Pe aceeași temă
Conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP la comanda ziarului „Adevărul”, noul PNL se clasează pe primul loc cu 44,2% dintre opţiunile exprimate de votanţi, în creştere faţă de decembrie 2014, când înregistra 41,7%. 70,9% dintre respondenti sunt de acord cu votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate, in timp ce aproximativ 25 dintre ei ar vota un partid nou.
Noul PNL este urmat de Alianţa PSD-UNPR-PC cu 37,4% (38,8% în decembrie 2014), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (5%) (5,1% în decembrie 2014), Partidul Mişcarea Populară cu 4% (5,6% în decembrie 2015), Partidul Liberal Reformator cu 3,3% (similar cu decembrie2014), Partidul Poporului Dan Diaconescu, care ajunge la mimimul istoric de 1,4% (2,3% în decembrie), Partidul România Mare 1,1% (1,2% în decembrie) şi PNŢCD cu 0,9% (0,6% în decembrie). Opţiunea ”Alt partid” a fost aleasă de 2,7% dintre votanţi (1,4% în decembrie 2014).
Votul pentru partide noi
Un sfert dintre români (25,9%) ar fi dispuşi să voteze un partid nou înfiinţat, iar 24% declară că nu sunt hotărâţi. 38,4% dintre respondenţi rămân probabil fideli partidelor actuale şi declară că nu ar vota un partid nou înfiinţat.
Finanţarea partidelor
69,8% dintre români cred că partidele politice trebuie finanţate atât de la buget, cât şi din surse private. 12,4% cred că doar de la buget, iar 17,9% nu au exprimat nicio opţiune.
Sistemul de vot
70,9% dintre concetăţenii noştri sunt de acord cu votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate – urmare certă a evenimentelor de la alegerile prezidenţiale. 16,2% nu sunt de acord cu votul prin corespondenţă, iar 12,8% nu ştiu sau nu răspund.
54,2% dintre români vor revenirea la votul pe listă, 23,5% vor rămânerea la uninominal (nonrăspunsuri 22,4%). Votul uninominal, cel în care sistemul electoral românesc investise multe speranţe, a dus la sporirea numărului de parlamentari, la creşterea costului campaniilor şi la promovarea în prima linie a politicii a unor persoane nepotrivite pentru poziţia publică parlamentară. Prin urmare, după două utilizări succesive a votului uninominal (2008 şi 2012), iată că peste 50% din electorat îl consideră un experiment politic eşuat.
Conform răspunsurilor la o altă întrebare, 86,1% dintre români sunt de acord cu impozitarea suplimentară a persoanelor cu averi foarte mari (doar 9% dezacord). Opinia vine şi în contextul în care bună parte a „marilor averi” au fost implicate în cazuri de corpuţie în ultima vreme, deci percepţia publică a capitalistului cinstit şi muncitor care face ce vrea cu averea lui este cumva în pericol.
Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015, pe un eşantion de 1065 persoane, cu o marjă de eroare de ± 3%.
