Triunghiul coruptiei

 Spre sfarsitul anului politic si economic romanesc, presedintele Traian Basescu a condamnat intr-un interviu ceea ce a numit  "triunghiul format din oameni de afaceri, politicieni si magnati de presa" care incearca sa mentina Romania sub control, blocandu-i dezvoltarea. Cuvantul cel mai frecvent rostit de analistii preocupati de pregatirea Romaniei inaintea aderarii ei la UE a fost, insa, in 2006, nu termenul geometric de triunghi, ci, pur si simplu, coruptia.

 Impreuna cu Stefan Dege, un ziarist german din Bonn, am incercat recent sa studiem la fata locului acest fenomen sub toate aspectele sale relevante. Ceea ce nu e tocmai simplu intr-o tara in care  "toate segmentele vietii... sociale, politice, economice, media sunt puternic afectate de ramasitele comunismului", dupa cum avea sa observe Basescu intr-un interviu acordat BBC. El a precizat ca "foarte multi dintre oamenii puterii comuniste" se bucura de "o putere economica extraordinara, ii regasim in manifestari directe si in viata politica, asa cum s-a intamplat in parlament la citirea discursului de condamnare a comunismului, si, de asemenea, ii gasim in trusturile media...", in spatele acestora fiind "oameni de afaceri interesati ca statul sa fie cat mai slab, pentru ca un stat puternic ii face sa nu mai poata controla discretionar viata economica si politica a Romaniei".

 Un roman, pe care nu-l mai intereseaza prea mult reziduurile comuniste care s-au perpetuat dupa evenimentele din 22 decembrie si continua sa otraveasca societatea romaneasca, ne-a marturisit franc:  "ca sofer de taxi dau, ce sa fac, dau, daca trebuie, politistului care ma ameninta ca ma va arde rau. Dar sa stiti ca situatia s-a imbunatatit mult in ultima vreme. Politistii nu ne mai opresc sub cine stie ce pretext pentru a ne stoarce de bani".

La un mare spital din Capitala ne-am intretinut cu un chirurg. Nevrand sa-si decline identitatea, tanarul doctor a admis ca veniturile mult prea mici ii determina pe mai toti medicii sa accepte micile atentii oferite de pacienti, dar a refuzat sa coteze spaga primita in schimbul unui tratament "mai ingrijit" drept coruptie.

 "Romania are in spate o lunga traditie a coruptiei" , a recunoscut scriitorul si antropologul Andrei Oisteanu, mentionind ca, "daca egiptenii au 30 de nume diferite pentru nisip, iar norvegienii pentru zapada, romanii au zeci de sinonime pentru diverse forme de mita, majoritatea importate din limbile natiunilor vecine". Spert, pesches, bacsis, filodorma, iata doar cativa dintre acesti termeni de orgine fanariota, turceasca sau nemteasca.

 Intrand in  UE, Romaniei i s-a cerut sa combata mai ferm coruptia. Dar se poate oare duce aceasta lupta printr-o politica activa de schimbare a mentalitatilor? "Nicidecum", a subliniat Renate Weber, de la Fundatia pentru o Societate Deschisa. "Mentalitatile", a constatat ea, "nu se pot schimba peste noapte". Iar, apoi, nu orice fel de coruptie e la fel de rea ca toate celelalte. Multi tineri care incearca sa puna pe picioare o afacere ori sa-si rezolve probleme altminteri insolubile in conditiile date se folosesc de ea pentru a da cu tifla obisnuitelor frane birocratice. Potrivit ei, "eforturile in domeniul combaterii coruptiei trebuie sa se concentreze asupra constructiei de institutii functionale, ca si asupra operatiunilor preventive", menite sa-i elimine din functii publice si politice, prin teste de integritate, pe cei ce tind sa bage mana in sac.

Or, lupta impotriva marii coruptii s-a dovedit pana acum, in pofida eforturilor consistente ale Monicai Macovei, una in mare masura donquijotesca. Desi Adrian Nastase s-a vazut nevoit sa-si cedeze mandatul de sef al PSD si a fost inculpat, desi George Copos a fost silit sa se desparta de functia de vicepremier, iar Dinu Patriciu a fost pus sub acuzare, lipsesc in continuare verdictele de condamnare apte sa actioneze disuasiv. Ca furtuna de reforme declansata de Monica Macovei cu sprijinul Presedintiei nu s-a soldat cu rezultate pe masura eforturilor ministrului Justitiei i se datoreaza, daca nu triunghiului evocat de Traian Basescu, cel putin majoritatii parlamentarilor romani.

 Deputatii au emasculat  Legea ANI, desfiintand, spre iritarea UE si a lui Traian Basescu, forma riguroasa pe care Monica Macovei a vrut s-o imprime acestei institutii de integritate, de importanta capitala in cruciada impotriva coruptiei. Cu toate acestea, Monica Macovei ne-a declarat ca n-are de gand sa arunce prosopul. Ministrul Justitiei mizeaza pe un electorat compus din "tot mai multi cetateni care nu mai sunt dispusi sa tolereze marea coruptie".

 E clar, insa, ca orice tentativa de asanare a marasmului e condamnata sa esueze, cata vreme parte din institutiile publice, din justitie, trusturi de presa si marele capital vor continua sa ramana la cheremul membrilor retelei postcomuniste formate din fosti securisti, nomenclaturisti si mafioti. Pentru combatarea acestei retele, va fi nevoie de eforturi sustinute si in special de o  Lege a lustratiei veritabila. Situatia nu se va remedia in absenta studierii asidue si evaluarii obiective a arhivelor Securitatii comuniste.