Sunt X si sunt alcoolic

Alcoolicii Anonimi - multa vreme n-am intalnit aceste cuvinte decat in filmele hollywoodiene. De acolo am aflat ca, in America, persoanele care au probleme cu bautura se intalnesc periodic si stau de vorba. In urma cu cativa ani, cand am trecut prima data pe langa sectia 17 a Spitalului de Psihiatrie “Alexandru Obregia”, am citit pe o placuta, in alb si negru, “Alcoolicii Anonimi din Bucuresti, Grupul 1”. Saptamana trecuta am avut ocazia sa vad cu ochii mei ce ce intampla la o intalnire AA.

E miercuri dupa-amiaza, ora 5. Afara sunt -10 grade C, ceea ce nu i-a impiedicat pe membrii AA sa ajunga la Spitalul Obregia. Cu totii sunt preveniti de prezenta mea, iar eu am fost informata insistent de conditia anonimatului. “Ati venit sa vedeti ce fac betivii? O sa aveti ce scrie!”, imi spune glumet M., un barbat pe la 50 de ani, imbracat in blugi si bluza de trening. A., o doamna de langa el, il cearta: “O sa creada domnisoara ca suntem niste betivi nebuni!”. E imbracata ingrijit, poarta ochelari si ar putea fi mama oricareia dintre prietenele mele. Adica n-as banui niciodata ca e alcoolica. Ma vede nedumerita si imi sopteste: “Eu n-am mai baut o picatura de 4 ani!”.

Sala in care se tin intalnirile e la subsol: o incapere lunga, plina pe jumatate cu saltele vechi. Mai multe mese unite, banci de lemn si cateva scaune sunt toata mobila. Pe pereti, niste portrete - Bill si Bob, fondatorii AA din America - si cateva rugaciuni. Membrii, vreo 20 in total, se asaza la masa si stau de vorba, cu tigara in mana si o cafea in fata: trei femei si restul barbati, majoritatea intre 40-50 de ani, dar unii si ceva mai tineri. Par foarte eterogeni din punct de vedere intelectual, social si material: de la tarani la profesori, de la functionari la oameni de afaceri. Unii sunt “veterani”, vin de cativa ani la AA. Altii au venit acolo prima oara, de bunavoie sau trimisi obligatoriu de doctor. O parte dintre ei sunt internati in spital pentru dezalcoolizare.

“Sunt M. si sunt alcoolic.” “Salut M.”, raspund toti ceilalti. Sedinta a inceput. Membrii citesc pe rand din niste caiete: “Alcoolicii Anonimi sunt o comunitate de barbati si femei care isi impartasesc experienta, puterea si speranta cu scopul de a-si rezolva problema comuna si a-i ajuta si pe altii sa se însanatoseasca. Singura cerinta pentru participare ca membru este dorinta de a înceta bautul.” Se spune apoi in cor rugaciunea pentru seninatate; urmeaza Cei doisprezece pasi si Cele douasprezece traditii - statutul AA. Apoi, fiecare trebuie sa se prezinte din nou, cu numele mic si cu atributul de alcoolic, si sa spuna daca a avut probleme cu alcoolul in ultimele 24 de ore. Aceasta e una dintre ideile de baza ale filozofiei AA: nu mai beau de azi pana maine, 24 de ore, nu toata viata. Unii multumesc pentru ajutor celorlalti si lui Dumnezeu. Grupul ii felicita. Dintre noii veniti, vreo doi spun ca nu sunt alcoolici. A. imi da coate: “Astia sunt trimisi obligat de doamna doctor”. Nu au trecut inca de primul pas, cel mai greu: sa accepti ca esti neputincios in fata alcoolului si ca nu mai esti stapan pe viata ta.

M. ia cuvantul. Povesteste ca viata lui se invartea inainte in jurul alcoolului, ca nu putea concepe o singura zi fara bautura. A fost de multe ori internat in spital, a avut recaderi, nevasta l-a parasit, a ajuns o epava pentru ca nu avea in el vointa sa nu mai bea. Vorbeste cu hotarare, aproape incrancenat. Pentru el, grupul si Dumnezeu au fost salvarea.

N., imbracat la costum, cu celular scump si bricheta de firma, povesteste ca, dupa ce a ajuns la Alcoolicii Anonimi prima data, a inceput sa-i mearga foarte bine pe toate planurile. Dupa cateva luni, a renuntat sa mai vina la intalniri pentru ca a crezut ca putea face fata tentatiilor singur. A avut insa o recadere spectaculoasa si de atunci n-a mai lipsit de la nici o reuniune.

Il urmeaza alti alcoolici “vechi”. Isi povestesc necazurile trecute, spun cum si-au dat seama ca sufera de o boala numita “alcoolism” - AA nu e pentru bautorii excesivi, ci pentru cei cu adevarat dependenti - si ca nu vor mai putea niciodata sa bea asa cum o fac oamenii obisnuiti, cum au facut ca sa scape de obsesia bauturii. In toate povestirile, grupul AA revine aproape obsesiv, fara sa reiasa de undeva care este de fapt marele secret. Vorbesc cu pasiune, unii elocvent, cu argumente, altii din suflet. Il invoca pe Schopenhauer sau pe Platon, dar si pe Bill si Bob, sau se citeaza unii pe altii. Se inteleg foarte bine, nu se contrazic, nu se critica si nu se cearta. Sunt un grup de prieteni care se ajuta reciproc sa nu mai bea impartasindu-si experientele.

Filozofia AA este simpla: alcoolismul este o boala care nu se poate vindeca. Astfel, admiti ca esti alcoolic, deci neputincios in fata bauturii, apoi te apropii de Dumnezeu, iti recunosti greselile, incerci sa le indrepti sau sa-ti ceri iertare si, in fine, ii ajuti si pe altii sa scape de obsesia bauturii. Nu trebuie sa spui ca nu vei mai bea niciodata, ci doar sa amani pana maine primul pahar, apoi sa-l amani din nou si asa mai departe, pana nu mai ai nevoie de el. Pentru ca primul pahar e singurul care conteaza: “Pentru un alcoolic, primul pahar este prea mult, iar urmatoarele o mie prea putine”, spune o zicala AA. Daca iti vine chef sa bei trebuie sa vii la o intalnire si sa vorbesti despre asta, pentru ca membrii AA stiu cum e sa fii dependent de alcool si au trecut si ei prin ce treci tu. Pot sa te ajute pentru ca ei insisi au reusit sa se lase de baut. Si sistemul functioneaza, daca il intelegi si il aplici. “Una e sa-i spun eu, militantul abstinent, sa nu mai bea, si alta e sa o auda de la unul care a trecut prin aceleasi momente neplacute ca si el. De aceea grupul AA a prins”, spune dr. Doina Constantinescu, medic psihiatru, cea care a infiintat primul grup din Bucuresti, la Spitalul Obregia, in urma cu aproape 12 ani. “Trei ani m-am chinuit pana s-a inchegat grupul: mai venea unul, mai pleca...”, isi aminteste dansa. “Am pornit cu doi oameni, am ajuns la peste 50. Nu a fost usor. Nimeni nu credea ca o sa mearga. Grupul s-a marit, au ramas abstinenti 35% dintre ei.”

Grupurile de tipul Alcoolicii Anonimi fac apel la o “putere superioara” care este singura capabila sa le redea membrilor sanatatea mintala. Acest “Dumnezeu, asa cum si-l inchipuie fiecare” are rolul de a-i scapa de defectele de caracter. Intreaga filozofie AA se bazeaza pe o conceptie crestina despre Dumnezeu si indeamna la rugaciune si meditatie, dar membrii si literatura de specialitate (The Big Book) subliniaza ca ateii si agnosticii nu sunt in nici un fel exclusi, ei pot apela la o “forta a prieteniei”. La inceput, Alcoolicii Anonimi era considerata o secta religioasa. “Preotul spitalului de pe vremea aceea spunea ca sunt sectanti pentru ca se tin de mana si spun o rugaciune”, povesteste dr. Doina Constantinescu. “Noi ii lamuream pe pacienti sa se duca la grup si, daca ajungeau sa aprinda o lumanare pe la biserica din incinta spitalului, preotul le spunea sa nu se mai duca.” Abia dupa interventii la ierarhii superiori si la episcopul Bucurestiului, Biserica a acceptat si a inceput sa sustina AA. Intr-adevar, Alcoolicii Anonimi nu se comporta ca o secta. Textele au un pronuntat caracter religios, dar Dumnezeu nu apare in conversatie decat din cand in cand.

Filozofia am inteles-o, dar numai ca un profan care nu stie cum e sa fii dependent de alcool. Ce imi scapa insa este de ce membrii mai merg la intalnirile AA si dupa ani intregi de abstinenta. Raspunsuri imi vin din toate partile: pentru ca acest grup este un “laborator de experimentare a vietii”; pentru ca la intalniri pui in fata constiintei tale oglinda altei constiinte si asa iti dai seama daca faci ceva gresit; pentru ca te imprietenesti cu cei din grup si ti-e dor de ei; pentru ca tentatiile sunt multe si singur nu le poti face fata; pentru ca ai multe de invatat de la ceilalti. D-na doctor Constantinescu mi-a dat raspunsul din punct de vedere psihiatric: “In loc de dependenta de pahar, apare dependenta de grup”.

Alcohelp

Alcohelp este un program de tratament pentru persoanele adulte care sufera de tulburari legate de consumul de alcool, organizat de ONG ALIAT in parteneriat cu Spitalul “Al. Obregia”. Tulburarile legate de consumul de alcool sunt dependenta fizica, psihica sau consumul ocazional abuziv.

Alcohelp e in principal un program de psihoterapie cu sedinte individuale si de grup. Pacientii care ajung la Centrul de Alcoologie sunt mai intai evaluati. “Noi nu ne ocupam, de exemplu, de cei cu un istoric foarte vechi de consum, care nu mai au capacitate de invatare, nu mai pot schimba ceva”, spune Magdalena Ioan. Programul include un grup de psihoterapie numit “de prevenire a recaderilor”, cu 12 sedinte in care se abordeaza teme ca depresiile, anxietatea, furia, efectele consumului, pragul de consum periculos, sau se discuta strategii mai largi, ca schimbarea stilului de viata astfel incat sa nu mai includa consumul de alcool, invatarea unor noi comportamente. Exista si un alt grup, mai nestructurat, unde “poate sa vina oricine are probleme de acest fel si vorbeste despre ce e stresant in acel moment in viata lui”, spune Magdalena Ioan. “Reticentele sunt destul de mari la inceput, legate de expunerea in grup, dar apoi grupul devine un factor de protectie. Sistemul functioneaza pentru ca oamenii primesc foarte mult suport pentru a-si schimba comportamentul, invata despre ce se intampla cu ei, se folosesc de grup ca sa experimenteze anumite comportamente.”

Unii dintre pacienti isi stabilesc ca obiectiv de participare la grup abstinenta, altii - un consum controlat. In functie de atingerea acestui obiectiv, se considera ca Alcohelp are eficienta aproximativ egala cu Alcoolicii Anonimi.

Contact: Centrul de Alcoologie, Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”, Sos. Berceni nr. 10-12, sector 4, Bucuresti

Telefon/Fax: 334.84.06

E-mail: [email protected]

Alcoolicii Anonimi in Romania

Grupul Unu (Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”, Pavilionul 17, sos. Berceni nr. 10-12)

Grupul International (limba engleza; Universitatea Populara Bucuresti, sala “I.C. Bratianu”, str. Biserica Amzei nr. 5-7)

Grupul “Radu Voda” (Manastirea “Radu Voda”, str. Radu Voda nr. 24A, Seminarul Teologic Ortodox, sala “Paraclis”)

Grupul Cristiana (Spitalul de Urgenta “Sf. Pantelimon”, sectia externa, sos. Pantelimon nr. 27, etaj 2, Capela)

http://aagroup.lx.ro; E-mail: [email protected];

Telefon: 0744.921.570

Alte grupuri functioneaza in Arad, Baia Mare, Cluj, Craiova, Deva, Hunedoara, Miercurea Ciuc, Piatra Neamt, Roznov, Targu Mures si Timisoara.

Cei 12 pasi

1. Am admis ca eram neputinciosi în fata alcoolului - ca nu mai eram stapani pe viata noastra.

2. Am ajuns la credinta ca o Putere superioara noua însine ne-ar putea reda sanatatea mintala.

3. Am hotarat sa ne lasam vointa si viata în grija unui Dumnezeu asa cum si-L închipuia fiecare dintre noi.

4. Am facut, fara teama, un inventar moral amanuntit al propriei persoane.

5. Am marturisit lui Dumnezeu, noua însine si unei alte fiinte umane natura exacta a greselilor noastre.

6. Am consimtit, fara rezerve, ca Dumnezeu sa ne scape de toate aceste defecte de caracter.

7. Cu umilinta, I-am cerut sa ne îndeparteze defectele.

8. Am întocmit o lista cu toate persoanele carora le-am facut necazuri si am consimtit sa reparam aceste rele.

9. Ne-am reparat greselile direct fata de acele persoane, acolo unde a fost cu putinta, dar nu si atunci cand

le-am fi putut face vreun rau, lor sau altora.

10. Ne-am continuat inventarul personal si ne-am recunoscut greselile de îndata ce ne-am dat seama de ele.

11. Am cautat, prin rugaciune si meditatie, sa ne întarim contactul constient cu Dumnezeu, asa cum si-L închipuia fiecare dintre noi, cerandu-I doar sa ne arate voia Lui în ce ne priveste si sa ne dea puterea s-o împlinim.

12. Dupa ce am trait o trezire spirituala ca rezultat al acestor pasi, am încercat sa transmitem acest mesaj altor alcoolici si sa punem în aplicare aceste principii în toate domeniile vietii noastre.