De același autor
Așa cum pentru englezi singurele lucruri sigure sunt moartea și taxele, în spațiul public românesc nu există în aceste zile decât pandemia și alegerile, care se potențează reciproc, generând haos și confuzie, după cum demonstrează controversa, probabil falsă, privind amânarea alegerilor din cauza evoluției nefavorabile a situației epidemiologice.
Haosul a plecat de la PSD, care a impus legea care dă dreptul parlamentului să stabilească data alegerilor și a ordonat CCR să respingă contestația președintelui Iohannis și, mai ales, să redacteze o motivare care pune presiune asupra executivului în sensul amânării alegerilor până la mijlocul lunii martie, anul viitor, deși procesul de pregătire a alegerilor la termen, în data de 6 decembrie, a început deja, potrivit calendarului impus de normele constituționale și legale. Putem să obiectăm că nici legea, nici deciziile CCR nu pot fi aplicate retroactiv sau că, potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneția, legislația cu impact electoral nu ar trebui modificată cu mai puțin de două luni înainte de data alegerilor, dar nu ar avea niciun rost, pentru că astfel de argumente nu au niciun efect asupra CCR, devenită de mult o anexă a PSD.
Bagatelizată de psd-iști până nu demult, pandemia a devenit acum principalul lor argument în sprijinul amânării alegerilor. Până și Gabriela Firea a uitat cum acuza „dictatura sanitară” în discursul său de la congresul PSD, iar televiziunile arondate PSD au declanșat recent o intensă campanie de panicare a populației. Demersul legislativ al PSD a început însă mult înainte de recenta înrăutățire a situației epidemiologice, semn că tema amânării alegerilor fusese demult încorporată în strategia sa politică. Prizonier al incompetenței și gândirii politicianiste, guvernul PNL a gestionat prost epidemia de coronavirus, acordând relaxări premature, refuzând să sancționeze drastic încălcările regulilor de siguranță sanitară și eșuând glorios în pregătirea deschiderii anului școlar. Vor duce însă toate acestea la amânarea alegerilor? Greu de crezut, pentru că PNL și le dorește cu disperare și, cu concursul președintelui Iohannis, poate contracara inițiativa PSD.
Este limpede că iarna nu va fi ușoară, pandemia va fi greu de ținut sub control, iar popularitatea guvernului PNL riscă să se erodeze considerabil până pe 14 martie. În plus, legea care va impune mărirea pensiilor cu până la 40% nu ar mai putea fi blocată multă vreme și le-ar crea guvernanților dificultăți financiare majore. Totodată, majoritatea controlată de PSD și sateliții săi ar avea libertatea să voteze în continuare legi populiste și nesustenabile financiar care acordă sporuri, indiferent de merit, clientelei lor politice. În acest ritm, bugetul pentru 2021 se va epuiza în primele luni ale anului viitor, iar PNL ar fi complet paralizat, poate chiar compromis, înainte de alegeri. După cum a explicat însă senatorul PNL Daniel Fenechiu, președintele Iohannis are 10 zile pentru a trimite legea spre reexaminare în parlament, unde procedurile vor mai dura și ele ceva vreme. După retrimiterea proiectului la Cotroceni, el va putea fi contestat din nou la CCR, ceea ce poate împinge data soluționării definitive în ajun sau chiar după data de 6 decembrie. În ultimă instanță, dacă legea intră la promulgare înainte de 6 decembrie, guvernul poate da, pe ultima sută de metri, adică prea târziu pentru ca PSD să mai poată acționa, o OUG pentru a o proroga sau modifica.
Este evident că PSD ia în calcul ținerea alegerilor pe 6 decembrie și, în ciuda zgomotului de fond, se pregătește asiduu pentru ele conform calendarului stabilit. De altfel, și discuțiile sterile și panicarde pe tema amânării alegerilor fac parte tot dintr-un calcul electoral: PSD a calculat că este avantajat de absenteism, mai ales în orașe, și speră că teama de coronavirus va determina majoritatea să stea acasă. În replică, PNL, care are nevoie de participarea masivă la vot a electoratului urban, se grăbește, în ceasul al 12-lea, să stăvilească pandemia cu măsuri drastice. După cum spuneam însă, PSD, deși cere amânarea alegerilor, se pregătește intens pentru ele: definitivează listele de candidați și atrage în partid specialiști respectați, ca Alexandru Rafila, care îl pune deja în dificultate pe ineficientul ministru Nelu Tătaru. Cum de pe listele PSD dispar în fiecare zi oamenii lui Liviu Dragnea, putem conchide că Marcel Ciolacu și-ar putea dori alegeri la termen pentru a scăpa cât mai repede de facțiunea Dragnea și a putea remodela partidul într-o versiune mai frecventabilă. Patru ani de opoziție nu îl sperie, mai ales că vor fi ani grei, de criză economică, în care este mai ușor să critici guvernul altora decât să-ți asumi răspunderea guvernării.
Sunt deci șanse mari ca alegerile să aibă loc la termen. Ni le dorim însă în condițiile pandemiei, mai ales după explozia de îmbolnăviri după alegerile locale din 27 septembrie? Realist vorbind, nimic nu garantează că fenomenul se va domoli peste iarnă, iar perspectiva continuării sabotajului exercitat de un PSD cinic și lipsit de scrupule asupra guvernului PNL minoritar proiectează pe cerul patriei un asemenea dezastru politic, economic și social, încât am putea să nu ne revenim nici măcar când COVID-19 va fi devenit o amintire. Totuși, dacă vrem să scăpăm pe viitor de constrângerea răului celui mare, care favorizează alegerea răului mai mic, esențial este nu doar să avem alegeri pe 6 decembrie, ci și ca PSD să fie înfrânt la scor, iar sateliții lui, scoși din joc. Abia de atunci încolo ne vom putea gândi la binele public.
