Pe aceeași temă
Comeback-urile poeziei
Daca 2003 a fost un an foarte bun pentru tinerii poeti, an in care au debutat majoritatea numelor ce-si creasera deja o notorietate in mediul cenaclier (Bogdan Iancu, Dan Coman, Claudiu Komartin, Domnica Drumea, Ruxandra Novac s.a.), anul 2004 a fost anul dezbaterilor si discutiilor pe marginea noii generatii de poeti, cu multe interventii in presa culturala chiar din partea lor, pe fundalul aceleiasi emulatii cenacliere a carui institutie a inflorit in ultimii ani, dinamizand campul poetic romanesc ce parea, la un moment dat, in criza nu de nume, dar de productie noua. In ancheta realizata impreuna cu Catalin Sturza despre cele mai bune carti publicate in decursul lui 2004 - e vorba de ancheta revistei Cultura nr. 41 de la sfarsitul anului trecut -, cei invitati sa faca topurile de carte, pe genuri, au votat aproape in unanimitate aceleasi titluri. E vorba de comeback-ul a doua poete din generatia '60: Ana Blandiana cu Refluxul sensurilor (Humanitas) si Constanta Buzea cu Netraitele (Vinea), precum si de "replica" generatiei '90: Manualul de literatura (Vinea), volumul colectiv scris de Ioan Es. Pop, Daniel Banulescu, Cristian Popescu, M. Galatanu, N. Tone si Floarea Tutuianu, si Confort 2 imbunatatit (Redactia Publicatiilor pentru Strainatate), un volum scris la doua maini de Ioan Es. Pop si Lucian Vasilescu. O alta foarte buna carte de poezie a publicat rafinatul Serban Foarta, Ethernul pheminin (Cartier), un autor care a muncit foarte mult anul trecut (pe langa traduceri, a onorat saptamanal cu cate un poem Dilema veche). ÃŽn plus, Paralela 45 a editat trei antologii care se cereau: Matei Visniec, Orasul cu un singur locuitor, Simona Popescu, Juventus si alte poeme, si Magda Carneci, Haomos si alte poeme. Astfel, 2004 a apartinut, de departe, poetilor consacrati, profesionistilor poeziei.
Proza reloaded
In ceea ce priveste proza, lucrurile au fost mult mai echilibrate. Lansarea colectiei Ego. Proza a Editurii Polirom, care a aruncat pe piata dintr-un foc o intreaga generatie de tineri prozatori, blocati pana in acel moment din cauza lipsei de initiativa (si perspectiva) a editurilor romanesti, a condus, firesc, la o diversitate a titlurilor. La acest subiect o sa revin insa in secventa urmatoare. Deocamdata, sa remarc succesul la criticii tineri al reeditarii seriei Supravietuirilor lui Radu Cosasu, in special a Logicii (Fundatia Pro), si un alt asteptat comeback: Gheorghe Craciun cu Pupa Russa (Humanitas), o carte primita foarte bine de critica si care a relansat, in secundar, discutiile pe marginea romanului optzecist. Desi aparute spre sfarsitul anului, romanul lui Radu Aldulescu, Proorocii (sic!) Ierusalimului (Redactia Publicatiilor pentru Strainatate) si Familia scrisa/Caietul mamei, "doua carti intr-una" scrise de Ilie Constantin si de mama acestuia, Ralita Constantinescu, au fost deja nominalizate de Romania literara la Premiul pentru Cartea Anului (adjudecat pana la urma de traducerea Septuagintei). Cum se intampla de obicei, orice carte publicata de Mircea Cartarescu ajunge - si pe bune - printre cele mai importante aparitii. Cu toate ca a prins doar o luna din 2004, De ce iubim femeile (Humanitas) este deja cea mai bine vanduta carte de proza romaneasca a anului trecut. Cei care au rezerve fata de best-seller-uri sa o citeasca fara prejudecati! Dintre prozatorii mai tineri, trebuie mentionati T.O. Bobe cu romanul Cum mi-am petrecut vacanta de vara (Polirom) si Cezar Paul-Badescu, Tineretile lui Daniel Abagiu (Polirom), doua romane extrem de proaspete ca abordare narativa, singulare, in felul lor, pentru proza romaneasca. Pentru proza, 2004 a fost un an al diversitatii absolute si al unor romane foarte "tari".
Tineri si debutanti
Revin acum la colectia Ego. Proza a Poliromului, declarata de revista Cultura drept evenimentul cultural al anului trecut si devenita in Orizont subiect de dezbatere. Importanta acestei colectii poate fi relevata din perspective multiple. In primul rand, aduce pe piata de carte cel mai tanar contingent de scriitori, aceasta insemnand un limbaj nou, o scriitura variata, o tematica diversificata. Proza lor nu e neaparat mai buna sau mai rea decat ce se publica de obicei, dar e fara indoiala o alternativa demna de luat in seama. Cititorii de proza au acum cu adevarat de unde alege. Iar tinerilor scriitori, avand sansa de a publica la o editura mare si de a fi promovati cum se cuvine, le-a ramas o singura preocupare: propriul talent. Cateva nume, dintre cei deja debutati in anii trecuti, si-au castigat deja un public fidel: Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Bogdan Suceava, Radu Pavel Gheo si Veronica A. Cara, altii, abia acum la prima carte, au suscitat vii discutii si au atras atentia asupra lor: Ioana Baetica (Fisa de inregistrare), Adrian Schiop (pe bune/pe invers) si Ionut Chiva (69). Exista chiar cativa care au vandut bine, desi cartile lor sunt discutabile: Claudia Golea (Vara in Siam) si Dragos Bucurenci (RealK). Cert este ca, asa cum succesul colectiilor de literatura universala coordonate de Denisa Comanescu, Biblioteca Polirom, respectiv de Ioana Parvulescu, Cartea de pe noptiera (Humanitas), au impulsionat si alte edituri sa publice mai multe traduceri, sunt destule semne ca si acest pariu pe tineri va fi urmat de celelalte edituri. Paralela 45 a iesit pe piata cel putin cu doua debuturi demne de retinut: Ioan Pop-Curseu cu Nu stie stanga ce face dreapta, doua eseuri despre sovaielile gandirii critice si Adriana Barbat cu romanul Talk-show. Editura EST ne-a propus un debut la fel de remarcabil: Ioana Bradea cu romanul Bagau, in timp ce Humanitas a publicat doua debuturi cu totul deosebite: comentariile literar-sportive ale lui Traian Ungureanu din Manifestul fotbalist si pastisa picaresca de toata isprava Evanghelia dupa Arana a lui Nicolae Strambeanu. Un an cu mult peste medie la debuturile in proza.
Idei, polemici, critici
Si segmentul cartilor eseistice de critica, mentalitate si ideologie a fost foarte variat. Cartea lui Sorin Adam Matei, Boierii mintii. Intelectualii romani intre grupurile de prestigiu (Compania) a intretinut o intreaga discutie despre elite in mai toate revistele culturale importante, asa cum si volumul din 2003 Retori, simulacre, imposturi al lui Ciprian Siulea a facut la vremea lui. Compania e o editura mica, dar care arunca pe piata carti de impact. Nu insist pe discutia despre elite (uneori extrem de plicticoasa), remarc insa ca cei doi autori mentionati mai sus au devenit, dupa publicarea cartilor, prezente constante in presa culturala, din pacate ambii cu prestatii sub valoarea din volum. Dus de val si facand o fixatie pe Patapievici, caruia i-a analizat discursul intr-o maniera indoielnica, Ciprian Siulea a reusit chiar sa-si subrezeasca propria credibilitate. In fine, alte aparitii importante in aceasta zona: Andrei Cornea, De la Scoala din Atena la Scoala de la Paltinis (Humanitas), Horia-Roman Patapievici, Ochii Beatricei. Cum arata cu adevarat lumea lui Dante si Discernamantul modernizarii. 7 conferinte despre situatia de fapt (Humanitas), Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, O lume disparuta si Explorari in comunismul romanesc vol. 1 (Polirom), Adriana Babeti, Dandysmul (Polirom), Irina Nicolau (coord.), Anii '80 si bucurestenii (Paideia) si Aurel Codoban, Amurgul iubirii (Editura Idea Design & Print). La categoria critica literara, multe reeditari si culegeri de publicistica. Doua titluri cu adevarat importante: Caius Dobrescu, Mihai Eminescu. Monografie (Aula) si Mihai Dinu, "E usor a scrie versuri..." Mic tratat de prozodie romaneasca (Institutul Cultural Roman). Ramane de vazut in ce fel aceste carti vor fi rasplatite cu premii literare. Premiile revistei Cuvantul - primele din acest an - sunt, in opinia mea, acordate foarte exact si cu o responsabilitate rara la noi. De urmarit toate distinctiile ce vor urma.
