De același autor
Liderii useliști și-au dat seama că au dărâmat un guvern, creând enorme așteptări într-o populație îmbolnăvită de resentimente și obnubilată intelectual prin intermediul Antenelor, fără a putea realiza, cel puțin până la alegeri, nimic mai mult decât acel guvern doborât.
Abia treziți din beția victoriei mai mult sau mai puțin neașteptate a moțiunii de cenzură, liderii USL au devenit brusc prudenți și îngrijorați. Guvernarea pare a fi o îndeletnicire mai complicată decât demagogia isterică de la Antena 3 și Realitatea. Victor Ponta a dat noul ton, spunând că USL „nu va putea dubla salariile și pensiile în șase luni“. De fapt, abia dacă sunt bani pentru reîntregirea lor – ceea ce însă intenționa să facă Guvernul Ungureanu – se pare, cu acordul de principiu al FMI. Se speră că se vor putea restitui și pensionarilor sumele considerate ilegale de către Curtea Constituțională, dar numai în mod eșalonat. Cum vor explica aceiași lideri PSD, care i-au ațâțat pe pensionarii din Argeș să asedieze tribunalele, că au doborât un guvern pentru a face exact același lucru ca acela?
Întrebat de jurnaliști dacă va anula hotărârea de guvern care autoriza o linie de predare în limba maghiară la UMF din Târgu Mureș - autorizație care constituise unul dintre punctele principale ale moțiunii de cenzură –, Ponta a dat-o cotită: că să vedem, că mai întâi să capăt învestitura parlamentului, că mandatul va fi limitat. De fapt, Ponta a aflat (cam târziu) că a retrage maghiarilor un drept câștigat ar fi extrem de riscant: ar conduce, probabil, la înrăutățirea relațiilor cu Ungaria, la supărarea Comisiei Europene; nu sunt excluse manifestații de stradă la Târgu Mureș. Un UDMR concurat de radicali ar avea tot interesul să apese pe pedala frustrării naționale. În plus, UDMR poate deveni la un moment dat un partener de guvernare al USL, cum a mai fost. E imprudent să-l împingi pe termen lung de partea PDL. De altminteri, probabil că anumite negocieri sunt deja în curs pentru susținerea noului guvern în parlament. Cum s-ar explica altfel că Kelemen Hunor nu a exclus votarea noului guvern, desigur, abia „după studierea programului de guvernare“?
USL era, până recent, foarte vehementă, cerând renegocierea acordului cu FMI, mai ales în sensul măririi deficitului bugetar. Astăzi, situația pare a se fi schimbat. Luni, Victor Ponta s-a întâlnit cu troika, nu înainte de a anunța, propagandistic, că vrea ca FMI să plece din România cu scrisoarea de intenție a noului guvern în buzunar. Nicio vorbă despre renegociere, în schimb afirmații liniștitoare că noul guvern „dorește să păstreze stabilitatea macroeconomică a țării“. Tare mă tem că se vor potrivi perfect vorbele rostite altădată de partenerul său, Crin Antonescu, schimbând, firește, tot ce-i de schimbat: „Domnul Franks vine, mai mestecă o gumă, îşi mai pune ochelarii, mai scoate ochelarii, mai spune cât trebuie să fie deficitul, domnul Băsescu spune «să trăiţi» şi îi ordonă după aceea lui Emil Boc“. Dar Antonescu nu e primul politician român care ar trebui să-și înghită limba.
USL a răsturnat un guvern despre care a susținut că e „șantajat“ de „grupuri de interese“ pentru a exploata resursele minerale ale țării. Se vehiculase ideea că se va înființa un minister nou, cel al Resurselor minerale și Energiei, preluat de PSD prin deputatul Iulian Iancu. Să fi încercat PSD să se lase și el „șantajat“ odată cu reluarea privatizărilor în domeniu, nedorind să cedeze controlul acestor resurse? Urmează să vedem numai care vor fi noile „grupuri de interese“. Aceleași sau altele? Unele surse WikiLeaks vorbesc despre Rusia..., dar să sperăm că e numai o bârfă. Cine poate pune la îndoială patriotismul pesedist?
Până una-alta, liderii useliști și-au dat seama că au dărâmat un guvern, creând enorme așteptări într-o populație îmbolnăvită de resentimente și obnubilată intelectual prin intermediul Antenelor, fără a putea realiza, cel puțin până la alegeri, nimic mai mult decât acel guvern doborât. Atunci, cum să mai explici moțiunea de cenzură? În plus, Băsescu n-a capitulat. Mai rău, cică urzește comploturi: „Întâlnirile și sfaturile de taină de la Neptun nu prefigurează o acceptare fair-play a noii formule de guvernare, din partea lui Traian Băsescu“, atenționează ca un înțelept Adrian Năstase. Într-adevăr, la Neptun, Traian Băsescu s-a întâlnit cu MRU. E lată! S-ar putea ca, într-adevăr și așa cum a anunțat, MRU să nu-și fi spus ultimul cuvânt în politică, deși a fost demis cu ajutorul neprecupețit al celor care trebuiau să-l susțină. Oricum ar fi, Băsescu „își bate joc de țară“, scrie Alina Mungiu Pippidi (pe ziare.com). De ce? Fiindcă i-a cerut lui Ponta să-și respecte promisiunea cu salariile bugetarilor, ceea ce, zice d-na Pippidi, o să fie catastrofal! Aș fi vrut să o văd pe aceeași d-nă Pippidi scăpând o vorbă despre inoportunitatea depunerii moțiunii de cenzură. N-a fost să fie! Însă nu toți partizanii noii puteri fac asemenea sofisme, pentru a indica, a mia oară, cine este piaza-rea care îi duce în ispită și greșeală pe politicienii români devotați națiunii. Primarul Onțanu și-a mărturisit, în numele UNPR, fostul partener de guvernare al PDL, experiențele existențiale care l-au condus alături de noii-vechii amici: „Ne-am lepădat de Satana“! Amin!