Suspendarea

Suspendarea lui Basescu nu este o solutie de conjunctura. In decembrie 2004 s-a vorbit, pentru prima data, de suspendarea lui Basescu. Subiectul a fost reluat in august 2006, cu ocazia intalnirii dintre Geoana, Tudor, Voiculescu, care a avut loc in biroul lui Vacaroiu, de la Senat. Invinuirea lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 a jucat un rol decisiv in demararea proiectului. In ianuarie, Iliescu pregatea in laboratorul sau din strada Atena, 10, motivatia suspendarii. Primul document redactat de Iorgovan si Taracila n-a convins conducerea partidului. "Rechizitoriul" care a ajuns in parlament a fost pregatit, potrivit relatarilor din presa, de Valer Dorneanu. Abia acum intra in scena Geoana. Iliescu face un pas inapoi. Iar toate firele jocului trec prin mana lui Hrebenciuc, care insa va ramane tot timpul in culise.

In sala

Joi, 19 aprilie, Parlamentul Romaniei. Peste doua sute de oameni incearca sa patrunda in incinta pentru a asista la dezbateri. Nu vor reusi. De altfel, balcoanele salii de sedinta vor ramane goale pe tot timpul zilei. Doar ziaristii, cateva grupuri de simpatizanti ai PSD si ai ti­neretului PRM vor izbuti sa urmareasca dezbaterile de la balcon.

Presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, anunta deschiderea sedintei comune a celor doua Camere, supune la vot ordinea de zi, pe care este un singur punct, suspendarea presedintelui Romaniei, si da cu­vantul secretarului general al PSD, Titus Corlatean, pen­tru a prezenta o sinteza a propunerii de suspendare.

Zeci de camere de filmat stau cu obiectivele atintite asupra prezidiului. Fotografii roiesc prin sala de sedinta. In primul rand al lojei centrale, pentru corpul diplomatic, Theodor Stolojan citeste ziarul. Este ora 9.30. La balcoane incep sa urce primii ziaristi. Cu ochii carpiti de somn, casca cat sa nu-si rupa falcile. In difuzoare se aude vocea de scolar constiincios a lui Corlatean: "repetarea faptelor abuzive ale presedintelui... ame­nin­ta­rile presedintelui... blocarea parlamentului timp de doua sesiuni parlamentare". Vasile Dancu isi ocupa lo­cul alaturi de Ilie Sarbu. Intra in sala Rodica Stanoiu. Isi face cu greu loc printre fotoreporterii care au pus sta­panire pe culoarul central. Parlamentarii se plictisesc. Ru­moare in sala.

Dintr-o data se face liniste. Si-a facut aparitia Corneliu Vadim Tudor. Este intampinat cu aplauze razlete. Garda de corp, in haina neagra de piele, dupa traditia ra­chetilor de la Odesa, ocupa un loc in prima banca pe randul din dreapta. Fotografii roiesc in jurul lui Vadim Tudor. Vicepresedintele Bolcas, al treilea din convoi, asteapta respectuos sa-si termine fotografii treaba, dupa care se asaza langa seful sau.

In boxe, acelasi Titus Corlatean: "presedintele a secretizat... presedintele si-a asumat... presedintele a com­promis... presedintele si-a subordonat... pre­se­din­tele a nesocotit... presedintele a incalcat... prese­din­tele a intervenit la ALRO". Stolojan arunca o privire spre prezidiu peste ziarul larg deschis pe care-l sprijina de marginea balconului. C.V. Tudor face ultimele modi­fi­cari pe textul discursului. Bogdan Olteanu ii povesteste ceva lui Vacaroiu cu gesturi largi.

Dintr-o data, sala se umple de parlamentari. Incep dis­cursurile politice. Mircea Geoana urca la tribuna. Anun­ta cu gesturi copiate din manual ca este cea mai im­portanta sedinta din istoria parlamentului. Sarcina care le sta in fata senatorilor si deputatilor este una "isto­rica": sa-l dea jos pe tiranul Basescu! Decizia consultativa a Curtii Constitutionale, care n-a descoperit nici o in­calcare a Constitutiei savarsita de Basescu, n-are nici o valoare, de vreme ce presedintele s-a folosit de SRI pentru a-i santaja si intimida pe judecatorii Curtii. "Basescu este o frana pentru Romania in aceste vre­muri decisive pentru bunastarea generatiilor prezente si viitoare". Solutia lui Geoana e simpla: "Este mo­mentul ca noi, clasa politica... sa propunem Ro­ma­niei un mare proiect national, cu un regim politic mai credibil, cu o justitie adevarata… Este mo­mentul sa punem bazele unei noi Romanii, cu o noua Con­sti­tutie, cu o noua constructie insti­tu­tio­na­la, in care astfel de abuzuri sa nu mai fie posi­bi­le". In sfarsit cineva are un proiect generos pentru aceasta tara. Doi vice-presedinti PSD confirma imediat, pe culoarele parlamentului, ca nu e vorba de nici un proiect. E doar un exercitiu retoric, "ce-ati fi vrut sa spuna si el?".

Crin Antonescu urca la tribuna. E cel mai asteptat dis­curs. Nu era foarte clar daca PNL actioneaza pe fata pentru suspendare. Basescu "este un pericol pentru re­­gimul democratic din Romania", a spus Antonescu. Acum e clar pentru toata lumea, presedintele va fi suspendat. Markó Bélo infiereaza cultul personalitatii lui Ba­sescu. Deci, si UDMR va vota compact pentru suspendare.

C.V. Tudor urca la tribuna. Lumea in sala isi tine res­pi­ratia. E departe de forma in care a fost la 18 decembrie, la sedinta in care presedintele a condamnat regimul comunist. Incepe cu o critica a raportului Comisiei Prezidentiale condusa de Tismaneanu. Aminteste de observatiile impotriva Raportului formulate de Biserica Or­todoxa, academicianul Dinu C. Giurescu si de Aso­cia­tia Civic Media. Concluzia: presedintele "a ofensat is­toria nationala". Urmeaza celelalte capete de acuzare: mafiot, "il capo di tutti capi al mafiei din Romania"; a furat flota; a dat ALRO mafiei ruse; a suparat Kremlinul declarand ca Marea Neagra e "lac rusesc" etc. Iar atunci cand presedintii celor doua camere, Vacaroiu si Olteanu, i-au atras atentia ca a depasit timpul alocat, C.V. Tudor a cerut minute suplimentare din cele alocate PSD, santajand coalitia anti-Basescu la scena deschisa: "eu pot sa-mi retrag si grupurile parlamentare din sa­la, dar veti fi intr-o oarecare dificultate".

Pe culoare

Ultimele detalii ale suspendarii s-au negociat chiar in dimineata zilei de 19 aprilie. Lideri ai PSD erau rezervati in privinta realizarii unei majoritati care sa-l suspende pe Basescu. Intr-un tarziu, Viorel Hrebenciuc, arhitectul coalitiei antiprezidentiale, a anuntat: "totul e OK. Avem 320 de voturi". De altfel, Hrebenciuc a fost figura centrala a zilei de joi, de la el porneau cele mai importante informatii, el era consultat in legatura cu cele mai importante probleme. Din cand in cand, Hrebenciuc, care trona in holul mare, langa cabinetul lui Olteanu, se retragea in birou insotit de Octav Cozmanca.

Inca de dimineata, PSD stia ca Basescu n-o sa-si mai dea demisia. Din pacate, ceea ce parea initial o intoxicare avea sa se confirme peste putina vreme. Strategia anti-Basescu trebuia refacuta. Proiectul ridicol de a-l impiedica pe Basescu prin modificarea legislatiei sa candideze in alegerile prezidentiale anticipate, pe care mai multi lideri PSD l-au confirmat, pentru ca a doua zi sa-l nege categoric, a ramas fara obiect.

Liderii PD aveau cu totii figuri triste. Au confirmat faptul ca Basescu a refuzat pana in ultimul moment sa ne­gocieze cu PSD pentru a bloca suspendarea si faptul ca presedintele a dezavuat negocierile pe care PD in­­cer­ca­se sa le initieze.

La bufetul parlamentului au adus placinte calde cu mere. Altadata s-ar fi facut coada. Ziaristii erau adunati in jurul televizorului mare din hol, care pe jos cu laptop-ul pe genunchi, care intins pe fotoliu. Era un furnicar, de parca toate sectiile politice isi dadusera intalnire la parlament.

Temele anti-Basescu

Parlamentarii n-au adus nici o acuzatie noua cu ocazia dezbaterii suspendarii. Verdictul Curtii Constitutionale, care n-a confirmat nici macar una dintre acuzatiile la adresa presedintelui, era lovit de nulitate absoluta, de vre­me ce "membrii CC sunt santajati in modul cel mai politienesc politic" (Crin Antonescu). De vreme ce motivatia Curtii n-are nici o valoare pentru coalitia anti-Basescu, toate acuzatiile formulate de comisia Voiculescu sunt valabile. De aici si dezinvoltura cu care Sergiu Andon, presedintele Comisiei Juridice a Camerei De­putatilor, a tras concluzia ca Basescu "a jucat pe Con­stitutie cu picioarele".

O alta tema favorita a coalitiei PNL-PSD-PRM-UDMR-PC a fost salvarea democratiei de "tiranul Ba­sescu". Presedintele Romaniei are "alura de Lukasenko" (Gusa) si "porniri dictatoriale" (Andon). Basescu "este un pericol pentru regimul democratic din Romania prin faptele si afirmatiile sale" (Antonescu) si "are in el samanta de scandal" (C.V. Tudor). Iar Markó Béla, li­derul UDMR, atrage atentia asupra pericolului revenirii in Romania lui Basescu a "cultului personalitatii". Lovitura de gratie o da Geoana, presedintele unui partid care s-a distins in 17 ani prin mineriade, santaj, ma­nipu­lari grosolane: Basescu "nu a obosit nici un moment sa incalece, sa dispretuiasca si sa ignore principii­le democratiei".

C.V. Tudor a reluat tema "Basescu-securist", atat de draga liberalilor, deplangand soarta generalilor Medar si Degeratu, fosti consilieri la Cotroceni, care ar fi fost tra­tati de presedinte, "un maior de Securitate de la An­vers", ca "niste slugi netrebnice".

Relatia lui Basescu cu serviciile secrete nu putea sa treaca necomentata. Geoana l-a acuzat pe presedinte ca a inlocuit conducerea serviciilor secrete "cu scopul de a le controla si a le deturna de la menirea lor de stalpi ai securitatii nationale", uitand ca George Ma­ior, fostul sau coleg de partid, a fost numit in fruntea SRI. Iar Markó Béla a cerut ca "serviciile secrete sa fie in slujba intregii tari, si nu in slujba catorva po­liticieni", printre care cu siguranta nu se numara si mai tanarul sau coleg de partid Zsolt Nagy, ministrul Co­mu­nicatiilor.

Tema "Basescu - groparul PNL" a fost reluata doar de C.V. Tudor: "Asa cum Basescu a terminat intr-un fel PNTCD, asa vrea sa termine si PNL. Uite ca PNL al marilor Bratieni e o nuca prea tare pentru dom­nul Basescu".

Tot presedintele PRM a reamintit, in aplauzele furtunoase ale PSD, scenariul relatat pe larg in paginile revistei Romania Mare, potrivit caruia Basescu "a fost impus ca presedinte de catre o forta straina", atunci cand "se primise un ordin de la un Guru (se refera probabil la fostul ambasador SUA, Jack Dyer Crouch), reprezentant al «marelui licurici», de care vorbea mai tarziu d-l Traian Basescu". La randul sau, Geoa­na, in unele interviuri acordate chiar in timp ce se dezbatea suspendarea, l-a comparat pe Basescu cu Iuscenko, presedintele prooccidental al Ucrainei, acuzat de prorusi ca ar fi "omul americanilor", cerandu-i sa nu urmeze exemplul colegului de la Kiev care a scos lumea in strada la manifestatii. Ducand firul logicii lui Geoana mai departe, Tariceanu ar fi varianta romaneasca pentru premierul prorus Ianukovici, iar el insusi ar fi omologul liderului Moroz, seful socialistilor ucraineni, la randul sau devotat intereselor Moscovei.

Votul

La 14.10 incepe votarea. Primii sunt chemati la urne membrii guvernului. Premierul Tariceanu nu participa la vot. Urmeaza deputatii, apoi senatorii. Dan Iosif a pierdut o bila. O cauta pe sub masa. Puiu Hasotti, vice­pre­se­dintele PNL, se converseaza amical la tribuna cu Vacaroiu. Parlamentarii PSD si PRM voteaza la vedere. Sunt supravegheati de colegi din conducerea partidului, asezati vigilent langa masa cu cele doua urne. Hrebenciuc voteaza apoi se asaza in spatele fotoliilor pre­se­dintilor Senatului si Camerei. Deasupra lui este crucea. Intre Dumnezeu si parlament se afla Hrebenciuc. De sub cruce, Hrebenciuc parca supravegheaza tot ce se in­­tampla in sala.

La 14.56 este anuntat rezultatul votului: 322 pentru suspendare, 108 contra si 10 voturi anulate. Coalitia PSD-PNL-PRM-UDMR-PC a salvat Romania de "tiranul Ba­sescu".