Periculoasa Curte Constitutionala

Andreea Pora 22.04.2010

De același autor

Motivarea Curtii Constitutionale in cazul ANI este, in unele parti, o mostra de rea-credinta. Judecatorii contrazic nu doar propriile decizii pe acelasi caz sau altele similare, dar transforma Constitutia intr-o coca pe care o modeleaza in functie de propriile interesele sau comenzile politice pe care le primesc. Curtea Constitutionala in loc de “garantul suprem” pare a fi devenit un pericol. Face ce vrea, cum vrea si cind vrea, incalcind Constitutia si folosindu-se de ea in acelasi timp. Este halucinanta aceasta institutie- administrativa si nu judecatoreasca, cum gresit se spune- care poate decide desfiintarea altor institutii ale statului, la ani buni de la infiintarea lor si dupa ce si-au produs efectele. Este ceva stirmb in prerogativele si functionarea Curtii Constitutionale, iar faptul ca a ajuns sa legifereze si sa delegifereze devine un pericol, pentru ca nu acesta este rolul ei.

La 5 ani de la legea care prevedea publicitatea declaratiilor de avere, modificata si contestata deja de citeva ori pina acum, judecatorii CC constata ca aceasta “nesocoteste dreptul la respectul si ocrotirea vietii private”. Orice om cu scaun la cap se intreaba, probabil, cum este posibil ca averea unui demnitar sa fie o chestiune de viata privata. In intreaga Europa, cu citeva exceptii, in sistemul anglo-saxon, Marea Britanie si Statele Unite, declaratiile de avere ale demnitarilor sint publice. Mai mult, in unele state, Italia, SUA, Anglia, Franta si lista ar putea continua, sint publice si declaratiile de avere ale persoanelor private, desi si acolo “viata privata”este ocrotita de lege. Averea persoanelor care intra in contact cu banul public, care i-au decizii de interes public, nu este o problema privata, cutuma pe care doar judecatorii si politicienii nostri se fac ca nu o inteleg.

Judecatorii CC mai spun in motivarea de distrugere a ANI ca aceasta este “un organ administrativ cu veritabila activitate jurisdictionala” prin faptul ca inspectorii sau “pot solicita institutiilor si autoritatilor publice date, informatii si documente pe baza carora solutioneaza dosarele”, iar “actul de constatare reprezinta un adevarat rechizitoriu”. Asa cum spuneam intr-un alt articol, nu doar ANI face asta, ci si Curtea de Conturi, Garda Financiara, Consiliul Concurentei si alte institutii. Toate solicita informatii si documente pe baza carora fac dosare si sesizeaza apoi parchetul sau instanta. Potrivit viziunii Curtii Constitutionale, ar trebui desfiintate toate.  Intr-un excelent articol de pe HotNews, Dan Tapalaga remarca pe buna dreptate ca insasi Politia si Fiscul se afla in aceasta situatie.

Judecatorii mai argumenteaza ca inspectorii ANI pot cere “confiscarea averii sau a unei cote-parte din averea dobindita in mod nejustificat”, facind recurs la Decizia nr. 453/2008 a CC in care se spune ca” o asemenea masura este reglementata constitutional doar in cazul savirsirii unor infractiuni sau contraventii, adica in situatii constatate, in conditiile legii, ca reprezentind fapte cu un anumit grad de pericol social”. Deci insasi CC a decis ca averile nejustificate pot fi confiscate in conditiile de mai sus, lucru pe care il ignora in actuala motivare din simplul motiv ca doreste sa demonstreze caracterul jurisdictional al ANI. Dar “infractiunile, contraventiile sau pericolul social” pot fi constatate doar de instanta, care in functie de acestea poate decide sau nu sa dea curs cererii ANI, pentru ca este doar o cerere, nu o decizie, de confiscare a averii.  Cu alte cuvinte sarcina “confiscarii” cade in “jurisdictia” cui trebuie, adica a Justitiei, nu a unei institutii administrative.

In alta ordine de idei, nu este normal ca jumatate din legile din Romania, vizionati site-ul Curtii Constittuionale- sa contina articole, mai multe sau mai putine, care sa fie considerate neconstitutionale. Nu este normal, pentru ca aceasta relegiferare are loc dupa legiferarea propriu-zisa facuta de parlament. A existat un proiect de lege care tintea reglementarea acestei probleme: inainte de promulgare legile trebuie sa mearga la Curtea Constitutionala de unde sa capete sau nu un aviz de constitutionalitate. Daca nu, legea se intoarce la parlament, este modificata in asa fel incit sa fie pusa in acord cu sesizariile Curtii si apoi promulgata. Daca da, adica daca obtine avizul de constitutionalitate, nu mai poate fi constestata ulterior promulgarii si nici ridicate diferite exceptii de neconstitutionalitate in procese. Evident,  legea a cazut. Actuala situatie devine neverosimila: exista o institutie care nu doar ca ia locul legiuitorului de drept, dar poate desfiinta institutii ale statului, asa cum s-a  intimplat cu ANI si CNSAS.

Acum trei zile CC a decis ca este constitutional ca independentii sa candideze, decizie care contrazice hotarirea aceleasi Curti de acum 4 luni. Atunci, in 14 ianuarie, Remus Cernea a fost impiedicat sa candideze ca urmare a declararii articolul 48, al 17 din Legea 35/2008, ca neconstitutional. Deci, unui cetatean al Romaniei i s-a luat in mod gresit dreptul constitutional de a candida si nimeni nu poate face nimic pentru ca institutia CC este supraputere in stat. Ma intreb ce se poate face si din acest punct de vedere legea guvernului privind revizuirea Constitutiei este dezamagitoare.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22