președintele actual al Senatului, Crin Antonescu. Eficiența parlamentului în adoptarea de legi proprii, nepropuse de guvern, a fost redusă. Specializarea parlamentarilor pe domenii precise a scăzut în raport cu legislatura anterioară. În acest caz, viitoarea Adunare Constituantă va fi formată dintr-o majoritate mediocră intelectual, profesional și moral, dedicată unor interese nelegitime și manipulabilă de liderii respectivi. Dacă aceștia din urmă ar fi totuși devotați unui constituționalism echilibrat și modern, lucrurile încă nu ar sta prea rău. Dar, din păcate, lucrurile stau pe dos.
Liderii politici ai USL au dovedit prin fapte și vorbe disprețul lor pentru statul de drept și ordinea constituțională. Ultima declarație a premierului Victor Ponta, făcută la Bratislava, sugerează dorința de a da parlamentului controlul asupra CSM și Parchetului. (Primul ministru crede USL veșnic la putere, din câte se pare!) O asemenea prevedere este interzisă clar de actuala Constituție și violează însuși principiul independenței justiției. Între timp, celălalt lider USL, Crin Antonescu, îl critică pe premier reproșându-i „slăbiciunea“ arătată față de Comisia Europeană. Totul arată că actualii lideri nu au înțeles în fapt nimic din ceea ce s-a întâmplat în vara aceasta și că intenția lor de a controla justiția rămâne valabilă și că se vor folosi de orice subterfugiu pentru a o pune în aplicare. Deocamdată, presiunile CE au fost posibile, deoarece Curtea Constituțională a interpretat corect Constituția. Dar orice schimbare în acest domeniu (fie prin reducerea prerogativelor Curții, fie prin dispariția obligativității deciziilor sale privitoare la legi, fie chiar prin desființarea Curții, așa cum prevedea protocolul semnat de liderii USL cu colonelul Dogaru) ar reduce drastic posibilitățile de intervenție ale CE.
În general, liderii USL susțin o revizuire a Constituției în sensul unei reduceri a prerogativelor președintelui. Această propunere este, deocamdată, parte a războiului dus cu Traian Băsescu, astfel încât nu avem de unde ști ce propuneri vor avea aceiași politicieni, dacă Traian Băsescu nu va mai fi președinte. Dar oricum ar fi, ideea ca, având clasa politică actuală cu preferința ei pentru dictatura majorității și refuzând principial consensul, să acorzi primului ministru prerogative executive mari este riscantă, la fel de riscantă ca și decizia contrară, aceea de a mări prerogativele executive ale președintelui. Sistemul actual, un semi-prezidențialism destul de confuz – totuși clarificat parțial în ultimul timp prin unele decizii ale Curții Constituționale (exemplu: reprezentarea României la Consiliul European) - are destule cusururi, dar are și un merit care nu ar trebui înlăturat fără chibzuință: împarte puterea. Și e preferabil să avem parte de conflict între palate decât de liniștea suspectă a autoritarismului unui singur palat, indiferent care e acela.
Constituția nu trebuie schimbată fără o dezbatere publică serioasă și completă. Or, vedem că opinia publică și societatea civilă sunt extrem de divizate în momentul de față și că singurul lucru aproape asupra căruia există un consens periculos e convingerea că ceva trebuie schimbat. Pentru unii comentatori, jurnaliști, analiști, universitari, evenimentele din iulie au intrat în cadrul unei acțiuni politice normale, constituționale, acțiunile procurorilor, de după referendum mai ales, sunt suspecte de partizanat politic, iar reacțiile internaționale au fost abuzive și vinovate de „neocolonialism“. Pentru alți comentatori, analiști, jurnaliști, universitari, în vară a avut loc o încercare de lovitură de stat, acțiunile procurorilor au fost justificate ca apărând statul de drept, iar reacțiile internaționale au fost binevenite și salvatoare. Cum s-ar putea afla o punte de contact între aceste două viziuni? Constatăm de asemenea că și în tabăra, să spunem, anti-USL, mai ales printre liderii de opinie recenți, există divergențe semnificative între o viziune de centru și liberală și o viziune mult mai de dreapta, ortodox-conservatoare. Să ne mai amintim și de propunerea discutabilă a președintelui – validată popular totuși la referendumul din 2009 – privitoare la introducerea parlamentului unicameral sau de propunerea – care mi se pare mult mai rezonabilă – de a desființa județele prin reorganizarea teritoriului în 8 regiuni. Oricum, ambele propuneri cu vocație constituțională au fost respinse fără drept de apel de actuala majoritate, dar și de UDMR. Divergențele sunt inevitabile și chiar binevenite, dar distanța dintre viziunile politice mainstream a ajuns la noi atât de mare, încât e îndoielnic că viitoarea Constituție ar putea fi adoptată consensual, și nu prin voința unei majorități care ar bate cu pumnul în masă. Or, o Constituție impusă de o majoritate împotriva unei minorități consistente riscă să fie o construcție mult mai defectă decât ceea ce avem în momentul de față și, oricum, va fi caducă.
Dar, se va zice, discuția e inutilă, deoarece USL nu va obține cele două treimi din viitorul parlament, necesare pentru schimbarea Constituției. Să sperăm, dar puteți să-mi garantați că, dacă totuși va obține o majoritate peste 50% și va forma noul guvern, USL nu-i va cumpăra pe deputații de strânsură aduși de Dan Diaconescu, la care s-ar mai putea adăuga și alții de la minorități și chiar câțiva de la actualul ARD? Nu puteți.
Pe scurt, cred că e prudent să nu mai invocăm urgența unei reforme constituționale. Dimpotrivă, să cerem insistent clasei politice de la toate partidele respectarea în literă și în spirit a actualei Constituții pe durata noii legislaturi. În condițiile smintelii aproape generalizate care bântuie viața politică la noi, dar și ale schismei dramatice din interiorul opiniei publice „luminate“, singurul lucru înțelept în materie de revizuire constituțională pe care l-am mai putea face ar fi să nu facem nimic. //
.png)
.png)
Comentarii 18
stefy - 10-12-2012
Revealer: cand vorbiti de vietii care au urmat va referiti la guvernarea dintre 2004-2012?
RăspundeAndrada - 10-11-2012
Bine zici Doru as mai adauga in Constitutie raspunderea ministeriala pentru membrii guvernului si raspunderea politica pentru parlamentarii care nu respecta mandatul votului popular. (daca a fost ales pentru politici de stanga sau de dreapta sa voteze in Parlament in acest sens si nu aiurea)
Răspunderevealer - 10-11-2012
Acesta este trecutul! Viitorul se arata la fel de sumbru (daca Uniunea Stalinist Leninista va reusi sa-si puna în aplicare strategia de subordonare totala a statului). De cate ori au avut puterea in Romania, socialistii au incercat sa-si subordoneze in intregime puterile statului. Regimul Iliescu a controlat totul, de la Parlament la ultimul post de politie. Viteii care le-au urmat, au invatat bine lectia. In fond, s-ar putea sa nu inteleaga democratia -pur si simplu (e destul sa ma gandesc la doar la alde Zgonea, Banicioiu, Ponta, Antonescu, Bogdan Olteanu, Robert Negoita etc)
Răspundestefy - 10-11-2012
articolul merita a fi analizat..in sfarsit domnul Cornea se ocupa de o problema pe masura sa!
RăspundeFelix - 10-10-2012
@eoopinie. Stii ca ai dreptate? Precizarea despre cand este interzisa modificarea Constitutiei este exact gandita spre a impiedica modificarile din goana calului, uzand o putere a statului impotriva alteia, etc. Nici eu nu cred ca poporul roman este in stare acum sa aleaga o Constitutie rafinata, cu sensibil echilibru al puterilor (poate ca noi chiar am avea nevoie de o democratie pur parlamentara acum) Sa fim multumiti daca reusim sa scapam cu separarea puterilor in stat, si anume cu justitie independenta. Ca Parlamentul s-a pus singur in genunchi in fata guvernului cu sau fara lege.
Răspundeeoopinie - 10-10-2012
@Felix Cu exemplul Italiei, Spaniei am incercat sa dau o imagine cat mai realistica a ceea ce ar putea fi Romania far un presedinte semnificativ politic. Am spus "latini" pentru ca e necesar ca poporul comparat sa aibe o cultura civica similara cu a noastra, iar eu observ cu ochiul, ca toti latinii seamana, ei intra in criza primii, ies primii la bataie si la petrecere. Nu ne putem compara din acest pdv cu nemtii sau nordicii, comparatia ar fi neverosimila. Iar Franta are un presedinte puternic prin Constitutie. Nu sunt impotriva lui Basescu, dimpotriva. Insa nu vad cum, in conditiile in care Parlamentul are structura asta iar populatia are priceperea politica si cultura civiva pe care le are, modificarea Constitutiei sa ajunga sa intareasca sau macar sa clarifice, sa delimiteze (dar corect), puterile prezidentiale. In Constitutie scrie ca este interzisa modificarea Constitutiei "pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi". De ce nu si pe timp de criza economica adanca sau in an electoral, in timp de razboi politic? Pentru ca abia a avut loc incalcarea Constitutiei de catre majoritatea parlamentara si incercarea, partial reusita, de lovitura de stat, criza politica are doi ani, cel putin. E clar ca acum Romania se afla intr-o situatie limita si daca interpretezi onest Constitutia in SPIRITUL ei, CONSTITUTIA NU AR PUTEA FI REVIZUITA ACUM.
RăspundeFelix - 10-10-2012
Nu poti mai nene sa penalizezi legal "traseismul". Daca o faci, inventezi un nou organism al puterii si anume "partidul". Sorry, e neconstitutional, si e si impotriva principiilor statului de drept. Ce se poate face, si eu o fac, si o recomand si altora, e penalizarea politica: nu votezi traseisti, nu votezi partide care accepta traseisti. Cat priveste exemplele cu Italia si Spania... nu cred ca sunt cele mai demne de urmat. Daca vrei un exemplu bun de democratie parlamentara, ia si tu Germania. DIntre tarile latine, cea care merge cel mai bine e Franta, dar acolo e pe dos fata de ce zici tu- acolo presedintele taie si spanzura.
Răspundedoru - 10-10-2012
Pana societatea civila nu face presiuni pentru a anula imunitatea parlamentara,tara asta este pe farasi.Ce ar fi ca in timpul unei sedinte reunite a parlamentului,sa vina DNA si sa aresteze in direct vreun parlamentar?Atunci o sa vedem cu adevarat ca acestia lucreaza pentru popor ci nu pentru ei.
Răspundejorj - 10-10-2012
Excelent articol , pacat ca cei ce-l citesc sant in numar mic , mare este numarul ce voteaza inconstienti . Subscriu in totalitate ,eoopinie .
Răspundejudex - 10-10-2012
Sigur ca ai dreptate 100%, @Glock! Ideea era ca ACESTI PARLAMENTARi nu urmaresc sa repare Constitutia, pentru ca ei vor proteja, mai degraba, articolele de care vorbesti, cele care promoveaza si apara furtul si au atras pleava societatii in cautare de imunitate parlamentara. Iar nimicirea valorilor cinstei si meritocratiei la varful statului este un atac fatis la constitutia (fiinta) tarii.
Răspundeeoopinie - 10-09-2012
Urmand sa fie decise de viitorii parlamentari, acestea ar trebui prezentate si dezbatute in campania electorala macar. Ca sa stie oamenii pe cine aleg in Parlament. Nu? Ce control mai au ei dupa alegeri asupra proiectului Constitutiei modificate? (6) "preferabil să avem parte de conflict între palate decât de liniștea suspectă a autoritarismului unui singur palat" Da, dar va scapa aspectul ca nu doar Parlamentul, politica sunt blocate ci toata tara bate pasul pe loc pentru ani de zile. Apoi anii electorali sunt compromisi dpdv economic, mai bine fara alegeri. Asa ca lipsindune de presedinte ales de popor s-ar mai salva ceva din tara. Cum ar arata politica romaneasca cu un presedinte de plush? Pai sa ne uitam la alte popoare latine: Italia, Spania. S-ar simplifica si clarifica scena politica. CCR si Avocatul Poporului ar trebui depolitizatt (real) si atunci Parlamentul ar fi controlat. S-ar maturiza, responsabiliza si partidele si s-ar focaliza pe problematica normala nu pe lupte nesfarsite si boicoturi. Alternativa buna pentru romani ar fi si sistemul autocratic cu control popular ca la rusi. Ca nici romanii nu au mai multa minte decat rusii. Dar, evident, o asemenea curs este foarte improbabil din cauza, in principal, a opozitiei clasei politice, evident. (7) Initiativa USL de a penaliza migratia parlamentara in viitorul Parlament se inscrie tot in dorinta de a-si asigura toate voturile celor care intra sub steagul USL in Parlament. Nu din alte motive de ordin moral etc. De ce au nevoie de toate voturile, cat mai multe? Pai fiindca vor sa atace Constitutia si acolo e nevoie fiecare vot, de toate voturile. UDMR e ca si pe felie cu USL. O sa-i urmeze ca un catelus pana la referendumul pentru modificarea Constitutiei.
Răspundeeoopinie - 10-09-2012
(1) Ar trebui somat ministrul Corlatean sa decarteze tot ce a discutat cu Comisia de la Venetia, ca e clar ca nu s-a dus doar din curtoazie. I-a "fragezit" pe aia sa nu se sperie de ce urmeaza sa vada. (2) USL va intentiona sa introduca modificari la Constitutie foarte consistente, importante, critice, multe, periculoase daca nu rau intentionate. Toate astea dupa metoda cu care si-au facut loc pana acum in politica: propaganda mincinoasa, nonstop, impostura, escrocherie, demagogie. O sa-l arate pe baubau-ul Basescu si "greaua mostenire" si pot sa acrediteze orice idee de care au nevoie pentru ralierea maselor. Opozitia nu are nici un post de tv, l-au "depolitizat" si pe cel public, gata. Ca sa nu mai spun ca nici nu detin tromboane redutabile precum Ponta si Antonescu, Sova, plus vandutii aia de la A3. Vreau sa zic ca va fi votata orice Constitutie indiferent de prevederi, daca este girata de fruntasii USL. Asta-i natia romana. Apoi nefunctionarea garantata a "principiului raspunderii politice" pe care il invoca M Macovei cand justifica legea actuala ce statueaza procedura de numire a sefilor parchetelor. Nu functioneaza "principiul rspunderii politice". Cel putin la noi. Ca poporul e prost, iresponsabil, fara reflexele civivice necesare unei democratii, e manipulabil si, apoi, uita in cateva luni ce traznai a facut un politician sau un partid. A vrut ca ministrul Justitiei sa puna sefii parchetelor, acuma asta se intampla. D-aia e bine ca atunci cand ai painea si cutitul sa-ti aduni toata generozitatea, altruismul, intelepciunea si inspiratia si sa cladesti ceva bun si trainic pentru natie. Sansa noastra este numai integrarea puternica in UE. Sa ne impuna aia legile si poate si niste administratori, si supervizori. (3) UDMR denota o nerabdare (fortati si de concurenta celuilalt partid maghiar) in legatura cu modificarea Constitutiei. Cu siguranta va vota USL-ului orice prevederi va dori daca revendicarile lor vor fi cuprinse. Vor macelari Constitutia. (4) E constitutional sa se faca modificarea Constitutiei prim multiple modificari "la pachet"? a) Mai intai ca nu ar fi timpul necesar ca sa se discute public modificarile, atentia publicului este dispersata asupra mai multor chestiuni, vor fi modificari cu efecte subtile, ce nivel de intelegere poti sa astepti de la romani? Asta in ipoteza optimista ca vor aloca macar cateva clipe problemelor... b) fiind mai multe modificari nu este posibil ca omul sa le voteze individual, cum ar fi normal. Parca stiu ca la referendum se pune o singura intrebare. Si sensul acestei cerinte este ca sa fie o singura chestiune supusa votului, nu mai multe. Cand discuta o lege parlamentarii o discuta si o adopta articol cu articol, propozitie cu propozitie. De ce poporul nu se poate exprima asupra fiecarei modificari a Constitutiei? (5) Modificarile ce se intentioneaza a fi aduse Constitutiei sunt extrem de importante. Urmand sa fie decise de viitorii parlamentari, acestea ar trebui prezentate si dezbatute in campania
RăspundeGlock - 10-09-2012
Modificarea CONSTITUTIEI este obligatorie.Datorita acelui articol 44 al.7 malefic (parerea mea) in ROMANIA a fost legalizat furtul,imbogatirea peste noapte fara a da socoteala pentru averile acumulate.Cu ajutorul acestui articol constitutional ,au fost date cele mai mari tunuri si tepe,ROMANIEI !Din aceasta cauza am ajuns saracii EUROPEI.Nimeni nu a patit nimic,nimeni nu a trebuit sa returneze prejudiciul creat.Mai exista un alt artcol,77 care ocroteste si apara pe alesi neamului,care in perioada mandatelorpot sa se imbogateasca linistit fara a fi trasi la raspundere,de unde averile fabuloase? Domnul PONTA a uitat sa spuna ca parlamentul din SLOVACIA (BRAISLAVA) a eliminat din CONSTITUTIE articolul similar cu al nostru,prin care parlamentarii sunt imuni numai pentru declaratiile politice,fara nici un alt privilegiu.Si mai sunt o serie de articole care lasa loc de interpretari in functie de interese.
Răspundejudex - 10-09-2012
Pentru USL, modificarea Constitutiei este o perdea de fum pentru mascarea atacului principal, cel la constitutia tarii.
RăspundeGladiatorul - 10-09-2012
Orice s-ar spune, raman la parerea ca Romania este tara ca o caricatura a Uniunii Europene. Cu putine exceptii.
RăspundeSabin - 10-09-2012
excelent comentariu al lui Felix, pur si simplu este descrierea exacta a greselii presedintelui si a grupului care l-a sfatuit in toti acesti ani. Nu si-au dat seama ca hybrisul asta reformist fara rezultate concrete (din varii motiva) se va intoarce atat impotriva lor, cat si a reformei reale si a societatii insasi prin adeziunea la populism si dictatura majoritatii. Nu era usor, de acord, insa perseverarea intr-o cearta prosteasca cu prostii si nebunii asa cum au facut Funeriu si altii nu cred ca a dus la ceva pozitiv pana la urma...
RăspundeSabin - 10-09-2012
excelenta analiza, dar ar fi necesara o incercare de solutie altfel ne aflam practic intr-o pozitie de disident intr-un regim autoritar. Sigur ca de fapt ceea ce noi nu intelegem este ca exact stilul asta de domnie prin dictatura majoritatii este o trasatura care tradeaza un regim nu foarte departe de cel ante-89. Singura diferenta: lipsa unui dictator monomaniac si posibilitatea acumularii intr-un partial capitalism de stat. Or daca asa stau lucrurile e urgent ca "cei luminati" cum spune domnul Cornea, sa inteleaga ca diferenta specifica intre ARD si USL este mult prea mica pentru a reprezenta o garantie a iesirii din acest tip de regim al carui fundament nu este "rautatea" unui Fenechiu ci nivelul civic si cultura politica a multimii. Din asta nu se iese cu hybrisuri care viseaza la Parchet ca la un panaceu universal, nu va functiona cu siguranta si risca sa transforme regimul prin recul intr-unul destul de politienesc. Sa fim foarte atenti la ce facem si cerem: daca societatea romaneasca nu a reactionat deloc sau negativ la planul reformist al presedintelui, corect strategic este nu perseverarea oarba ci recalibrarea interventiei reformiste. Cu alte cuvinte: daca poporul vrea baroni care sa aiba "cura" de multime, atunci nu putem sa visam la o societate liberala complet, bazata doar pe statul de drept, este imposibil. Stiu ca este un vechi argument al lui Daniel Barbu, insa este evident ca lucrurile stau asa, numai orgoliul reformatorului esuat nu ne lasa sa vedem realitatea. Avem daca vreti exemplul Italiei, e de ajuns sa citim un Verba si un Putnam ca sa intelegem ca nu putem pretinde la o modernitate care nu este accesibila nici Italiei care are totusi o anumita traditie politica liberala fata de noi. Ca atare trebuie sa imaginam un model posibil de oligarhie limitata partial de lege sau o separatie a puterilor care sa nu fie prea conflictuala care sa prezerve libertatea individuala si sa permita dezvoltarea economica (adica mobilizarea oligarhica a resurselor) si apoi sa facem o strategie si tactica politica in functie de acest model. Daca poporul este in gropa platoniciana noi nu putem sa exageram cu impunerea soarelui ca tinta imediata.
RăspundeFelix - 10-09-2012
Corect... but too late. Au fist conditii mai bune de schimbare a Constitutiei dupa refereundumul precedent? Atata ne-am jucat cu cuvinte mari ca Reforma constitutionala, reforma clasei politice, lupta impotriva coruptiei, ca au ajuns cuvintele sa nu mai aiba nici o semnificatie pentru cetateanul de rand. DD ranjeste satisfacut, caci el castiga numai cand cuvintele isi pierd semnificatia.
Răspunde