De același autor
Cel putin asa pare sa indice recenta intensificare a tropaitului amenintator al bocancilor de o parte si de alta a frontierei dintre Ciad si Sudan.
Intre Khartoum si N’Djamena relatiile nu au fost niciodata cordiale, cele doua capitale acuzandu-se, ciclic, de “actiuni destabilizatoare” prin intermediul unor bande rebele interpuse. Insa, incepand cu sangerosul conflict din Darfur, tensiuni permanente au inveninat si mai mult raporturile dintre cele doua state, riscandu-se deja escaladarea ireversibila a conflictului.
Este oportuna precizarea faptului ca autoritatile ambelor tari se confrunta cu miscari interne de contestare transformate in rebeliuni violente - ceea ce face cu atat mai surprinzatoare interesele si acuzele reciproce de sustinere a grupurilor razvratite. Dat fiind contextul, obiectivul de stabilizare a situatiei interne ar trebui sa fie reciproc. Contrar ratiunii, insa, singurul vehicul motivational al raporturilor bilaterale pare a fi cel conflictual, generandu-se, astfel, o spirala in care tonul diplomatic se ridica permanent: N’Djamena acuza Khartoumul de primirea si protejarea rebelilor din Ciad; Sudanul denunta organizarea unor incursiuni militare in interiorul frontierelor sale; Ciadul pluseaza ca 3.000 dintre rebelii cu care se confrunta sunt pregatiti si sustinuti de Sudan; acesta din urma acuza violarea frontierei prin survoluri neautorizate, incursiuni militare de pedepsire a refugiatilor, precum si jafurile comise cu aceste ocazii etc. Practic, nu trece o saptamana fara sa fie “identificata” vreo noua “viclenie a inamicului”.
La finele anului trecut tensiunea a depasit inca un prag, ca urmare a luptelor violente desfasurate in orasul de frontiera Adré, ajungandu-se la o stare de cvasibeligeranta. Aceasta localitate controlata de rebeli, apoi recastigata de armata regulata a Ciadului a fost teatrul a doua noi ofensive nereusite ale celor dintai, urmate de continuarea ciocnirilor pe teritoriul sudanez. In tonul contradictoriu uzual, conform de altfel practicilor de dezinformare in timp de conflict, N’Djamena afirma ca ar fi ucis peste 300 de insurgenti si ca ar fi distrus unele baze ale acestora gazduite de statul invecinat, in timp ce rebelii admit doar 9 victime si evidentiaza jafurile la care le-au fost supuse familiile.
Consiliul de Securitate al ONU declara ca urmareste cu atentie evolutia situatiei si, pentru moment, cele mai mari sperante de aplanare a acesteia vin din partea medierii Uniunii Africane. Totusi, urmatoarea intalnire la varf a UA ar urma sa aiba loc in aceasta luna chiar la Khartoum, sub presedintia sefului statului sudanez - ceea ce, in actualul context al tensiunilor regionale, risca, dimpotriva, sa inflameze spiritele.
Practic, sabiile au fost scoase din teaca si, desi duelul dintre cele doua capitale a ramas pana in prezent la un nivel preponderent oratoric, la cea mai mica “scanteie” risca sa se transforme intr-un razboi cat se poate de real.