Pe aceeași temă
Un raport al Curţii de Conturi privind politicile derulate de guvernele României in perioada 2010-2012 arata ca aceste politici au produs o îndatorarea excesivă a generaţiilor viitoare. Datoria publică a României a crescut în perioada 1 ianuarie 2010-31 decembrie 2012 de la 194,45 miliarde lei la 240,84 miliarde lei, respectiv cu 46,39 miliarde lei (9 miliarde euro), fapt care pune presiune pe costurile suportate de generaţiile viitoare, se arată într-un raport al Curţii de Conturi a României, citat de Romania Libera.
Raportul a acoperit activitatea mai multor miniştri de Finanţe, respectiv Sebastian Vlădescu, Gheorghe Ialomiţianu, Florin Georgescu şi Bogdan Drăgoi. Majoritatea acestora deţin funcţii de răspundere în diferite structuri esenţiale ale statului, precum Preşedinţia României, Banca Naţională, Parlament.
Fiecare român a ajuns dator cu 3.000 de euro
Creşterea datoriei publice necorelat cu majorările înregistrate de indicatori economici, precum PIB sau volumul exporturilor, pune în pericol stabilitatea financiară viitoare, arată raportul. „Ritmul de creştere al serviciului datoriei publice a fost superior atât creşterii al PIB, cât şi ritmului de creştere al cheltuielilor bugetului general consolidat, ceea ce poate conduce la îndatorarea excesivă a generaţiilor viitoare”, spune CCR. Politicile guvernamentale din anii menţionaţi nu au fost fericite. ”Auditul a constatat şi o evoluţie crescătoare a datoriei publice externe în raport cu exporturile de bunuri şi servicii. Aceasta a atins deja un vârf de 46,3% la nivelul anului 2012. Este de subliniat faptul că ritmul de creştere al datoriei publice externe devansează cu mult ritmul de creştere al exporturilor, ceea ce se va reflecta negativ asupra capacităţii de rambursare”, spune raportul. Statul a devenit din ce în ce mai dependent de finanţatorii internaţionali. În totalul datoriei publice guvernamentale a crescut ponderea obligaţiilor financiare ale statului datorate creditorilor de pe piaţa externă şi a scăzut ponderea obligaţiilor financiare ale statului datorate creditorilor de pe piaţa internă, afirmă controlorii CCR.
În cei trei ani menţionaţi s-a ajuns la o datorie publică pe locuitor de 2.974 euro, de la 2.117 euro cât era la începutul anului 2010. Aceasta reprezintă o majorare de 1,2 ori a datoriei publice pe locuitor.
Datorie, acceptabilă însă, faţă de restul UE
Pe termen mediu se estimează că datoria publică se va situa la un nivel ”rezonabil” de 44% din PIB, în condiţiile în care media la nivelul UE este de 85% din PIB. Grecia este campionul Europei din acest punct de vedere cu un nivel de 156,9% al datoriei în PIB. România este pe locul 5 în UE din punct de vedere a lejerităţii acestei datorii.
Bani împrumutaţi fără o strategie
Unul dintre dezechilibrele reclamate de către CCR este faptul că datoria publică internă guvernamentală a fost contractată în exclusivitate de sectorul bancar privat. Acestuia i s-a asigurat ”un venit sigur şi plasamente în active fără risc şi creându–se astfel un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară”, spune Curtea de Conturi. Un alt factor care şubrezeşte poziţia statului este ponderea mare a datoriilor pe termen scurt şi a celor cu dobândă variabilă. Structura actuală a portofoliului de datorie publică guvernamentală internă în care împrumuturile cu maturitate pe termen scurt contractate de pe piaţa internă deţin cea mai mare pondere în totalul datoriei publice guvernamentale interne, poate expune statul la riscuri de lichiditate şi refinanţare. ”Nu a existat un echilibru între împrumuturile cu rata dobânzii fixă şi cele cu rata dobânzii variabilă contractate de pe piaţa internă. În perioada 2010 – 2011, ponderea cea mai mare în totalul datoriei publice guvernamentale interne au deţinut–o împrumuturile cu rata dobânzii variabilă contractate de pe piaţa internă”. Apare astfel o creştere a vulnerabilităţii statului din cauza riscului ridicat de refinanţare.
O altă concluzie care rezultă din raport este aceea că în perioada analizată ritmul de creştere al costurilor aferente datoriei publice l–a devansat pe cel al datoriei publice. Creşterea mai rapidă a costurilor aferente datoriei publice are un impact financiar negativ asupra poziţiei fiscale a statului. Statul se împrumută mai mult decât poate da înapoi. ”În anul 2011 ritmul de creştere al serviciului datoriei publice guvernamentale externe a fost inferior atât ritmului de creştere al exporturilor, cât şi ritmului de creştere a veniturilor fiscale. În anul 2012 ritmul de creştere a serviciului datoriei publice guvernamentale externe a devansat cu mult atât ritmul de creştere al exporturilor, cât şi ritmul de creştere al veniturilor fiscale”, spune CCR.
