Pe aceeași temă
Economia Rusiei gâfâie nu doar din cauza sancțiunilor Occidentului, ci și din cea a scăderii prețului la petrol și a lipsei reformelor.
Șeful Departamentului de Planificare al Ministerului de Finanțe al Rusiei declara, preluat de presa de la Moscova, că Rusia a pierdut 2% din PIB din cauza tensiunilor din relațiile cu Occidentul și alte 2 puncte procentuale din cauza scăderii prețului la petrol. După anexarea Crimeei și sprijinirea separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei, atât SUA şi statele membre UE, dar și Canada, Australia, Japonia au adoptat mai multe seturi de sancțiuni economice și financiare împotriva Moscovei. Impactul lor a fost imediat, mai multe miliarde de valută străină fugind de pe piața rusească. Pe termen mediu și lung, însă, tendința scăderii prețului la petrol pe piața mondială are consecințe mult mai serioase, obligând autoritățile federale să reconfigureze bugetele și prognozele de dezvoltare economică. În ciuda crizelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, piața internațională a fost saturată de petrol care încet, dar sigur, s-a ieftinit. Scăderea prețului țițeiului Ural (pe toate piețele, acesta este mai ieftin decât Brent, care dă prețul de referință), cel care se extrage în Rusia, de la 110 dolari la 93 de dolari pentru baril, la începutul celui de-al doilea trimestru al anului 2014, va conduce la o scădere a valorii exportului de hidrocarburi cu 55 de miliarde de dolari pe întregul an 2014. Vestea cu adevărat proastă este că această scădere a prețului nu este una conjuncturală, forțată de cineva care vrea să administreze Rusiei o corecție, ci este o scădere structurală, generată de creșterea producției de petrol, în special american, reluarea exporturilor de către Libia și Irak, în vreme ce ritmurile de creștere economică scăzute din China și India fac ca cererea de hidrocarburi să rămână modestă. Wall Street Journal explică faptul că, în acest context, jucătorii de pe piața financiară și-au pierdut interesul pentru petrol și din cauza întăririi dolarului american în raport cu alte valute.
O analiză recent dată publicității de Banca Mondială formulează un diagnostic deloc optimist în privința viitorului economiei rusești, despre care spune că este la granița recesiunii. Raportul, menționat de premierul Dmitri Medvedev în deschiderea ședinței de guvern, prezintă trei scenarii, în care cel mai optimist, care presupune ridicarea sancțiunilor contra Rusiei până la sfârșitul anului și creșterea prețului la petrol, vorbește despre o creștere de jumătate de procent pentru 2014, un procent în 2015 și 1,3% în 2016. Pentru comparație, în zona euro, care nu se remarcă printr-o dinamică deosebită, creșterea PIB prognozată este de aproape 1% în 2014, 1,41% în 2015 și 1,8% în 2016. Cât privește raportul publicat la 24 septembrie, în scenariul pesimist, dar probabil, experții Băncii Mondiale afirmă că Rusia intră în recesiune, cu o scădere a PIB de 1% în 2015 și o inflație de 10%. Potrivit scenariului pesimist, în 2015 deficitul bugetar ar fi de 2,8%, adică 82,3 miliarde de dolari.
|
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi premierul de la Moscova, Dmitri Medvedev (septembrie 2014) |
Ca scenariul optimist să poată deveni realitate nu e suficientă ridicare sancțiunilor internaționale și apropierea prețului petrolului de vechile cotații (calculele din raport au fost făcute pentru 103 dolari barilul în 2015 și 100 de dolari în 2016). Este nevoie de reforme structurale, de investiții directe, de creșterea încrederii consumatorului, toate acestea împreună putând să asigure creșterea economică. Demararea unor reforme sectoriale în sănătate, educație, transport etc. ar putea fi un factor decisiv în atragerea investițiilor directe, de care Rusia are atât de multă nevoie acum. Decisiv, însă, ca Rusia să nu cadă în recesiune, pe lângă îmbunătățirea sensibilă a relațiilor cu Occidentul care să ducă la ridicarea sancțiunilor, creșterea prețului hidrocarburilor, reforme structurale și sectoriale și mai ales pentru ca viitoarea creștere economică să fie una sănătoasă, este nevoie de un alt model de dezvoltare economică.
Putin a câștigat alegerile în 2000 cu un model economic bazat pe exploatarea hidrocarburilor. Toată creșterea economică a fost posibilă în contextul ridicării prețurilor mondiale la gaz și mai ales petrol, după 11 septembrie 2001. Practic, peste jumătate din bugetul federal al Rusiei este alimentat de taxele și impozitele rezultate din exportul de hidrocarburi. În 2012, când Putin a câștigat al treilea mandat de președinte, de astă dată pentru şase ani, spre deosebire de primele două, care erau de patru ani fiecare, el a venit cu un proiect geopolitic, Uniunea Euro-Asiatică, care se baza pe același model economic inaugurat în 2000, anume, pe exploatarea resurselor energetice. Acest model a făcut carieră în anii 1970, în țările Golfului, de la Arabia Saudită la Irak, însă Rusia are alte dimensiuni şi tradiții, iar elita rusă ar putea să-și dorească și altceva decât o viață de lux într-un emirat poleit cu aur.
CITIȚI ȘI
