O prezenta poluanta: Tesu Solomovici

 In numarul sau de sambata, 2 decembrie, cotidianul Ziua gazduieste un articol al lui Tesu Solomovici, care incearca denigrarea mea, ce se constituie intr-o veritabila arie a calomniei, in cel mai specific limbaj suburban.

Reactia lui Tesu Solomovici este o insiruire de insulte si neadevaruri si constituie un semn ca prolificul autor de "compuneri" autopublicate a intrat in panica.

Acesta a beneficiat, in ultima vreme, de o anume clementa a publicului, care nu s-a ocupat de respectivul individ, unii din dispret, altii din lipsa de timp, dar unii interesati in stridentele sale.

Ani multi, prea multi, a fost ignorat si lasat sa "zburde".

S-a tacut cand a scris – si scrie in continuare – reportaje din Israel, care nu au nici o legatura cu realitatea acestei tari – de obicei cu titluri incendiare, ce alimenteaza imaginatia conspirationista a unor amatori de stiri catastrofice –, s-a tacut cand a denigrat istorici de marca, precum Jean Ancel, s-a tacut cand a practicat un soi perfid de negationism al Holocaustului din Romania – a se vedea teoria Holocaustului asimetric –, s-a tacut cand domnul Tesu Solomovici a furat raportul Comisiei prezidentiale de cercetare a Holocaustului de pe Internet si a fost la un pas sa-l publice. Nu l-a publicat doar in urma unor interventii energice din Romania si Israel. S-a tacut la lucrarile sale "monumentale", in care "imprumuta" texte din diversi autori, carora nu le-a cerut niciodata acordul.

Reactiile mele repetate impotriva actiunilor sale, fireste, l-au enervat.

 In ultima "explozie de noroi" gazduita cu generozitate iresponsabila in ziarul Ziua, d-l Tesu Solomovici prezinta o lista de acuzatii false la adresa mea, uitand ca a calomnia este un delict si se pedepseste conform legii in toata lumea civilizata.

Raspund pe scurt:

 1. Am facut parte din corpul academic al  Universitatii Tel Aviv din 1990 pana in 2003, fiind directorul Centrului de Istorie a Evreilor din Romania si cercetator principal al Institutului de Cercetare a Diasporei. Niciodata nu m-am prezentat ca director al Institutului Diasporei, ce ingloba Centrul pe care il dirijam, si niciodata nu m-am prezentat cu alt titlu decat cele castigate legal. Cine se indoieste de acest fapt are la dispozitie documentele cu numirea mea in aceste functii, ca si brosurile Universitatii Tel Aviv. Dar cine stie?... Si acestea, poate, au fost procurate "pe sub tejghea", cum se pronunta Tesu. Dar fiecare... cu orizontul lui de cunoastere.

 2. Nu am fost niciodata  "asistentul" domnului Goren-Goldstein. (Goldstein, si nu Gorenstein, cum spune T.S. Dar nu este singura aproximare in "opera" sa.) Legaturile mele cu domnia sa erau cele generate de obligatiile conducatorului unei structuri academice fata de donatorul si initiatorul acestei structuri. Deci nu aveam cum sa traiesc "din mila lui" si nu avea cum "sa ma arunce". Tesu Solomovici ar trebui sa stie ca un particular, chiar donator fiind, nu poate "arunca" si nici "angaja" pe nimeni intr-o universitate israeliana. Dar si asta este dovada de cat de bine cunoaste realitatea israeliana corespondentul din Ierusalim al ziarului Ziua.

 3. In ce priveste "patalamaua procurata pe sub tejghea" in Romania, este o grava insulta nu atat la adresa mea, cat mai ales a sistemului de invatamant romanesc si a doua universitati de stat, care mi-au oferit acest titlu ( Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative si Universitatea din Bucuresti), cat si a Comisiei de specialitate a Ministerului Invatamantului. Las ca reactia sa vina de la aceste institutii.

 4. In ce priveste raspunsul meu la atacul lui T.S. impotriva  Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, repet ce am spus si atunci: domnul Solomovici a actionat dupa modelul vadimist, improscand cu noroi in dreapta si stanga; cred ca drumul denuntului nu este calea insanatosirii morale.

 5. Personal, imi fac un titlu de glorie din faptul ca, impotriva parerii initiale a editurii  Hasefer, am militat pentru – si am reusit – publicarea lucrarii fundamentale a lui Jean Ancel despre capitolul romanesc al Holocaustului. In acest context, este interesant sistemul de gandire al d-lui Solomovici, care demasca interventia unor "forte iudaice din strainatate" in favoarea publicarii cartii lui Ancel. Domnia sa si-a insusit cel mai "curat" limbaj antisemit. Dar nu numai limbajul... Cata dreptate avea un distins cercetator al culturii evreiesti si al realitatilor evreo-romane sa spuna ca "Tesu este varianta evreiasca a lui Corneliu Vadim Tudor". La fel de nociv, la fel de maculant!

Atat despre acuzatiile calomniatoare ale domnului Tesu Solomovici.

 Nu pot sa nu subliniez, inca o data, ca oameni ca Tesu polueaza grav atat atmosfera culturala din Romania, cat si relatiile culturale dintre Romania si Israel. Sistemul calomniei, al falsului, al rastalmacirii este mai mult decat periculos. Cu cateva luni inainte el a "interpretat pe cont propriu" o comunicare a unui mare savant israelian, profesorul Moshe Idel. Fireste, aici Tesu are o circumstanta. El nu il poate intelege pe Idel. E ca si cum eu as incerca sa inteleg o complicata problema de fizica cuantica. Diferenta este ca eu nu scriu despre fizica. Mai grav este ca replica lui Moshe Idel nu a fost publicata in ziarul Ziua, care a ignorat dreptul legitim la replica, in acest caz replica venind de la o mare personalitate stiintifica.

 In acelasi timp, ma simt obligat sa atrag atentia asupra unui limbaj grosolan, vulgar, sub orice exigenta a bunului simt (a se vedea finalul articolului din Ziua).

 Ii comunic domnului Tesu Solomovici ca a depasit  de mult si cu mult o anume limita. Asa ca voi decide, in cel mai scurt timp, cum, unde si cand voi reactiona, conform cu valori morale si legale unanim recunoscute.

 In acelasi timp, nu pot sa nu atrag atentia asupra practicii ziarului Ziua, de a-si deschide paginile unor calomnii neverificate, scrise intr-un limbaj suburban. Un mod cel putin bizar de interpretare a libertatii cuvantului si a valorilor presei democratice. Fireste articolul calomniator al lui Tesu, din Ziua are o puternica tenta personala, incercandu-se discreditarea mea.

Dar nu este numai atat, Tesu Solomovici si cei care il folosesc si ii dau o tribuna vor sa loveasca in aceste valori, cu care m-am identificat in ultimii ani: respectul alteritatii, asumarea istoriei, si in primul rand a capitolului romanesc al Holocaustului, prevenirea ascensiunii extremismului politic.

Post Scriptum:

La doua zile dupa publicarea articolului calomniator, Tesu Solomovici vine cu o precizare, care nu schimba cu nimic fondul problemei.

 Astfel, sustine ca intr-adevar am fost cercetator afiliat la  Centrul "Goren Goldstein", dar nu director. Din 1990 am fost membru al staff-ului academic si cercetator – deci nu afiliat!! –, si director al Centrului de Istorie a Evreilor din Romania, parte a Institutului  de Cercetare a Diasporei.

 In legatura cu formula  "patalamaua, obtinuta pe sub tejghea", domnul Tesu o considera o "formula polemica". El confunda polemica cu minciuna si calomnia. Si apoi, cu obraznicia specifica amatorismului, considera ca activitatea mea nu justifica titlul de profesor. Dar cine ii da acestui domn abject calitatea sa-mi dea mie calificative academice si sa contrazica verdictul dat de comisii din care au facut parte personalitati ale vietii academice? Obraznicia sa depaseste orice masura.

In incheierea precizarii, arata ca nu a fost impotriva publicarii cartii lui Jean Ancel. Nimic mai fals. De altfel, chiar in articolul publicat sambata da calificative negative cartii. Dar ce mai conteaza inca un neadevar la lungul sir de falsuri ale operei "corespondentului" Tesu Solomovici.