Stalin si pregatirea alegerilor din Romania anului 1946

Ajunsi in mod real la putere, la 6 martie 1945, in urma presiunilor fa­cute direct de ca­tre so­vie­tici, prin inter­me­diul lui An­drei Ianua­re­vici Vasinski, co­­munistii ro­mani au uti­li­zat, in pe­ri­oada ur­ma­toa­re, toate mijloa­ce­le po­si­bi­le pentru a-si spori forta, pen­tru a con­trola sta­tul si pentru a-si elimina ri­valii politici. Contactul cu sovieticii era, desigur, foarte strans, numerosi agen­ti si con­si­lieri impanzind Parti­dul, le­gaturile cu Kremlinul fiind asigu­rate atat prin mijloace mo­derne, cat si prin unele tra­­ditionale, spre exemplu cel al cu­rie­ri­lor. De ase­me­nea, nu au lipsit con­tactele directe intre li­de­rii comunisti ro­mani si cei de la Mos­co­va. In 2-3 aprilie 1946 au avut loc la Krem­­lin dis­cu­tii la varf intre con­du­ce­ri­le PCUS si PCR.

Inainte de accederea lor la putere in Rusia, in 1917, bol­sevicii utilizasera pseu­­do­nime pentru ascunderea ade­va­ratei lor identitati. Practica a fost pre­luata, in pe­rioada interbelica, pes­te tot in lume unde activau nuclee co­mu­niste, inclusiv in Ro­ma­nia, dar s-a pas­trat, intr-o oarecare ma­sura, si in URSS. O dovedeste si acest docu­ment, unde apar cinci per­so­na­je: Al, Cr, Fe, N si Ol. Din diverse surse stim ca la discutiile din 2 si 3 aprilie 1946 au participat Stalin, Viaceslav Molotov si G.M. Malenkov din partea sovietica si Gheorghe Gheorghiu-Dej si Teohari Geor­ges­cu din partea romana. Iden­ti­fi­carea personajelor este urmatoarea:

 

Al - sovietic (poate fi Viaceslav Mo­lo­­tov, ministrul de Externe al URSS, ori G.M. Malenkov, secretar al CC al PCUS);

Cr - Teohari Georgescu, unul din­tre li­de­rii PCR si ministru al Afacerilor In­terne;

Fe - Gheorghe Gheorghiu-Dej, se­cre­­ta­rul PCR (care in clandestinitate a avut pseu­donimul Feraru);

N - Stalin;

Ol - sovietic (acesta e ori Viaceslav Mo­­lotov, ori G.M. Malenkov).

De asemenea, in document mai este men­tionat si Ik, care a asistat doar la fi­na­lul discutiilor, personaj pe care nu l-am pu­tut identifica.

 

Subiectul principal al discutiilor de la Mos­cova l-a reprezentat organi­za­rea ale­gerilor din Romania, care erau menite a conferi legitimitate Partidului Co­munist Ro­man, nicidecum a lasa po­porului ro­man sa-si manifeste liber optiunile poli­ti­ce. Din acest document pot fi aflate infor­ma­tii deosebit de im­por­tante despre viata politica ro­ma­neas­ca a anului 1946: modul de con­sti­tuire a coalitiei guvernamentale, re­la­tiile din interiorul acesteia, grija PCR de a-i pastra pe liberalii lui Tata­res­cu ala­turi in scop tactic - ca mijloc su­plimentar de lovire in partidele is­to­ri­ce, PNL si PNT; com­petitia dintre co­mu­nisti si social-de­mo­crati; ce pro­cen­te urma sa aiba in urma alegerilor fie­care partid din blocul gu­verna­men­tal; ca PCR avea membri in­fil­trati in di­ver­se partide, unele dintre aces­tea, spre exemplu Frontul Plugarilor, fiind con­trolate de comunisti; sustinerea de ca­tre sovietici a campaniei elec­to­ra­le a PCR cu 1.000.000 de dolari, care urmau sa fie schimbati la "bur­sa" (piata neagra) din Ro­ma­nia; atra­ge­rea de catre comunisti a ta­ranilor prin masuri populiste, inclusiv dis­tri­bui­rea in timpul campaniei electorale a titlurilor de proprietate asupra tere­nu­rilor agricole ocupate sau date prin re­forma din martie 1945; ca Dej a ce­rut expul­za­rea etnicilor germani, dar Stalin s-a opus unei asemenea ma­suri, acesta din urma acceptand, insa, lip­sirea in bloc a celor in­cri­minati de drep­tul de vot, sub pretextul ofe­rit de li­derul PCR ca facusera parte, in cea mai mare parte, din Grupul Etnic Ger­man; comunistii romani nu vedeau in par­­ti­dele care formau opozitia niste com­pe­ti­tori, ci niste "dusmani" (chiar Dej vorbeste de "presa dusmana"); ca PCR se pre­ga­tea sa organizeze ale­ge­rile in vara anului 1946, atat pentru a exista mai mult timp pen­tru prega­ti­rea lor, cat si pentru ca re­colta sa fie stran­sa, iar taranii multumiti; PCR spe­ra ca blocul guvernamental sa cas­ti­ge 70-75% din voturi; despre situa­tia eco­nomica a Romaniei; afirmatiile lui Sta­lin fata de diverse probleme ro­ma­nesti, inclusiv o expresie tare fata de puterile atlan­tice ("Da-i dracului de anglo-ame­ri­cani."); decizia lui Sta­lin, la rugamintea lui Dej, de a-i preda au­toritatilor romane pe membrii lo­tu­lui Antonescu pentru a fi ju­de­cati in tara etc.

Din partea romana, cel mai activ la dis­cutiile de la Kremlin a fost Fe (Dej), in vreme ce din partea sovietica in pri­ma zi a fost Ol (Molotov sau Malen­kov), iar a doua zi N (Stalin). Stilul di­rect si uneori plas­tic al lui Stalin este de altfel destul de usor de recunoscut si aici. De asemenea, se poate ob­ser­va modul in care liderii so­vie­tici, inde­o­­sebi Stalin, dicteaza celor ro­mani ce si cum trebuie facut, in plan poli­tic sau economic, iar cei din urma intrea­­ba daca pot face sau nu un anumit lu­cru.

Alegerile pe care in aprilie 1946 co­mu­­nis­tii romani le vedeau desfasurate un­­de­va in august aveau sa aiba loc abia in 19 noiembrie acelasi an. Cam­pa­nia a cunos­cut tensiuni, intimidari, pri­varea de dreptul de vot a multora din­tre opozantii anticomu­nisti cunos­cuti, chiar violente soldate cu morti si raniti, arestari etc. Punand in mis­ca­re intreaga masinarie administrativa a sta­­tului, controlata cu atentie, corup­­ta, dar si un imens numar de activisti, co­mu­nis­tii aveau sa castige circa 80% (de vazut exact ce si cum). In acest fel, rezul­ta­tele scrutinului aveau sa fie cele dorite de liderii PCR si de cei de la Kremlin. Ofi­cial.

Problema modului in care s-a des­fa­­su­rat campania electorala din 1946 si rezul­ta­tele alegerilor din 19 noiem­brie 1946 au fost atinse in diferite lu­crari.1

Documentul pe care il publicam in pa­­gi­nile de fata - in fapt stenograma se­din­tei din 2 si 3 aprilie 1946 - pro­vi­ne din Arhivele Nationale Istorice Cen­trale, fondul CC al PCR - Sectia Can­celarie, do­sarul 28/19462, si face parte din vo­lu­mul I, Anexa la Ra­por­tu­lui Final al Comi­siei Prezidentiale pen­tru Analiza Dic­ta­turii Comuniste din Ro­mania, pre­ga­tit pentru tipar de Mih­nea Berindei, Dorin Do­brincu si Ar­mand Gosu. Am pus intre cro­sete ex­pli­catiile unor acronime.

 

Dorin Do­brin­cu

 

Stenograma sedintei din 2 si 3 apri­lie 1946,

un interviu (intrebari si ras­pun­suri) intre: Ol; Fe; Al; Cr; N.3

 

I: 2 aprilie 1946

Ol: Ce probleme aveti de discutat?

Fe: In primul rand problema alegerilor.

Ol: In ce stadiu va aflati cu alegerile?

Fe: Ne gasim inca in faza pregatirii ale­gerilor.

Ol: Pregatirea poate sa dureze mult. Pe cand credeti sa faceti alegerile?

Fe: Aproximativ in august.

Ol: De ce in august? Cu ce legati ti­nerea alegerilor in august?

 

"Colonizarea" economiei prin nationalizare

 

Fe: Legam alegerile in primul rand de re­colta noua si in al doilea rand, castigam timp suficient pentru a pregati bine ale­ge­ri­le.

Ol: Cum credeti ca mergeti in alegeri? Pe liste comune?

Fe: Sunt doua pareri. O parere sustine sa mergem uniti in bloc guvernamental si va­rianta a doua preconizeaza ca FND sFrontul National Democratt sa mearga apar­te si sGheorghet Tatarescu4 aparte, in­­­cheind insa cu dansul un acord pentru spri­jin reciproc.

Al: Cum intelegeti sa va sprijiniti cu Ta­ta­rescu in afara de bloc?

Fe: Sprijinirea o intelegem in sensul de a nu ne ataca reciproc si acolo unde in­­­talnim dusmanul comun, de a lupta cu forte unite pentru zdrobirea lui. Totusi, cu toata intelegerea care ar putea fi stabilita sus, in practica, jos, este de prevazut ca vor exista ciocniri intre aderentii lui Tata­res­cu si masele care sprijina FND.

Ol: Aveti un program?

Fe: Da.

Ol: Programul pe care il propuneti este programul blocului?

Fe: Sunt punctele de program propuse de Partidul nostru ca baza de discutie cu ce­lelalte forte democratice, inclusiv Tata­rescu.

Al: Ati discutat programul cu celelalte par­tide?

Fe: Nu l-am pus inca in discutie, in afa­ra de discutiile purtate in general cu so­cial-democratii. Cu Tatarescu am dis­cu­tat inainte cu doua zile de a veni incoace, cateva din cele mai importante puncte de pro­gram.

Ol: Care sunt acele puncte?

Fe: Nationalizarea BNR sBanca Na­tio­na­la a Romanieit, nationalizarea socie­ta­tilor de asigurare, controlul principalelor banci, controlul activitatii cartelurilor si a aso­ciatiilor cu caracter de monopol.

Al: Programul ce-l propuneti este al Par­tidului?

Fe: Da, este al PCR. De altfel si Ta­ta­rescu a facut un proect de program, care in realitate este un fel de apa goala. Noi nu ne-am angajat in discutie pe chestia proectului sau, urmand sa facem noi propuneri pentru a nu lasa ca Partidul nos­tru sa ramana in coada propunerilor lui Tatarescu.

Al: Tatarescu a aratat proectul sau numai comunistilor?

Fe: Da, numai noua.

Al: Care este atitudinea celorlalte gru­puri?

Fe: Pozitiva. Social-democratii sunt in prin­cipiu de acord. In ceea ce il priveste pe Tatarescu, am discutat numai princi­pa­le­le puncte. El s-a declarat de acord in fond cu nationalizarea, daca aceasta poa­te sa ne aduca voturi, dar a facut rezerve asupra oportunitatii inscrierii acestui lucru in program.

Ol: Adica, in principiu a fost de acord cu aceste lucruri?

Fe: Da, dar spunea ca ar fi poate mai bine sa facem toate acestea dupa alegeri, presupunand ca se poate creia panica, pre­cum si perturbatii de natura econo­mi­co-financiara. Si cand i-am afirmat ca acestea sunt puncte la care nu putem renunta, a lasat sa se inteleaga ca ar fi dispus pana la urma ca acest lucru sa se inscrie in program.

Cr: Aceasta este in conformitate cu ve­chiul lor sistem. Se inscria in program tot ce aducea voturi, fara ca aceste lucruri sa se realizeze dupa alegeri.

Ol: Ce anume vreti sa nationalizati?

Fe: BNR, societatile de asigurare; sa rea­lizam controlul asupra altor banci mai importante si asupra industriilor cartelate.

Ol: Ce industrii cartelate aveti?

Fe: Industria zaharului.

Cr: Industria cimentului.

Ol: Cimentul este la voi monopol?

Cr: Nu, cartel.

Ol: Calea ferata este in intregime a Sta­tului?

Fe: Da, si are in plus o serie de in­­treprinderi anexe. Statul are cam 1/3 din in­dustrii in proprietatea sa.

Ol: Care sunt industriile la care va re­feriti?

Fe: De exemplu, Uzinele de Fier Hu­ne­doara, cari produc fonta, otel si fier. In pre­zent produc semifabricate, dar daca ar avea laminoare, ar putea scoate si pro­duse finite. Aceasta intreprindere lu­crea­za cu numai 10% din capacitatea sa. Din 5 furnale, cate are, lucreaza in pre­zent numai unul si acela cu capacitate re­dusa. Intr-o situatie similara se afla si in­dus­triile particulare. De exemplu, Resita, TNC sTitan-Nadrag-Calant lucreaza cu cir­ca 35% din capacitate.

/Fe: Arata care este situatia in diverse compartimente ale industriei nationale/.

Ol: Ce va lipseste?

Fe: Cocs, material refractar si materii prime.

Ol: De cat cocs aveti nevoie?

Fe: Nu as putea indica o cifra exacta.

Ol: Sa ne intoarcem la cele discutate. De ce legati chestiunea nationalizarii BNR de alegeri?

Fe: Ne-am gandit sa venim la alegeri cu ceva nou. Reforma agrara am facut-o si dupa aceasta trebue facut un pas mai de­parte. Prin nationalizarea BNR lovim in ba­za materiala a lui Bratianu si Maniu.

Ol: Ce chestiuni mai importante mai aveti?

Fe: Tratarea problemei monarhiei in pro­gram.

Ol: Aveti pareri deosebite despre mo­nar­hie?

Fe: Am ocolit aceasta problema. Nu am discutat-o in CC. Aceasta problema ni s-a ivit aici, deoarece Tatarescu o tra­tea­za ca primul punct din programul sau.

/Se citeste formularea lui Tatarescu./

Ol: El crede ca veti accepta pro­pu­ne­rea lui?

Fe: Nu am discutat cu el aceasta ches­tiune.

Ol: Credeti ca ar trebui sa vorbiti de rege in program?

Fe: Tinand seama ca exista in tara un sen­timent monarhic, ca partidele "istorice" si chiar Tatarescu bat moneda pe aceas­­ta chestiune, credem ca ar fi bine sa nu ocolim aceasta problema.

Ol: Care este formularea voastra?

Fe: In program nu am pus nimic. Aici ne-am gandit la o formulare. Ea are doua va­riante.

/Se citeste varianta intaia./

"… asigurarea drepturilor si li­ber­ta­ti­lor cetatenesti in cadrul regimului mo­nar­hic constitutional - ca asezamant de baza al Statului democrat roman."

Ol: /Zambind/ Se apropie de formula lui Tatarescu.

Fe: Ne-am gandit si noi ca sfarsitul nu merge si de aceea am facut varianta a doua: "Asigurarea drepturilor si liber­ta­tilor cetatenesti in cadrul regimului mo­nar­hic constitutional".

Al: Credeti ca o sa va aduca voturi fap­tul ca veti scrie despre monarhie in pro­gram?

Fe: Faptul ca vom scrie despre mo­nar­hie, nu va respinge dela noi o serie de elemente. Trebue sa socotim cu rea­li­ta­tea. Sentimentul monarhic mai exista in­­­ca la noi.

Al: La tarani?

Fe: Da, mai ales la tara.

Al: Atunci, in alegeri va fi un bloc gu­ver­namental. Dar de cealalta parte?

Fe: Nu asi putea sa ma pronunt. Ju­de­cand dupa atitudinea presei dusmane, se pare ca au o linie comuna. Dar nu pot spu­ne daca vor merge pe liste comune.

Al: Trebuie socotit cu faptul ca vor mer­ge pe lista comuna si partidele "isto­rice". Sunt la ei framantari mai mari decat la voi.

Fe: La noi nu exista framantari.

Cr: La noi exista ceva frictiuni. De exem­plu, cu social-democratii.

Fe: Sunt ceva frictiuni, dar nu fra­man­tari de natura celor din sanul "istoricilor". La national-taranisti sunt doua grupuri, unul din jurul lui Maniu/ardelenii/ si al doi­lea in jurul lui Mihalache.

Al: Ce puncte aveti in program pentru sate?

Fe: Credite eftine, statii de inchiriat ma­sini, procurarea de seminte etc.

Fe: Ce rezultate credeti ca veti avea in alegeri?

Fe: Daca vom alcatui un front continuu al tuturor fortelor democratice, vom obtine 70-75% din voturi. /Expune problema cu pri­ma electorala de 20%, mentionand ca "istoricii" au introdus-o in 1927 si ca s-au fo­losit de ea atat liberalii, cat si taranistii/.

 

Proprietatea ca mita electorala

 

Ol: Care sunt rezultatele reformei agra­re?

Fe: Rezultatele sunt relativ bune. Au primit pamant vreo 600.000 de gos­po­da­rii.

Cr: Aproape 700.000.

Ol: De familii?

Fe: Da, s-au facut insa anumite gre­seli in aplicarea reformei agrare.

Ol: Ce greseli s-au facut?

Fe: Inca pana la 6 Martie 1945 am in­­demnat taranii sa inceapa realizarea im­­pro­prietaririi, desi lege nu exista. Taranii au fost la inceput timizi, dar in urma ac­tiunii activistilor nostri, au inceput sa-si ia pamantul. S-au facut unele abuzuri, tre­can­du-se peste cadrul prevederilor parti­du­lui nostru cu privire la repartizarea lo­turilor de pamant celor indreptatiti la im­­proprietarire. /Arata diverse cazuri de abu­zuri/.

Al: Ati intarit calitatea de proprietari a taranilor improprietariti, asupra paman­tu­lui? Le-ati dat documente de proprietate?

Fe: Am format o comisie inter­mi­nis­te­riala care controleaza aplicarea reformei agrare si dupa control, se dau titlurile.

Cr: Nu s-a dat inca pana acum nici un titlu de proprietate.

Al: Daca nu le dati documente de pro­prietate nu vor vota cu voi.

Fe: Impartirea titlurilor de proprietate vrem s-o facem in cadrul campaniei elec­torale, ca una din masurile de atra­gere a taranilor.

Al: Just.

Ol: In privinta Ardealului sunt toti de acord cu noi?

Fe: Asupra acestei chestiuni Partidul si-a fixat punctul de vedere. Consideram problema Ardealului de Nord ca definitiv hotarata. Aceasta chestiune nici nu o pu­nem in discutie.

Ol: Este adevarat ca Groza ar fi pro­mis o parte din Ardealul de Nord?

Fe: Nu am auzit despre asa ceva. /Po­ves­teste despre receptia data de Groza in onoarea artistilor maghiari si despre in­­trebarile puse de Miss Ungaria lui Groza in chestiunea Ardealului de Nord/. Fata de noi Groza s-a pronuntat ca s-ar putea dis­cuta problema acordarii unei autonomii administrative a Ardealului de Nord, in ca­drul Statului roman. Nu sunt sigur, da­ca nu le-a spus si altora ceva in acest sens.

Ol: Care este atitudinea lui Maniu in pro­blema Ardealului de Nord?

Fe: Deschis nu poate lua alta atitudine decat noi, caci s-ar compromite. Dar in rea­litate il intereseaza mai mult ce regim va fi stabilit in Romania, decat al cui va fi Ardealul de Nord. Atentia lui se indreapta spre rasturnarea guvernului. El intretine legaturi cu reactionarii unguri. Am prins chiar unele scrisori adresate cercurilor maniste.

 

II. 3 aprilie 1946

N: In alegeri veti merge in bloc?

Fe: In CC al PCR au fost discutate doua variante: una - bloc guvernamental, alta - FND aparte si Tatarescu aparte, in­­che­indu-se pact de neagresiune. /Se ex­plica de ce e nevoie ca Tatarescu, desi nu reprezinta multe voturi, sa mearga in bloc guvernamental, aratand ca prin aceas­­ta se sparge frontul burgheziei si se inla­tura pericolul ca reactionarii sa arate liste FND ca lista comunista./

N: Este just. Cum intelegeti blocul?

Fe: Un program comun de guvernare pe patru ani, lista comuna in alegeri si re­par­tizarea procentuala a mandatelor.

N: Cum repartizati procentele in bloc?

F: Fr. Plug. sFrontul Plugarilort - 24%, Soc.-Dem. sPartidul Social-Democratt - 23%, PCR sPartidul Comunist Romant - 21%, PNL sPartidul National Liberal-Tata­res­cut - 20%, PNP sPartidul National Popu­lart - 7%, PNT sPartidul National Ta­ra­nesc-Alexandrescut - 5%.

N: Armata voteaza?

Fe: Nu am hotarat inca aceasta ches­tiune. Ne-am gandit ca deoarece armata nu este inca curatata de reactionari, poa­te ca ar fi cazul sa nu voteze.

N: Cata armata aveti?

Fe: 120.000 oameni.

Ol: Cu aviatie, marina, graniceri aveti mai mult, aveti peste 200.000.

N: Armata nu o putem lipsi de dreptul de vot. Trebuie lucrat intens pe linia agita­tiei si propagandei in armata, insa drepul de vot trebue sa li-l dati neaparat. Femei­le voteaza?

Fe: Da, voteaza.

N : Cu drepturi egale ca si barbatii?

Fe: Cu aceleasi drepturi.

N: Tineretul voteaza? Dela ce varsta are dreptul de vot?

Fe: Ne-am gandit de la 18 ani in sus.

N: Aveti multi analfabeti?

Cr: Aproximativ 40% din populatie.

N: Multi analfabeti. Cred ca trebuie sa dati dreptul la vot dela 21 de ani in sus. Dreptul de a fi ales dela ce varsta il dati?

Fe: De la 25 de ani in sus.

N: E bine. Dati dreptul de vot dela 21 de ani in sus si dreptul de a fi ales dela 25 de ani. Aveti lege electorala?

Fe: Avem.

N: Este aprobata de toate partidele? Gu­vernul a consfintit-o?

Fe: Nu am discutat-o inca in Guvern.

N: Atunci nu exista lege electorala. Aveti in platforma nationalizarea BNR, aceas­ta este o masura buna. Nationali­za­rea societatilor de asigurare se poate de ase­menea pune. In ceea ce priveste con­tro­lul industriilor cartelate, aceasta nu se poate face prin banci. Controlul se poate face fie de jos in sus, cu ajutorul sindi­ca­te­lor, fie de sus in jos prin numire de direc­tori generali ai Guvernului. Se pot creia si organe mixte. Ma indoiesc ca veti putea face asa ceva si de aceia e mai bine sa nu treceti aceasta in program, ca sa nu-i speriati degeaba. /Rade/ Tatarescu este de acord cu aceasta?

Fe: Tatarescu este de acord cu toate aceste propuneri. El spune insa: "Daca vreti, putem s-o facem, dar sa n-o scriem in program, ca sa nu speriem lu­mea".

N: Are dreptate. Faceti controlul, dar nu scrieti aceasta in program. Controlul il poate face orice banca, prin faptul ca in­­drumeaza creditele si le acorda sau nu le acorda anumitor intreprinderi. Pentru aceasta nu trebue lege si nici sa fie pre­va­zut in program. Vorbiti in program de ex­pro­prierea padurilor mosieresti?

Fe: Majoritatea membrilor CC au fost pentru scoaterea acestui punct din pro­gram. Cand va fi nevoie, putem sa facem confiscarea padurilor, dar in program nu scriem nimic, ca sa nu-i speriem.

Ol: Totusi, in textul programului acest punct a ramas.

N: Nu e bine sa scrieti acest lucru. Scoa­teti-l. Vad ca aveti trecut aici mo­no­po­lul comertului exterior. Aceasta nu o veti realiza si deci nu are nici un rost s-o tre­ceti in program.

Fe: Dar putem pune chestiunea con­tro­lului si indrumarii comertului exterior?

N: Acest lucru il puteti obtine printr-o politica vamala justa. Ridicati, de exem­plu, vama la lamai, daca nu vreti sa fie im­portate. Coborati vama la obiectele ce voiti sa fie importate. Coborati dease­me­nea vama la obiectele ce vreti sa fie ex­por­tate si daca aveti un interes deosebit pentru exportul unei marfi oarecare, acor­dati prime de export. Afara de aceasta va trebue vamesi buni, ca sa nu poata intra sau iesi din tara decat ceea ce ce doriti. Vor­biti de reorganizarea si extinderea asi­gurarilor sociale. Despre ce fel de asigu­rari este vorba? Contra boalei, contra batranetei sau contra somajului? Trebue precizat. Asigurarea contra somajului nu veti fi in stare s-o realizati. Trebuie deci scris precis ce vreti. Preconizati in pro­gram… "reducerea impozitelor indirecte pana la anulare". Aceasta nu o veti pu­tea realiza. Si noi ne-am propus-o un timp, dar n-a esit nimic.

Fe: Sa aduc un exemplu: O pereche de bocanci costa 150.000 lei. In aceasta suma impozitele si taxele reprezinta 120.000 lei.

N: Puteti pune "reducerea impozitelor in­directe" ssubl. in textt, insa nu anularea lor. E nevoie de intarirea valutei, de opri­rea inflatiei. Pentru aceasta trebue facute economii drastice. Bugetul trebue redus la cheltuieli.

In ceea ce priveste …"stabilizarea mo­nedei nationale"…, nu prevedeti in pro­gram prin ce mijloace vreti sa realizati aceasta stabilizare si cum vreti s-o rea­li­zati, la ce curs, la cursul de astazi? Aceas­ta este putin, sa treci intr-un pro­gram de 4 ani mentinerea valutei la nivelu de de­valorizare de astazi. Trebue sa treceti in program… intarirea valutei… Prin lichi­da­rea treptata a inflatiei, trebuie sa ridicati cursul banilor. Trebuesc facute economii serioase: micsorarea armatei, lichidarea in­stitutiilor inutile. Trebuesc produse cat mai multe marfuri, atunci vor creste banii in valoare.

Ce intelegeti prin… "desavarsirea re­for­mei agrare"?

Fe: Procurarea de credite eftine pen­tru tarani, statiuni de inchiriat masini agri­co­le, procurare de seminte etc.

N: Atunci este gresit formulata. Prin "desavarsire" se poate intelege ca mai vreti sa luati pamant dela mosieri. De ce sa-i speriati degeaba, daca nici nu aveti aceasta intentie? /Rade/ Aceasta ex­pre­sie trebuie scoasa. Ideia o puteti exprima mai bine prin fraza: Masuri de ajutorare a gospodariilor taranesti.

Aveti invatamant primar obligatoriu? Asa cum este la noi obligatiunea pentru pa­rinti de a-si trimite copiii la scoala, sub amenintarea amenzii? Nu scrisetti nimic in privinta invatamantului primar obligatoriu. Trebuesc luate masuri severe, ca toti copiii sa invete si atunci nu veti mai avea nici un analfabet.

Cr: Legea invatamantului primar gra­tuit si obligatoriu o avem de mult, dar copiii de tarani saraci nu au posibilitatea sa se duca la scoala. Scolile nu au lemne. Copiii sunt goi si desculti si nu pot frec­venta scolile.

N: Da, aceasta desigur trebue sa coste bani. Trebuie sa inscrieti "masuri pentru asigurarea invatamantului pri­mar general obligatoriu". Vorbiti despre libertatile cetatenesti. Scrieti… "libertatea cuvantului, libertatea scrisului etc. etc….". La aceasta trebue neaparat adau­gat "Libertatea confesiunilor religioase".

Ce intelegeti prin reorganizarea armatei pe baze democratice?

Fe: A ramas in armata un numar foar­te mare de reactionari. Armata trebue re­educata si reactionarii scosi afara din ca­drele ei.

N: Si ei, citind acest lucru in programul vostru, vor vota bineinteles imediat pen­tru blocul guvernamental. /Rade/ Aceasta nu trebue scris in program. Degeaba pro­duceti panica in armata si ii respingeti pe militari. Curatirea de reactionari trebue fa­cuta. Orice guvern are dreptul sa-si cure­te armata, dar aceasta nu trebue spus in programul de guvernare. Daca vreti, pu­teti vorbi de "intarirea armatei". In armata trebue sa existe disciplina.

 

Statutul nationalitatilor

 

In ceea ce priveste nationalitatile con­locuitoare, voi preconizati egalitatea lor. Egalitatea nationalitatilor este o utopie. Nu se poate vorbi de egalitate intre na­tiuni. De exemplu, Belgia este un stat in­de­pendent, dar nu se poate vorbi de ega­li­tatea Belgiei cu Statele Unite ale Ame­ri­cii. Nu are nici puterea lor si nici mijloa­ce­le lor. Daca iei 2 oameni, nici aceia nu sunt egali, unul este mai destept, mai ca­pa­bil, mai voinic etc. Cu atat mai mult doua natiuni. Se poate insa vorbi de "drep­turi egale pentru nationalitatile con­­lo­cuitoare". "Egalitate" si "drepturi ega­le" nu este unul si acelasi lucru.

/Rasfoieste programul lui Tatarescu. Citeste:/ "Consolidarea regimului monar­hiei constitutionale, ca asezamant de baza al Statului roman, si garantia dez­voltarii sale istorice". /Rade/ Si voi sun­teti de acord cu aceasta propunere?

Fe: Nu. Nici nu am discutat-o cu el.

N: Si care este propunerea voastra?

Fe: Noi nu am discutat in CC acest lucru, abea aici studiind impreuna cu Cr pro­gramul lui Tatarescu, am gasit ca nu putem ocoli problema monarhiei si am stu­diat si noi posibilitatea de a trata aceas­ta chestiune nu intr-un punct apar­te, ci indirect in legatura cu alta pro­ble­ma.

N: Sa vedem propunerea voastra.

Fe: "Asigurarea drepturilor si li­ber­ta­ti­lor cetatenesti in cadrul regimului mo­nar­hiei constitutionale".

N: Ar trebui pus nu numai "asigurarea drepturilor si libertatilor", ci "asigurarea re­gimului democratic". Aceasta trebue legat de independenta Statului, ca atunci cand monarhia ar ameninta independenta si suvernanitatea tarii, sa poata fi des­fiin­tata de popor. /Dicteaza:/ "Asigurarea re­gi­mului democratic si a suveranitatii depline a Statului roman in cadrul mo­narhiei constitutionale". /Reflecteaza/ S-ar putea scrie: "In cadrul" ori "pe baza" sau "pe principiile monarhiei constitutio­nale".

Ol: "Pe baza" nu merge. Se apropie de formula lui Tatarescu.

N: Cel mai bine e "in cadrul".

Ol: Ne-ati facut si pe noi monarhisti. /Rade/

N: Aceasta formulare poate fi ac­cep­ta­ta. Este adevarat, intre monarhie si re­publica este o deosebire, dar nu este asa de mare, daca regimul este democratic. De exemplu, in Germania hitlerista nu a fost monarhie, insa acest regim a fost mai dezastruos decat toate monarhiile. Sa vedem ce mai scrie Tatarescu. /Cites­te/ "… capitalul generator de bogatii…" /Rade/ Da, interesant de vazut ce gene­ra­tor de bogatii ar fi capitalul fara muncitori. Fara munca depusa de muncitori, ca­pi­ta­lul nu este in stare sa faca ceva. Va sta in banci si va mucegai. /Lasa textele/ In pri­vin­ta ungurilor nu puteti scrie nimic? Un­gurii au la voi scoli?

Cr: Au si Universitate maghiara.

N: Da? Dar la justitie in ce limba se vor­beste?

Cr: In regiunile cu minoritate maghiara de peste 30%, se vorbesc ambele limbi: ro­mana si maghiara.

Ol: Dar la institutii, autoritati?

Cr: La fel. De exemplu, in Oradea Mare, oras cu majoritate maghiara, 85-90% din functionari sunt unguri. Ei trebue sa cunoasca insa limba romana.

Ol: Bineinteles.

N: Ar trebui formulat in program: "Asi­gu­rarea dreptului pentru populatia un­ga­ra din Romania de a folosi liber lim­ba natala, a o preda in scoli, precum si a o folosi in justitie".

N: Avem un statut al nationalitatilor care cuprinde toate aceste drepturi.

Ol: Atunci ar trebui scris: "Aplicarea con­­­secventa a statutului nationali­ta­ti­lor".

 

Fabricarea rezultatelor alegerilor

 

N: Ei, sa vedem cum veti merge in ale­geri. Tatarescu a cerut sa intre in Frontul National Democrat?

Fe: Nu, el nu a cerut-o, insa in alegeri vrea sa mearga pe liste comune. Ne cere insa 30% din mandatele blocului. Binein­­te­les nu e ultimul lui cuvant.

N: E mult. 30% nu se poate da, dati-i mai putin.

Fe: Tatarescu nu reprezinta o forta din punct de vedere numeric, dar socotim de mare importanta participarea lui in blocul Gu­vernului, pentru a lovi impreuna cu dan­sul in partea cea mai reactionara a la­ga­rului advers.

N: E just.

Cr: Ca voturi, nu valoreaza mai mult de 10%. Dar ca sa mearga alaturi de noi, am fost de acord sa-i dam 15-18%, maxi­mum 20%.

N: Targuiti-va cu dansul, dar dati-i mai pu­tin. Pentru Partid cat ati prevazut?

Fe: 21%.

N: Nu puteti lua pentru Partid in nici un caz mai putin decat ii dati lui Ta­ta­res­cu.

Fe: Noi avem un numar de membri de partid in celelalte partide, asa incat vom avea mai multe mandate.

N: Aceasta este alta chestiune. Oficial insa, pentru lume, nu puteti cere mai putin. Daca nu ati merge in bloc si fiecare ar merge aparte, ati capata mai putine voturi decat Tatarescu?

Fe: Nu, am capata mai multe decat el.

N: Ei vedeti. Atunci sa creati o parere falsa despre forta Partidului? In strai­na­ta­te nu se cunoaste situatia voastra ina­un­trul celorlalte partide si se vor trage con­clu­zii false. Se va spune ca sunteti slabi, ca sunteti abea al treilea partid. Dar so­cial-democratilor cat le dati?

Fe: Ei au cerut 30%. Vrem sa le oferim 23%.

N: Nici lor nu e bine sa le dati mai mult decat voua. Daca ati merge pe liste se­pa­ra­te, ar lua ei mai multe voturi decat voi?

Fe: E greu de precizat, dar cred ca nu.

N: Daca le dati mai mult, se va trage con­cluzia ca recunoasteti ca sunteti mai slabi. Cat dati Frontului Plugarilor?

Fe: 24%.

N: Lor li se poate da mai mult, este o or­ganizatie care cuprinde mase mari ta­ranesti. Insa nu puteti lua mai putin de­cat celelalte partide. Trebue sa mergeti la pa­ritate cu ei. Daca ati aduna procentele: 21 + 23 + 20 = 64 : 3 = 21 si ceva. /Dupa ca­teva momente de reflectie:/ Dati pro­cen­te egale la cei patru participanti mai mari. Luati procentele 21 + 23 + 20 + 24 = 88; 88:4 = 22. Dati fiecaruia cate 22 pro­cen­te si celelalte partide vor ramane PNP cu 7% si PNT cu 5%. Vor accepta?

Fe: Cu social-democratii ar merge greu, ei stiu ca avem oamenii nostri si in ce­lelalte partide.

N: Daca nu vor accepta, dati-le mai bine cateva locuri in lotul vostru. Insa ofi­cial sa fie toate patru partidele in mod egal cu cate 22%. Si la voi in tara nu este bine sa se creada ca sunteti mai slabi de­cat in realitate. Poporul nu va intelege ce aranjamente aveti si vor crede ca va re­cu­noasteti mai slabi decat ceilalti. Nu trebue cre­iata o parere falsa despre puterea voastra.

Mai aveti ceva intrebari?

 

Svabii si sasii - focarele reactiunii

 

Fe: Avem in tara vreo 500.000 sasi si svabi. Ei au fost la noi totdeauna pionierii im­perialismului german si focarele reac­tiunii. In prezent, au inceput din nou sa ri­di­ce capul. Am vrea sa-i expulzam.

N: Razboiul s-a terminat. Acum e greu de expulzat. Ei au dreptul la vot?

Fe: Tocmai la aceasta ne-am gandit si noi. Am vrea sa-i lipsim de dreptul de vot.

N: Sunt cetateni romani?

Fe: Da.

N: Atunci e greu sa-i lipsiti de dreptul de vot. Doar daca ati avea vreun motiv.

Fe: Majoritatea din ei au fost inscrisi in grupul etnic german, organizatie hilerista. Am putea sa le luam acestora dreptul de vot.

N: Asa da, daca aveti aceasta posi­bili­ta­te, faceti-o. Nu trebue avut mila de ei. Alt­ceva?

Fe: Am vrea sa ni se predea principalii cri­minali de razboi: Antonescu etc., pen­tru a-i judeca in tara.

N: (catre Ol) N-au primit inca pe acesti cri­minali? Trebue sa-i capete.

Ol: S-a intarziat chestiunea din cauza avi­zului anglo-americanilor.

N: Da-i dracului de anglo-americani. Nu sunt oare prizonierii nostri? Trebue tri­misi in Romania.

Ol: Anglo-americanii au facut rezerve in ceea ce priveste cazul daca ar fi ceruti la Tribunalul din Nürenberg.

N: Bine, aceasta se refera la toti cri­mi­na­lii de razboi (Catre Fe si Cr). Bine, ii veti primi.

Fe: Am vrea sa discutam chestiunea aju­torului financiar pentru alegeri.

N: Pentru Partid?

Fe: Da, pentru Partid.

N: De cat aveti nevoie?

Fe: Am vrea sa trimitem in toata tara vreo 15.000 de activisti pentru trei luni de pro­paganda: mai, iunie si iulie.

N: De cati bani este nevoie?

Fe: Cca. 10 miliarde pe luna.

Ol: Se vede ca cifra a fost intre timp studiata mai precis. In scrisoare era vorba de 14 miliarde pe luna.

N: Zece miliarde inseamna: 30 miliar­de in total. Avem banii acestia?

Ol: /Dupa ce controleaza/ Avem in total 600 milioane lei. Suma este cu totul in­suficienta. Noi primim conform armisti­tiu­lui 13 miliarde lei pe luna. E vorba sa re­ducem acum aceasta cifra. Am putea sa nu o reducem si suma ce am fi vrut s-o re­ducem, sa le-o dam lor. Dar si in acest caz, am putea scoate de acolo vreo 2-3 mi­liarde pe luna, in nici un caz 10 mi­liarde.

N: Dar daca am cumpara lei?

Ol: Trebue studiata chestiunea.

N: Cu dolari ati putea face ceva? Ati pu­tea sa-i transformati in lei?

Fe: Da.

N: La ce curs?

Fe: Oficial e 10.000 lei dolarul, dar la bursa este peste 40.000 lei.

N: La ce curs este bine sa va dam atunci? La cursul de 30.000 lei puteti face fata?

N: Bine, atunci veti primi un milion de dolari. Mai departe?

Cr: In Ardealul de Nord exista cetateni unguri adusi acolo ca functionari de stat de regimul lui Horthy in timpul ocuparii aces­tei regiuni. Majoritatea din ei sunt reac­tionari. Duc o propaganda sovina si in­­­tretin o atmosfera nesanatoasa. Am vrea sa-i trimitem in patria lor.

N: Ati vorbit cu comunistii ungari de­spre aceasta?

Fe: Am vorbit cu cativa tovarasi. Ei au fost de acord cu aceasta.

N: Am vorbit cu Rakoszi. El spunea ca ei se tem sa ia inapoi ungurii din Ceho­slo­va­cia si din alte tari. Intelegeti-va cu ei.

Cr: In Romania au sosit din URSS o serie de evrei care au fost in Basarabia si Bucovina de Nord in momentul eliberarii acestor regiuni de catre Armata Rosie in 1940. Noi nu punem problema lor din cauza ca nu sunt cetateni romani, dar sunt elemente care se ocupa cu diverse spe­culatii de bursa si in acelasi timp duc o propaganda ostila Uniunii Sovietice.

Ol: Noi nu retinem cu forta pe acesti oameni si nici nu i-am trimis la voi. Dra­gos­te cu sila nu se face.

N: Simpatia lor nu ne intereseaza.

Fe: O serie de state, printre care si Un­ga­ria, au capatat imprumuturi din partea USA sStatele Unite ale Americiit. Putem sa acceptam si noi?

N: Daca va da, luati. /Rade/ Insa nu ac­ceptati sa va puna conditiuni, care sa atinga suveranitatea voastra. Ei au acor­dat polonezilor un imprumut, insa au pus conditiuni cum si pentru ce sa-l folo­seas­­ca. Polonezii au raspuns politicos: ca nu­mai Guvernul lor poate hotari ce folo­sinta sa le dea banilor. Daca va vor pune si voua conditiuni, raspundeti-le in acelasi sens. Puteti accepta un imprumut, insa fara conditiuni.

Fe: Dar daca ne da un imprumut ca sa cum­param dela ei masini si alte diverse ma­teriale?

N: Aceasta este altceva, se poate ac­cep­ta. /Vine Ik/

/Fe expune propunerea Malaxa pentru crearea unei societati romano-sovieto-ame­ricane pentru fabricarea de trac­toa­re./

N si Ik /sunt de acord. Vor participa si ei. Ramane sa se studieze chestiunea si sa se faca propuneri concrete./

N: Veti produce tractoare pe roti sau pe senile?

Fe: Nu am hotarat inca aceasta chestiune.

N: Noi am avut la inceput tractoare Ford pe roti. Dupa aceia Mc Kormick /In­ter­national/ si acum producem in 4 fabrici tractoare cu senile. Tipul Ford sa nu-l pro­duceti ca n-a dat rezultate bune. Noi folo­sim tractoare pe senile, pentru ca avem lanuri intinse. Pentru voi cred ca ar fi cel mai potrivit, avand in vedere gospodariile voastre care nu trec de 50 ha, tractorul Mc Kormick. In sfarsit, veti vedea.

Fe: Ni s-a propus construirea unei fa­brici de celuloza din papura in Delta Du­narii.

N: Noi facem din lemn si finlandezii la fel. Din papura iese celuloza buna. Puteti ac­cepta aceasta propunere.

Cr: Au venit propuneri din partea Fron­tului Plugarilor / in special Groza / de a transforma in partid aceasta organizatie.

N: Mai aveti si alte partide taranesti?

Cr: Partidul National-Taranesc al lui Ma­niu si cel al lui Anton Alexandrescu.

N: Puteti sa-l numiti Partidul Plugarilor Mun­citori, ca sa se deosebeasca de par­ti­dul culacilor lui Maniu. La fel este si in Po­lo­nia. Exista partidul taranesc al lui Miko­laiczyk, in care intra toti culacii si exista par­tidul plugarilor muncitori. Acestui par­tid trebue sa-i dati toata atentia si sa tri­mi­teti acolo 2-3 conducatori din cei mai pu­ter­nici si mai bine pregatiti, ca sa poata sta­pani situatia. Acest lucru merita orice efort, caci are o importanta foarte mare. Tri­miteti pe cei mai buni si mai tari.

 

Prioritatile economice ale PCR

 

Fe: /Arata diagramele economice, care dovedesc foarfecile tot mai mari in­­tre productie pe de o parte si preturi pe de alta parte. In acelasi timp, salariile sunt complet insuficiente, iar marfurile ex­trem de putine/

N: Aceasta situatie este caracteristica pentru inflatie. Trebuesc facute economii drastice. Reduceti armata. Afara de aceas­­ta trebue un ministru de Finante puternic si priceput.

Fe: Daca la reorganizarea cabinetului ni se ofera Ministerul Economiei Natio­na­le, putem sa-l acceptam?

N: Aveti cadre pregatite?

Fe: Avem cadre destul de bine pre­ga­tite.

N: In cazul acesta puteti sa-l luati.

Cr: In timpul lui Radescu fortele politiei erau de 80.000 de oameni. Inainte de 6 Martie efectivul lor a fost redus la 30.000 oameni. In prezent nu se poate face fata si­tuatiei cu un efectiv atat de redus.

N: 80.000 era extrem de mult. Puteti mari efectivul la 40.000 de oameni. Ce efec­­tiv aveti in armata?

Cr: 120.000.

Ol: Cu celelalte forte, aviatie, marina si graniceri, aveti peste 200.000. Aceste efective vor trebui reduse.

Cr: Regele se opune.

N: Trebuie sa-i aratati ca nu sunt mijloa­ce si ca in situatia actuala de infla­tie este necesar sa se faca aceasta re­du­ce­re. Regele are lista civila?

Fe: Da.

N: Cat are pe lista civila?

Cr: Nu stim exact. In tot cazul aceasta nu conteaza prea mult pentru el, este unul din cei mai bogati mosieri din tara. Are mosii intinse.

N: In timpul reformei agrare n-au fost atin­se pamanturile lui?

Cr: Nu.

N: Si el nu a fost atat de generos sa im­­­parta singur pamantul la tarani?

Cr: Nu a fost de loc generos.