Problema evreiasca a unui laureat Unesco

Din mediul de cultura al lumii academice din Romania rasar, din cand in cand, persoane preocupate de ‘problema evreiasca”.  Rareori civilizata, vorbirea lor suna gatuita de furie, sarcasm sau dispret si ne duce cu gandul la vene umflate ale fruntii, artere pulsand la tample, transpiratii abundente, si saliva improscata pe reverul interlocutorului. Asa ne apar, de exemplu, Alexandru C. Cuza, profesor de drept la Universitatea din Iasi, fondatorul primului partid antisemit din Romania (1922),  Nicolae Paulescu, profesor de fiziologie la Bucuresti, promotor al rasismului biologic in “Degenerarea rasei jidanesti” (1928) si Traian Herseni, conferentiar la catedra de sociologie din Bucuresti, in “Mitul sangelui” si “Rasa si destin national” (1940).  Din 1989 incoace, scena a fost dominata de un cercetator de la o institutie a Academiei din Iasi si de un conferentiar de la Facultatea de Litere din Bucuresti. Amandoi au fost, la un moment dat, parlamentari din partea unor grupari nationaliste. Temele discursului lor si ai celor care le amplifica spusele au fost identificate nu de mult de George Voicu  si pot fi clasificate drept politice (evreii au adus comunismul; evreii sunt vinovati de prabusirea comunismului; evreii sunt principalii profitori ai noii situatii politice); economice (evreii sunt pusi pe capatuiala si inselaciune; evreii sunt reprezentati in Romania de Fondul Monetar International, Banca Modiala, Fudatia Soros, Consiliul Europei etc.; Holocaustul, in general, si cel din Romania, in special, este o inventie evreiasca, cu scopul de a scoate cat mai multi bani de la nevinovati); religioase (antisemitismul legionar avea radacini in religia crestin-ortodoxa si s-a manifestat in cantece si pe hartie, fara sa faca rau  nimanui); si culturale (evreii ataca o elita interbelica care avea calitati filosofice si literare exceptionale; evreii au cultivat intotdeauna antiromanismul). 

De curand, profesorul universitar Radu Iftimovici,  laureat al unui premiu Unesco, se arata a fi intens preocupat de ‘problema evreiesca” si si-a impartasit ideile in revista electronica condusa de Nicador Zelea-Codreanu si Nicoleta Codrin (www.zelea-codreanu.com).  Articolele la care ne vom referi in continuare sunt intitulate “Extinderea abuziva a conceptului de de popor ales” (februarie 2011), “Imbecili din toate tarile, uniti-va” (mai 2011) si “VIP-uri evreiesti antisemite” (noiembrie 2011).  In general, natura si tonul demonstratiilor e arhaic, mult apropiat de cel al lui Cuza si Paulescu, e drept fara foloisirea cuvintelor considerate defaimatoare de sensibilitatea contemporana.  Profesorul Iftimovici preda istorie la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti si este membru al Uniunii Scriitorilor.

In ce priveste geneza abilitatilor intelectuale ale evreilor, Itimovici are putine dubii. Mai intai , evreii au  “convingerea că Adam nu numai că fusese taiat imprejur,  dar ca purtase probabil si steaua lui David la reverul blanii de leopard pe care o purta la receptile din Eden şi prin nisipurile pamantului, după ce a fost dat la munca de jos”.  Odata stabilit acest fapt, e logic, dupa Iftimovici, ca atunci  “cand ti se insufla de la gradinita ca apartii unui popor ales (din pacate nu in sens biblic, ci social, politic si al  drepturilor de a lua partea leului din bogatiile Terrei), ajungi cu adevarat sa te smintesti şi sa crezi ca dominatia ti se potriveste ca o manusa).”  Urmeaza, ne spune laureatul Unesco, ca evreii cred ca “in orice loc te-ai afla pe glob, orice usa trebuie sa ti se deschida, chit ca posezi, ori numai te prefaci ca posezi, cheia potrivita”. In acel moment,  apare motivatia economica, si “orice punga trebuie sa-si sloboada gologanii in buzunarul tau”. Reluand o tema enuntata frecvent de Paulescu (mai ales in articolele din Apararea Nationala, citite in fiecare saptamana cu admiratie de Corneliu Zelea Codreanu), “orice goi trebuie sa-ti accepte superioritatea si, platit cu cativa firfirei, sa-ti devina sluga”. Contextul e specific, Iftimovici adresandu-se celor care trebuie sa isi dea seama ca aceasta aservire “la noi se intampla la orice nivel datorita faptului ca asa-numita „constiinta a romanului” care include si demnitatea, somnoleaza, chiar daca nu una, ci zece fanfare i-ar bubui la ureche „Desteapta-te, romane!”.

Lucrurile nu raman circumscrise spatiului balcanic. Cititorul este avertizat de Iftimovici ca “celor care s-ar apuca să conteste faptul ca liderii evrei nu au intentii ofensive, că nu urmaresc aservirea celorlalte popoare, le-as da un singur exemplu: monopolizarea presei scrise, audio si a TV-ului din majoritatea tarilor civilizate” Dintre tarile civilizate, Iftimovici alege Franta, tara care sa afla la data scrierii (in 2011)  in “apropierea alegerilor prezidentiale si, din peste 60 de milioane de francezi, candidatii principali apartin numai poporului ce trebuie musai ales. Francezi pur sânge nu mai există. Au dispărut.” Explicatia lui Iftimovici nu intarzie; situatia se datoreaza faptului ca “solidaritatea etnica evreiasca, principala arma de cucerire a altor ţari, functionează ireprosabil la Paris. Peste tot, la toate nivelele de conducere, VIP-urile mozaice sunt nu numai prezente, dar detin painea si cutitul oricarei decizii. “.  Ah, painea si cutitul din mana evreilor. Dupa ce razi, te apuca plansul si apoi greata. 

De la arhaic, la modern, adica la Holocaust. “La noi”, spune Iftimovici, “VIP-urile comunitatii evreiesti (care se sfasie intre ei pentru putere si bani) clamează un ”holocaust” despre care nu ai voie să spui că n-a existat”. Nici nu putea sa existe, ne spune profesorul, “fiindca noi am dovedit de-a lungul intregii noastre istorii o reala toleranta crestină fată de toate etniile care si-au cautat aici o paine şi o viată ocrotita de violente şi pogromuri”.  In plus, Iftimovici stie si motivul insistentei evreilor ca totusi multe zeci de mii dintre ei au disparut, cumva, intre Prut si Nistru: “Acuzatiile de pogromuri anti-evreiesti şi in final asocierea romanilor la ”holocaust”, incepute prin anii 1992-1993, au avut un net scop de îmbogăţire a VIP-urilor Comunităţii.” Asadar, “ De ce muscă mana care, de-a lungul a peste 150 de ani, le-a dat paine? ».  Mai bine ar fi sa taca, de vreme ce  « conducatorii actuali ai evreimii mondiale şi ai pumnului de mozaici de la noi nu fac decat să culeagă impotrivire, să starnească repulsie ».

Peter Manu

Profesor, Hofstra University, Hempstead, New York

Membru de Onaore al Academiei de Stiinte Medicale din Romania