De același autor
Dezbaterea publică referitoare la statutul orelor de religie în școală a scos din nou în evidență – cu câteva excepții notabile – că nu am depășit încă stadiul prearistotelic de gândire: sofismele predomină asupra logicii, decupajele ideologice din realitate sunt preferate faptelor, efuziunile emoționale sunt mai prețuite decât analiza lucidă, demagogia are mai mare trecere decât adevărul, atacul la persoană ține loc de argument. În acest context, cred că merită prezentate, totuși, câteva idei simple și clare, cum ar spune Descartes, pentru a ajuta părinții în luarea deciziilor referitoare la disciplina „Educație religioasă”.
1. Disciplina școlară „Educație religioasă” este diferită de religie. Religia este un fenomen social, cu sisteme de practici și ideologii care nu depinde de școală. Niciuna dintre marile religii nu s-a creat, nici nu s-a propagat, printr-o programă școlară; ele au apărut și s-au dezvoltat înainte de apariția vreunei forme de învățământ obligatoriu. Așadar, a pretinde că ne-obligativitatea orelor de religie în școli aduce o gravă atingere religiei este o aberație și logică, și factuală; ignoră toate datele istorice. Sau, altfel spus, cei care sunt împotriva obligativității orelor de religie nu sunt împotriva religiei.N-are legatura una cu alta, sunt doua teme diferite. Nu mai faceți sofisme (acesta e de tipul ignoratio elenchi) și nu-i mai jigniți pe cei care își exercită dreptul la alegere, spunându-le că sunt împotriva religiei. Religia, ca și etica, se învață în afara orelor de curs, prin alte mecanisme decât învățarea școlară. E suficient să vedem cine sunt cei care umplu bisericile: cei care, pe vremea lui Ceaușescu, n-au avut nicio oră de religie în programa școlară!
2. Disciplina școlară „Educație religioasă” nu ne face mai religioși. Religiozitatea este o atitudine și o stare sufletească. Ea se poate obține prin experiențe de viață, prin contactul cu modele exemplare, prin efort personal de reflecție asupra transcendentului. După cum se poate obține și comtemplând cerul înstelat, un răsărit de soare, miracolul nașterii unui om (Deus sine Natura – Dumnezeu sau Natura sunt aceeași entitate, spunea Spinoza). Religiozitatea este adesea, nu întotdeauna, un lucru foarte bun. Ea poate fi salvatoare în adaptarea la situații limită, ea te poate scoate dintr-o criză existențială, te poate face să speri când nu mai ai speranțe. E adevărat, însă, că uneori religiozitatea poate produce și fanatism și inchiziție.
Nu există însă nicio dovadă empirică pe baza căreia să spunem că studierea religiei în școală crește religiozitatea. Dacă ar fi așa, atunci cei de 20-30 de ani, care au la activ 12 ani de religie obligatorie prin programa școlară ar trebui să fie mult mai religioși decât cei care n-au făcut disciplina Religie la școală. Or, realitatea arată invers: că cei care n-au beneficiat de studiul formal al religiei, în timpul comunismului, sunt cei mai religioși. În anii ’40, în Marea Britanie s-a introdus religia ca obiect de studiu obligatoriu. Efectul? În 1940 erau 142.294 de tineri care urmau ritualul de confirmare la biserică; în 1997, după peste 50 de ani de religie ca disciplină școlară, numărul acestora scăzuse la 40.881, adică de peste 3 ori mai puțini! (a se vedea J. White: Should religious education be a compulsory school subject? În British Journal of religious Education, April, 2011). Ceea ce spun cercetările empirice știu și teologii, de multă vreme, anume că studierea aprofundată a teologiei nu întărește credința religioasă. Ei înșiși au făcut distincția între dogma (= experiența religioasă) și kerigma (= învățarea publică dată de Biserică) și au arătat că experiențierea mistică a Divinității e superioară studiului scolastic al lui Dumnezeu. Trăirea, nu conceptul, aduce alinare. (a se vedea, spre exemplu, K. Armstrong, Istoria lui Dumnezeu, Nemira, 2009).
Deci, religiozitatea e bună, dar ea este o trăire personală, care nu se dobândește prin studiu după programa școlară! A nu opta pentru ora de religie nu înseamnă că-ți împiedici dezvoltarea propriei religiozități. Încetați să mai echivalați disciplina „Religie” din curriculumul școlar cu religiozitatea; sunt două lucrui diferite.
3. Disciplina școlară „Religie” nu te face mai etic. Nici orele de Etică nu te fac mai etic. Zeci de studii arată că cei care studiază Etica devin mai eficienți în rezolvarea dilemelor etice din manuale, dar nu sunt mai etici în comportamentul lor cotidian.Daca nu te intereseaza datele experimentale, e simplu sa te uiti in jur si sa vezi cite lepre cultivate sunt! Cu atât mai puțin Educația religioasă din școală poate determina comportamente etice. Se pretinde acest lucru, dar nu s-a demonstrat niciodată empiric acest lucru. Pretenția nu este o dovadă, ne spune logica elementară. De altfel, oricine poate verifica acest lucru. Dacă religia din curriculumul școlar produce comportamente etice, atunci tinerii care au studiat-o 12 ani ar trebui să facă dovada unor comportamente mai etice decât părinții lor, care n-au avut această șansă. Or, realitatea nu este așa: nu sunt nici mai etici, nici mai puțin etici decât părinții lor la vârsta de acum sau la orice altă vârstă. Similar, ar trebui ca țările unde Religia este disciplină obligatorie (de exemplu, Anglia) să fie mai etice decât cele care nu o au în program sccolra (de exemplu, Franța). Or, nu este așa. Am putea face multe raționamente de tip reducere la absurd, prin care să demonstrăm că pretenția că studiul religiei în școală generează comportament etic este falsă.
De altfel, nici măcar Religia, ca set de dogme, nu este o condiție necesară a eticii. Cultul pentru lucrul bine făcut, pentru Adevăr, Bine, Frumos, Libertate se poate dobândi și dacă ești ateu sau agnostic. Să pretinzi că religia e fundamentul Eticii înseamnă să negi toată isotria filosofiei, să spui că Aristotel (Etica nicomahică) sau Kant (Cultul rațiunii practice) nu au existat. Etica, atât ca atitudine sau comportament, cât și ca teorie, n-are nevoie de religie și, cu atât mai puțin, de ore de religie obligatorie în programa școlară. Să spui că cei care frecventează ora de educație religioasă sunt virtuoși, iar cei care nu frecventează această oră au apucat pe calea pierzaniei (i.e. sunt ne-etici) este o aberație și logică, și factuală.
4. Stabiliți câtă educație religioasă e necesară și suficientă. Actualmente, în programa școlară, disciplina „Educație religioasă” apare din clasa pregătitoare până în clasa a douăsprezecea. Deci, 13 ani de studiu, săptămână de săptămână. Prin comparație, psihologia se studiază 1 an, logica – 1 an, filosofia – 1 an, educația civică – 1 an, economia – 1an. Acestea sunt discipline școlare foarte importante pentru dezvoltarea ca om și cetățean responsabil a elevului. Da, dar dacă ne uităm la timpul alocat, studiul Religiei este de 13 ori mai important! Pe ce bază? Pe nicio bază, așa au scos-o politicienii din pix. Dar dacă nu există dicernământ într-o parte, măcar să fie în cealaltă, a părinților, care să judece chibzuit câtă educație religioasă e necesară și suficientă pentru copiii lor . Iar dacă copiii lor sunt mai mari, n-ar fi rău să-i consulte. Niște copii care sunt socotiți suficient de maturi ca să-și aleagă singuri facultatea, cred că sunt suficient de maturi să se pronunțe și referitor la materia opțională – Religie.
Lupta pe care o duce acum Patriarhia și cei aliniați în spatele ei nu este pentru obligativitatea disciplinei Religie, ci pentru obligativitatea a 13 ani de studiere a Religiei în școală. Dacă mâine s-ar decide ca această disciplină să fie studiată obligatoriu un an – ca psihologia, logica, filosofia, economia, educația civică, Biserica ar fi și mai nemulțumită decât este acum. Căci ea are alte interese, care se văd ușor pe sub sutană.
Am scris aceste rânduri pentru părinți, pentru a-i ajuta sa ia o decizie în cunoștință de cauză. Am simțit că iar se încearcă manipularea lor grosolană, în dispreț total față de logică și de date empirice. Ceea ce nu este corect!
N-am mari speranțe, dar, poate că Biserica și Ministerul Educației vor reflecta măcar o clipă la această situație. Ministerul poate realizează că o educație centrată pe elev înseamnă să ia decizii fundamentate științific, spre binele copiilor, nu spre binele unor instituții sau persoane intersate. Poate și Biserica va înțelege că poate influența în bine comportamentele oamenilor prin modelele exemplare pe care le poate oferi, nu prin presiunea pe programa școlară.
În fine, un lucru cred că trebuie înțeles foarte clar de toată lumea: am făcut Revoluția din 1989 nu pentru a înlocui o icoană cu altă icoană; am ieșit în stradă ca să avem dreptul să alegem. Căci fără alegere nu există Libertate!
Articol publicat de contributors.ro
Comentarii 13
BASCA - 03-09-2015
Daca oi avea norocul lui Felix sa trec de atatea ori de moderator ii voi spune acestuia ca i-am gasit-o pe Otilea,era la o votca cu vecina.Sigur,asta ramane intre noi.
RăspundeFelix - 03-09-2015
"La cata incultura,la cat fariseism si la cata gandire primitiva" ... Ei, lasa ca poti tu sa compensezi cu o vasta si in acelasi timp adanca cultura, cu un perfect acord intre gand, vorba si fapta, si cu o foarte nuantata gandire.
RăspundeFelix - 03-09-2015
Mai incerc odata, poate dau de un cenzor mai omenos:) De ce il cenzurarati frate??? @ronea De vineri ma tot gandesc la argumentul tau... si in afara de cateva amendamente nu pot sa aduc vreun argument contrariu:) Ai dreptate, argumentatia bazata pe studii statistice pentru teza "ora de religie NU E necesara pentru cresterea spiritului etic" e la fel de ne-stiintifica ca si cea pentru teza "ora de religie E necesara pentru cresterea spiritului etic". Argumentatia stiintifica bazata pe statistica nu poate transa cu privire la necesitatea orei de religie in scopuri etice. Am insa niste amendamente: 1. E eronat sa spui ca studiile empirice sunt in principiu necontrolabile sau ca nu sunt stiintifice. Facute corect, cu lot martor bine definit, si in cadrul unui model grosier care e rafinat apoi pe baza acelor studii empirice, ele devin instrumente stiintifice valoroase. Ca dl Miclea se face de ras dpdv stiintific, asta e problema dumnealui, dar posibil este... pana acum fara succes in privinta necesitatii etice a orei de religie, dar de succes in multe alte domenii. 2. Imi pare eronat sa spui ca in general "nu se stie". Argumentatia d-lui Miclea e gaunoasa caci se foloseste apologetic de un instrument stiintific nepotrivit, exista insa si alte metode sttintifice, folosite de catre istorici, in evaluarea rolului unui idei (etica, religia, etc) in dezvoltarea societatii. problema este insa ca metodele istorice furnizeaza "adevaruri" mai putin clar definite decat cele bazate pe studii statistice... ori dl. Miclea avea nevoie de niste adevaruri tari si bine definite cu care sa demonstreze niste chestii... si s-a facut de ras in mod apologetic.
RăspundeBASCA - 03-09-2015
Adica, daca un preot sau cine s-o nimeri sa predea religia,fireste ortodoxa nicidecum lectii despre crestinism,inseamna ca ai nostri copilasi se vor umple de har.La cata incultura,la cat fariseism si la cata gandire primitiva au unii prelati mai bine am lasa copiii sa-l descopere pe Dumnezeu umbland prin ale vietii greutati.BOR-ul, din pacate,a devenit o societate pe actiuni,puterea ei se masoara in mc de beton si in conturi cu multe zerouri,pentru asta orice baba comunista e buna.
RăspundeFelix - 03-09-2015
"Deocamdata 90 la suta dintre copii au optat pentru ora de religie, desi 90 la suta din blogarime au prestat la greu vreme de o luna pe pedala ateista." Da, a surpriza ca un dus rece pentru cei ambetati de puterea Feisbuc-ului si care credeau ca ei l-au facut presedinte pe Johannis; din punctul meu de vedere o surpriza placuta:)
RăspundeMIHAI 2 - 03-07-2015
Eu zic sa reclamati la DNA - panaceul universal aplicabil cand democratia da rezultate neconvenabile. Deocamdata 90 la suta dintre copii au optat pentru ora de religie, desi 90 la suta din blogarime au prestat la greu vreme de oluna pe pedala ateista. Hai ca nu sunteti nici pe departe atat de multi si de influenti cat va place sa aburiti . Si daca mintitul in scopuri politice ar mai putea avea vreo scuza, mintitul in sopul smulgerii ultimelor ramasite de suflet romanesc este cu totul odios. Lasati-le romanilor macar mangaierea credintei - ca doar este in avantajul vostru ca ei sa fie obscuratisti si necompetitivi permitandu-va voua sa ajungeti toti sefi, lideri , scarta scarta pe tastatura si emitatori de lumina pe bani grosi cu munca putina.
RăspundeFelix - 03-07-2015
@ronea: Spui "Putem sa o luam si invers. Ca asertiunile precum ca religia ar fi utila in scoala nu se bazeaza pe nimica." Argumentul tau este interesant. Cel putin la scara catorva generatii nu exista studii care sa demonstreze necesitatea sociala a orei de religie. O sa ma gandesc la ce ai spus si o sa raspund cand imi vine vreo idee:)
RăspundeFelix - 03-07-2015
Pentru a evita problema istoriilor contrafactuale exista o metoda stiintifica, folosita in medicina sau psihologie: e vorba de lotul martor. Se fac doua grupe, supuse acelorasi conditii exterioare, una e supusa experimentului si cealalta nu. La sfarsit se analizeaza diferentele intre cele doua loturi. A compara loturi apartinand unor generatii doferite si a pune diferentele (sau lipsa lor) doar pe seama UNUI SINGUR factor exterior... asta e metoda religioasa nu stiintifica.
Răspundestoica ovidiu - 03-07-2015
Felix , enuntul tau "o comparatie corecta ar trebui facuta intre cei care au studit religia in scoala si ACEIASI fara sa o fi studiat-o" este complet absurd si imposibil de transpus in practica . Cred c-ai vrut si tu doar sa te bagi in treaba . Aceeasi eroare si nu "aceiasi eroare" Felix . Bravo d-le Miclea , sunteti profesionist si obiectiv .
RăspundeGhita - 03-07-2015
@ Felix Rationamentul D-voastra e fals nu al autorului articolului. Ati descoperit existenta ubicuitara altfel cum puteti avea aceeasi oameni care au istorii diferite ( cei care au studiat religia in scoala si aceeasi care n-au studiat-o). Pai ori au studiat-o si atunci nu-i puteti clona ca sa aveti aceeasi indivizi care n-au studiat-o, ori n-au studiat-o si atunci de unde-i scoateti pe clonii care au studiat-o!
RăspundeGiorgione - 03-07-2015
Am sa va trimit o fisa de inscriere la ora de religie de la Liceul Tehnologic Elina Matei Basarab din Ramnicu-sarat sa vedeti cum a falsificat directoarea si Popa aceasta fisa. Asa se manipuleaza poporul roman
Răspunderonea - 03-06-2015
Putem sa o luam si invers. Ca asertiunile precum ca religia ar fi utila in scoala nu se bazeaza pe nimica. Este buna pentru biserica, cert, dar pentru elevi nu se stie...Desigur, nu poti sa faci studii controlate, ci doar empirice. Nu inseamna ca daca studiile astea nu sint perfecte ca exista vreo proba contrarie perfecta...
RăspundeFelix - 03-06-2015
Hmm, ca dl Miclea cade asa de usor in capcana istoriilor contrafactuale e un pic caraghios. Exemplu: "religia nu te face mai etic, caci atunci cei care au studiat-o 12 ani ar trebui sa fie mai etici decat parintii lor care nu au facut asta". Argumentul e fals, o comparatie corecta ar trebui facuta intre cei care au studit religia in scoala si ACEIASI fara sa o fi studiat-o. Altminteri nu putem scoate din ecuatie o multime de alti factori exteriori care sunt diferiti la cele 2 grupe de care se face vorbire. Aceiasi eroare de rationament se gaseste in mai multe locuri in articol.
Răspunde