Romania este subiectul central al celui mai recent numar din revista franceza Transitions&Sociétés. La grande Europe..., aparut in decembrie 2005. In conditiile in care Europa Centrala a ramas destul de putin cunoscuta occidentalilor chiar si dupa extinderea Uniunii la 25 de membri, Transitions&Sociétés isi propune sa aduca informatii despre noile state membre sau candidate la aderare in UE. "In momentul in care spatiul ex-sovietic si fostul bloc din Est sufera mutatii considerabile, cu rezultat uneori incert, a intelege aceasta lume in profunda tranzitie in scopul de a reflecta la viitorul nostru comun devine un obiectiv capital", spune Hélène Blanc, directoarea publicatiei. "Pentru ca aceasta reunificare s...t este marea intalnire a Europei cu Istoria, intalnire care-i ofera ocazia de a depasi sechelele celui de-al doilea razboi mondial si ale sovietismului." In numerele anterioare ale revistei au fost prezentate Tarile Baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croatia si Bulgaria.

Volumul dedicat Romaniei se deschide cu un articol semnat de Mihnea Berindei, care abordeaza tema Afirmarea constiintei nationale romane si aparitia statului-natiune, prezentand pe larg premisele si etapele unirii Principatelor. Berindei insista pe ideea de istorie paralela a Moldovei si Tarii Romanesti si pe vocatia european-francofona a Tarilor Romane. Faptul ca Principatele au fost teatrul razboaielor dintre marile imperii a dus la internationalizarea problemei acestora si la fisurarea izolarii de Europa, permitand raspandirea pe teritoriul romanesc a ideilor progresiste si a limbii franceze. Odata cu Tratatul de la Adrianopole si cu Regulamentele Organice, Principatele intorc spatele modelului otoman de societate si se indreapta catre Europa. Aparitia identitatii nationale e legata de stabilirea unor obiective comune celor doua principate, accentuate prin deschiderea catre Europa a tinerilor boieri pasoptisti, care se simt deja europeni. Revolutiile de la 1848 din ambele tari se produc sub impulsul dat de revolta din Franta. Insasi crearea Principatelor unite ale Moldovei si Tarii Romanesti se face cu concursul marilor puteri si mai ales al lui Napoleon al III-lea. In opinia lui Mihnea Berindei, etapa incheiata in 1866 cu venirea lui Carol I poate fi considerata "prima intrare a Romaniei in Europa".

Jean-Paul Bled prezinta interesul pe care monarhia habsburgica l-a avut pentru Principate pana la al doilea razboi mondial (Austria si Romania) iar Derek El Zein traseaza o scurta istorie a populatiilor germane din Romania, in prezent imbatranite si din ce in ce mai putin numeroase (Germanii din Romania in ziua de astazi). In Romania, acuzata deseori de nerespectarea drepturilor minoritatilor, problema maghiara se estompeaza treptat prin casatorii mixte, spune autorul, in vreme ce problema germana se va rezolva de la sine, pentru ca minoritatile germanofone sunt pe cale de disparitie.

Cristian Preda incearca sa dea un raspuns la intrebarea ce e de fapt actuala democratie romaneasca (Soclul gol) si propune o scurta incursiune in modernitatea politica romaneasca, aratand similitudinile dintre sistemul politic interbelic si cel postcomunist: pluripartidismul, supradimensionarea parlamentului, disproportionalitatea generala. Experienta democratica romaneasca este exemplara pentru incapacitatea sa de a pune in aplicare logica reprezentativitatii moderne, concluzioneaza Preda. Regimurile politice isi asuma aceasta logica pentru a produce insa efecte perverse, care domina indentificarea politicului romanesc.

Intr-un articol intitulat Economia romaneasca, Daniel Daianu face o trecere in revista a reformelor economice si a efectelor acestora asupra dezvoltarii tarii si prezinta aderarea la UE ca o sansa unica pentru Romania de a-si depasi handicapul economic.

Proprietatea privata este subiectul articolului semnat de Damiana Otoiu, care porneste de la ipoteza ca legile restitutiei permit mai degraba construirea unei noi proprietati private decat reconstructia celei din perioada interbelica.

Situatia Bisericii Ortodoxe Romane dupa 1989 e prezentata de Iuliana Conovici intr-un articol care trateaza reactia clerului la tendinta de secularizare din perioada postcomunista (numita "orbire voluntara"), modul in care BOR a facut fata contestarilor din partea societatii civile modificandu-si discursul, raportarea acesteia la ideea nationala, la sfera politica si adaptarea sa la noile realitati sociale. In prezent, cu un discurs public de un echilibru precar, Biserica Ortodoxa e inca in plina tranzitie.

In articolul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii: radiografia unui esec, Armand Gosu explica factorii care au provocat ineficacitatea CNSAS: opozitia serviciilor secrete, pozitia contradictorie a clasei politice, reticente in ceea ce priveste deconspirarea Securitatii, si conflictele dintre membrii colegiului. CNSAS a ajuns sa dezamageasca pe toata lumea, spune Armand Gosu, desi ar fi trebuit sa joace un rol important in aderarea la UE. Din cauza imposibilitatii de a studia arhivele fostei Securitati, in prezent nu exista certitudini despre trecutul nimanui, ceea ce duce la o stare generalizata de dubiu.

Etapele si problemele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana sunt abordate de Derek El Zein in Romania, vechea Europa si Uniunea Europeana si de Edith Lhomel (Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. 2007 sau 2008: suspans salutar sau asteptare superflua), cea din urma oferind argumente care pledeaza in favoarea integrarii efective in 2007.

Jacques Barrat se concentreaza pe Marea Neagra, care risca sa devina o mare americana desi din 2007 va constitui frontiera orientala a UE.

Claudia Moisei semneaza trei articole referitoare la aparitia presei politice (presa pasoptista), formarea jurnalistilor profesionisti (direct in redactii, in scoli vocationale sau in universitati) si limba si cultura scrisa de pe teritoriul actual al Romaniei.

Relatia Romaniei cu Francofonia si traditia francofona a tarii sunt abordate de Alexandre Wolff si de Maria-Niara Breteanu, Romania fiind vazuta ca un exemplu elocvent de impartasire a valorilor francofone.

Volumul dedicat Romaniei din Transitions&Sociétés se incheie cu un dosar intocmit de Pierre Verluise, care incearca sa raspunda la intrebarea de ce coruptia a pus in dificultate aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Transitions&Sociétés. La grande Europe...

Roumanie

Nr. 9, decembrie 2005, Ed. Magna Europa