Pe aceeași temă
Conform unei investigatii realizate de RISE Project, rafinaria Lukoil a raportat cifre diferite Fiscului si judecatorilor, in dosarul de evaziune fiscala in care este cercetata. Lukoil Romania a primit de la Politia Romana un contract de peste 500 milioane lei, urmand sa livreze, in urmatorii doi ani, benzină "premium fără plumb 95", relateaza Hotnews.
2 octombrie 2014. O echipa de procurori, ofiteri de politie, jandarmi si inspectori vamali a efectuat 23 de perchezitii in birourile filialelor Lukoil din Ploiesti. In centrul investigatiei se afla rafinaria Petrotel Lukoil, pe care procurorii o acuza de evaziune fiscala si spalare de bani in valoare de 1 miliard de lei. Inspectoratorul General al Politiei Romane a comunicat in aceeasi zi ampla operatiune la care au participat si ofiterii sai.
1 noiembrie 2014. Tot Politia a anuntat ca isi va alimenta in urmatorii doi ani masinile cu carburanti de la firma Lukoil Romania - in conturile careia vor intra, la schimb, peste jumatate de miliard de lei. Filialele Lukoil au fost monitorizate inca din primavara de catre serviciile de informatii pentru posibile fraude fiscale.
Raportari contradictorii
Detaliile cazului penal sunt si mai complicate. La Ministerul Finantelor figureaza alta valoare a bunurilor rafinariei, pe care procurorii au aplicat sechestrul, fata de cele pe care le-a prezentat rafinaria in fata judecatorilor de la Tribunalul Prahova, ca sa-i deblocheze banii din banci. Rafinaria a contestat sechestrul procurorilor in data de 6 octombrie, adica la patru zile dupa blocarea banilor din conturile bancare. Contestatia viza atat sechestrul pe bunurile proprii, cat si pe conturile Lukoil Romania - compania sora care a castigat licitatia organizata de Politie.
Reprezentantii rafinariei au sustinut in fata judecatorilor ca procurorii au extins abuziv sechestrul si pe sumele din banci, in conditiile in care valoarea cladirilor si a celorlalte bunuri fixe era indestulatoare ca sa acopere prejudiciul.
Raportarile oficiale de la Ministerul Finantelor arata insa altceva: aceste bunuri aveau pe hartie o valoare neta mult mai mica decat prejudiciul. Compania Petrotel Lukoil le-a mai reprosat procurorilor ca nu au facut o evaluare a bunurilor sale inainte sa le aplice sechestrul.
RISE Project a descoperit ca o reevaluare a cladirilor si constructiilor speciale ale rafinariei a fost aprobata in acest an chiar de catre actionarii rafinariei. Impactul masurii asupra bilantului pe anul anterior a fost substantial: valoarea activelor imobilizate (cladiri, constructii speciale, terenuri, instalatii etc.) a scazut drastic, astfel ca ele nu mai acopereau nici macar un sfert din prejudiciul calculat.
Petrotel Lukoil a prezentat insa alte date in fata judecatorilor, astfel incat sa scape de sechestrul pe banii din banci: "(...)Valoarea contabila bruta a activelor imobilizate la data de 31 decembrie 2013, deci a bunurilor imobile si a mobilizarilor fixe aflate in proprietatea subscrisei, este de 1,52 miliarde de lei. (...) Masura este nelegala, valoarea contabila bruta a bunurilor imobile si a mijloacelor fixe sechestrate depasind cuantumul estimativ al presupusului prejudiciu".
Pentru aceeasi data, 31 decembrie 2013, compania a raportat, potrivit Ministerului Finatelor, o valoare de sapte ori mai mica: 238 de milioane de lei. Ultima este valoarea la care s-au uitat procurorii atunci cand au ales sa instituie sechestrul, sustin expertii consultati de RISE Proiect.
Oficialii Petrotel Lukoil nu au dorit sa comenteze aceste informatii.
Reporterii RISE au discutat si cu unul dintre avocatii rafinariei in acest dosar penal, Georgeta Buliga:
Reporter: Buna ziua, documentam presupusul caz de evaziune fiscala de la Petrotel Lukoil.
Avocat: Nu va suparati, dar nu va pot da relatii pentru ca relatia avocat-client este confidentiala.
Reporter: Noi vrem sa va intrebam din documente publice, din actele depuse in instanta. Ati sustinut in fata instantei ca valoarea activelor Petrotel ￢ Lukoil este de sapte ori mai mare decit valoarea raportata la Ministerul Finantelor.
Avocat: Auziti, exista o Hotarare care solutioneaza contestatia.
Reporter: Asa este. Va intrebam de ce ati sustinut altceva in instanta fata de ceea ce a raportat oficial compania?
Avocat: Efectiv, la cite dosare am, mi-e si greu sa tin minte astfel incit sa va dau un raspuns pe cifre in momentul asta.
Reporter: Vi le spunem noi.
Avocat: Nu pot in momentul asta ca sunt in instanta..
Judecătorii nu au mai apucat să decidă asupra legalității sechestrului. Rafinăria Lukoil a renunțat la propria contestație pe 8 octombrie, la doar două zile după ce a depus-o. Între timp, procurorii comunicaseră că au ridicat sechestrul pe o parte din bani și că au blocat, în schimb, alte bunuri.
Primele acțiuni ale procurorilor au stârnit reacții în lanț la cel mai înalt nivel. Premierul Victor Ponta, declara pe 6 octombrie, la patru zile de declanșarea investigației: “Totuși aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o mașină si indisponibilizăm mașina, aici să indisponibilizezi conducte … bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu știu unde și nici rafinăria nu o mutau mâine din România”.
Șefii Lukoil au anunțat apoi că intenționează să oprească activitatea din România, moment la care președintele Traian Băsescu declara: “Nu discut abordări dâmboviţene, ci doar ameninţarea, presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României. Consider că o astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă, mâine, Lukoil va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti”.
Urban: “Ce face Fiscul?”
Avocatul Iulian Urban, expert în recuperarea datoriilor, susține că diminuarea valorii bunurilor rafinăriei a fost motivul pentru care sechestrul a fost extins inițial: “Procurorul s-a uitat pe datele din bilanț și dacă a văzut că activele mai valoarează doar trei lei și el are de recuperat zece, atunci normal că a extins sechestrul astfel încât să fie acoperit prejudiciul pe care îl urmărește. Problema este că în momentul în care Lukoil a depus bilanțul la autoritățile fiscale, cineva de acolo trebuia să vadă ce anume a provocat această devalorizare dramatică, mai ales că vorbim de o companie care a funcționat pe pierderi în ultimii ani. Fiscul avea obligația să conteste această scădere în instanță, dacă a observat-o, iar judecătorii puteau dispune o evaluare a acestor active”.
Agenția Națională de Administrate Fiscală (ANAF) nu a răspuns întrebărilor RISE Project privind devalorizarea bunurilor rafinăriei și dacă a contestat această măsură.
La sfârșitul anului trecut, compania Petrotel Lukoil a înregistrat cea mai mică valoare a acestor bunuri de pe piața rafinăriilor locale, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Spre exemplu, Rafo Onești, o rafinărie comparabilă, a raportat o valoare de două ori mai mare, iar Rompetrol Rafinare a contabilizat o sumă de douăzeci de ori mai mare.
CUM AU EVOLUAT PIERDERILE ȘI ACTIVELE RAFINĂRIEI
“Taxa pe stâlp”
Experții fiscali consultați de RISE Project susțin că deprecierea clădirilor și celorlalte bunuri trebuie analizată în contextul introducerii taxei suplimentare de 1,5% pe valoarea construcțiilor speciale. Noua măsură fiscală, cunoscută și ca “taxa pe stâlp”, a afectat și companiile petroliere. OMV Petrom, liderul detașat de pe piața locală, anunța la începutul anului, după introducerea măsurii, că noua taxă îi va crește substanțial cheltuielile.
Decizia acționarilor rafinăriei Lukoil arată în clar că reevaluarea a fost aplicată și construcțiilor speciale – exact bunurile vizate de noua taxă. Diminuarea valorii acestor bunuri a făcut ca rafinăria Lukoil să plătească taxe mai mici, mai susțin experții fiscali consultați de RISE Project.
Avocatul Iulian Urban confirmă efectele fiscale ale măsurii: “De asta Fiscul trebuia să urmărească ce se întâmplă, pentru că se diminuează baza impozabilă, scad sumele pe care statul le încasează și aici este o problemă privind modul în care Fiscul urmărește ce se întâmplă cu fiecare dintre contribuabilii săi. În cazul Lukoil, lucrurile sunt și mai complicate, în condițiile în care compania funcționează de ani de zile pe pierdere. Deci, în acest caz, trebuia să existe un semnal de alarmă major”.
„Deciziile se iau la Moscova”
Constantin Tampiza, fostul șef al Lukoil România, susține că devalorizarea activelor nu putea fi decisă doar la Ploiești: “Conducătorii aceștia din țară sunt niște piese în mâinile celor din Moscova. Acțiunile Lukoil sunt listate pe bursa din Londra și orice mișcare legată de imobilizări sau alte active poate să ducă la un rezultat negativ, așa că aceste măsuri sunt urmărite atent de centrul corporativ din Moscova. Asta e sigur 150%, că doar știu cum funcționează sistemul lor. Au ajuns până acolo încât au centralizat și plățile – adică dacă eu aici, în România, aveam un surplus pe cont, atunci îl luau de îndată. Lichiditățile suplimentare erau centralizate într-o instituție financiară a Lukoil, dar nu pot să vă dau numele ei”.
Bani de benzină
Poliția va pompa 520 de milioane de lei în conturile companiei Lukoil România în următorii doi ani. Practic, este un acord cadru pe baza căruia filiala grupului rus va livra benzină “premium fără plumb 95″. Același tip de contract a fost cîștigat de Lukoil de la Poliție și în 2012, în schimbul a 540 de milioane de lei. La licitația din aceast an au mai depus oferte diviziile de distribuție ale Rompetrol și, respectiv, OMV Petrom. Doar distribuitorul Rompetrol a mai câștigat, dar pentru o sumă mult mai mică. Anunțul de atribuire a fost publicat pe 1 noiembrie. În iulie, la deschiderea licitației, serviciile de informații monitorizau deja operațiunile Lukoil din România, după cum susțin judecătorii în dosarul sechestrului. Conducerea Poliției nu a răspuns solicitărilor RISE Project privind atribuirea acestui contract și dacă el mai poate fi onorat în condițiile problemelor companiilor Lukoil.
Lukoil România a mai câștigat la începutul anului un contract cu Ministerul Sănătății, în valoare totală de 371 milioane de lei, contract pe care l-a împărțit atunci cu OMV Petrom. De-a lungul anului, filiala Lukoil a mai primit contracte publice de la instituții și companii de stat, dar de valori mult mai mici.
Efecte pe bursă
În schimb, clienții rafinăriei au analizat impactul cazului penal asupra activității lor. Problemele rafinăriei Lukoil au ajuns și pe bursa bucureșteană, deși compania s-a delistat încă din 2004, după șase ani de la privatizare – grupul rus primind atunci facilități fiscale de la statul român.
Compania Oil Terminal, la care statul este acționar majoritar, iar rafinăria din Ploiești îi asigură o treime din încasări, și-a informat acționarii pe bursă că va analiza de urgență impactul problemelor Lukoil asupra activității sale .
Citeste restul investigatiei pe RISE Project.
.jpg)
