Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Andrei Marga, cu numele de cod „HORIA”, neaga ca a dat note informative Securitatii. Citeste TURNATORIILE fostului ministru
- - - -
2012-12-23
Actualitate Interna
4

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a decis că Andrei Marga nu a avut calitatea de colaborator al Securităţii. Cu toate acestea, Andrei Marga a dat note informative la Securitate, sub numele de cod „Horia”, dar nu a fost găsit un angajament de colaborare, asa cum in exclusivitate a publicat revista 22.  Marga neaga acuzatiile si spune ca nu a dat note informative Securitatii, desi raportul CNSAS il contrazice.

CITESTE AICI DECIZIA CNSAS 

Decizia vine după ce direcţia de specialitate a prezentat, pe 16 august 2012, Colegiului CNSAS noi documente găsite în arhivele Securităţii. Cu aproximativ două săptămâni înainte, la începutul lunii august, Marga fusese remaniat din Guvern de către premierul Victor Ponta.

Andrei Marga a fost recrutat de Serviciul III al Securităţii Cluj, în luna august 1977, ca legătură a unui alt colaborator cu numele de cod “Werner”. În anul care a urmat, Marga a dat mai multe note informative, redactate olograf şi semnate cu numele de cod “Horia”.

Marga a informat Securitatea mai ales despre studenţi şi profesori străini care veneau la Cluj. Relatările sale sunt făcute sec, dar cu mare atenţie pentru detaliile privind locaţiile, îmbrăcămintea şi legăturile personajelor pe care le fila.

Înainte de a începe colaborarea cu Securitatea, Andrei Marga fusese bursier Humboldt în Republica Federală Germania. La momentul recrutării, Marga conducea o revistă clujeană numită „Napoca universitară”.

Printre notele informative scrise de Andrei Marga se numără relatarea vizitei unei echipe a televiziunii germane ZDF la Cluj, pentru a filma un documentar într-o tipografie, dar şi activităţile unui doctorand venit din Iordania.

Printre cei filaţi de Marga s-a aflat şi un lector venit din Germania să predea la Cluj. Marga a relatat Securităţii despre întâlnirea acestuia, de la cofetăria „Tineretului” din Cluj, cu un doctorand şi cu un profesor de filozofie din Germania.

Din documentele descoperite în arhive de CNSAS, reiese că Andrei Marga a fost şi urmărit de Securitate în trei perioade: 1978-1979, 1984 şi 1987-1989.

Reporterii televiziunii ZDF, in obiectivul lui „Horia”

(Notă informativă dată la Cluj, 10.04. 1978)

“În noaptea de 6 spre 7 aprilie, la tipografia de pe B-dul Lenin a sosit un grup de persoane de la televiziunea ZDF din MAINZ (RFG) şi de la televiziunea din Viena, care din relatările tipografilor urmau să realizeze cadre privind editarea cotidianului de limbă maghiară din oraş. Unul dintre membrii grupului cunoştea într-o mare măsură limba română. Venind în biroul tipografiei, unde se operau corecturi, pe revista centrului universitar, în stadiul paginat, a citit titlul revistei şi a întrebat dacă este vorba despre o revistă studenţească. I-am răspuns că da şi observând că vorbeşte greu româneşte, am vorbit în germană. M-a întrebat de unde ştiu germane şi i-am răspuns că am studiat în RFG. După ce au realizat filmul, toţi cei din grup au trecut pe la birou şi am fost prezentat celorlalţi ca un «redactor şef care a studiat în RFG»”

Marga turna împreună cu soţia lui

Şi Delia Marga a turnat la Securitate. Dovada apare chiar într-una dintre notele informative date de Marga în 1987, care a fost folosit ca sursă într-un filaj asupra unei profesoare americane venită la Cluj. Americanca venise la Marga acasă să lase o canistră cu benzină, pe care o adusese în România de spaimă că aici nu găseşte combustibil pentru maşina sa.

De asemenea, profesoara din SUA dorea să îl cunoască pe filozoful Constantin Noica, refugiat la Păltiniş. În acest caz, Marga şi soţia sa au fost folosiţi ca informatori de către un alt colaborator al Securităţii, cu nume de cod Mureşan.

Conform obligaţiilor ce decurg din legile în vigoare privind relaţiile cu străinii, subsemnata D.M., filolog la Institutul de Istorie şi Arheologie, precizez că în data de 16 iunie 1987 am fost anunţată telefonic de sosirea pentru un stagiu de studii de două luni a profesoarei Katherine Verdery din SUA. După o oră, profesoara Verdery mi-a făcut o vizită la domiciliu, unde am primit-o împreună cu soţul meu, Andrei Marga. Profesoara ne-a rugat să adăpostim, pentru câteva zile, o canistră cu benzină, adusă ca rezervă pentru maşina cu care a venit în ţară.”, scria Delia Marga intr- nota catre Securitate, potrivit CNSAS.

Cercetatoarea americana Katherine Verdery, turnata de Marga

În dosarul informativ nr. I 195847 se găseşte o listă cu „persoane recontactate de cercetătoarea americană Katherine Verdery în care se menţionează: „Marga Andrei – lector universitar la catedra de filosofie. Este sursă a serviciului 3 Cluj folosită în caz.”

20.06 1987

„Sursa relatează că în seara zilei de 16 iunie a primit un telefon de la cercetătoarea americană V.K. (Katherine Verdery - n.r.), care şi-a anunţat venirea la Cluj. Sursa a invitat-o la ea acasă, astfel că după ora 21, aceasta s-a prezentat la domiciliul sursei. A relatat că a sosit în Cluj cu o zi înainte şi în prima seară i-a făcut o vizită acad. D.P.. A primit o bursă pentru două luni pe care o va petrece la Cluj şi ultimele două săptămâni la Iaşi. Intenţionează să întocmească o lucrare despre rolul intelectualităţii în formarea conştiinţei naţionale a poporului român. A povestit că este profesoară titulară la catedra de antropologie a Universităţii John Hopkins din SUA şi că materialul obţinut în România în 1985 nu l-a fructificat în întregime, redactând doar două capitole din noua sa carte. În rest, discuţiile au fost de moment. A adus mici atenţii. Cumpărându-şi o maşină din RFG şi neştiind care este situaţia benzinei la noi, a adus o canistră plină pe care a depozitat-o la sursă.”

Informare datată 23 Iunie 1986

„În ziua de joi, 12 iunie, orele 2.48, prof K.V. a fost aşteptată la sosirea din Cluj-Napoca la gară de familia M. împreună cu P.T.. K. V. şi-a anunţat sosirea printr-un telefon din SUA. Declară că a făcut o călătorie la Cluj-Napoca ca deviere de la un drum în direcţia Talin, via Budapesta, spre a se întâlni cu acad. D.P.. Cei care au aşteptat-o la gară au condus-o la hotel Continental cu maşina prof PT. K.V. a spus că are reţinut loc la hotel fiindcă a anunţat cu trei săptămâni înainte sosirea şi a primit confirmare. În holul hotelului a cerut celor care au condus-o să nu anunţe cunoscuţii ei din oraş că a sosit, întrucât nu are timp la dispoziţie (stă doar 26 de ore în oraş), timpul disponibil urmând să fie consacrat discuţiei cu acad P.. Ea a intrat în hotelul propriu-zis, urmând să dea un telefon ulterior, spre a se stabili o nouă întâlnire cu cei care au condus-o. La orele 15.30 a avut loc o convorbire la telefon cu D.M., în cursul căreia a stabilit că familia M. să treacă pe la locuinţa acad P.. Erau prezenţi acolo nepoata acad P., d-na J., din Ocna Mureş, o doamnă blondă pe nume F..

S-au purtat discuţii nespecifice, cei prezenţi fiind în timpul mesei, iar familia M. luând loc în biroul academicianului. La orele 17, K.V. împreună cu familia M. au plecat la locuinţa prof P.T. Era prezentă acolo şi familia V.P. S-au purtat discuţii generale privind călătoria în SUA a prof P.T.. K.V. a întrebat care este stadiul discuţiei în jurul protocronismului. A. Marga şi P.T. au arătat că problema nu este atât de centrală în publicistică la ora actuală. K.V. s-a interesat de semnificaţia tipăririi unei lucrări a lui Rădulescu-Motru. E un semn al «tradiţionalismului», a întrebat K.V. A. Marga a arătat că nu e vorba de aşa ceva, ci mai curând de o acţiune pentru a tipări operele gânditorilor reprezentativi din cultura noastră şi a le face cunoscute noilor generaţii. A. Marga a întrebat care sunt noile curente de idei în gândirea americană. KV a remarcat tendinţa conservatoare. A. Marga a relevat faptul că pe planul filosofiei sunt câteva figuri importante şi influente în filosofia americană actuală – Quine, Kripke, Putnam.

KV a întrebat pe AM dacă respinge în continuare ideea importanţei lui Foucault. AM a răspuns că l-a recitit pe filosoful francez, după dispariţia sa, când a putut vedea întreaga operă şi că are o părere mai bună despre analizele lui, ce stau totuşi sub influenţa lui Nietzsche şi reprezintă o netă gândire conservatoare. Chiar dacă  nu acceptă poziţia lui Foucault, e de apreciat talentul lui. Discuţia s-a concentrat asupra informaţiei furnizată de KV că a venit de fapt la Cluj-Napoca pentru a-l anunţa pe DP că a fost ales în Academia americană de istorie, pe locul devenit vacant al lui Braudel. Prof PT, AM, toţi cei prezenţi au manifestat satisfacţia pentru această alegere. KV a spus că s-au trimis actele de rigoare conducerii Academiei RSR.

KV a pus întrebări privind controversa sincronism-tradiţionalism în cultura română din trecut. PT şi VP au dat informaţii şi i-au recomandat lui KV parcurgerea unor lucrări axate pe această problematică. KV a relatat că lucrează la un studiu amplu despre România, care i-a fost solicitat de o editură de prestigiu din SUA. Urmează să vină în România în anul următor, «dacă poporul român o primeşte». După vizita la familia PT, familia Marga a condus-o pe KV la familia P, unde a şi rămas în cursul serii. A doua zi dimineaţă KV a fost condusă la plecare de familia M, prof PT”.
 

Cine este Katherine Verdery

Katherine Verdery este profesor la Departamentul de Antropologie al City University din New York. Din 1973 a făcut cercetare în România, iniţial privind politica inegalităţilor sociale, relaţii interetnice şi naţionalism. Schimbările din 1989 au determinat o schimbare în cercetarea ei, concentrându-se asupra transformării sistemelor socialiste, mai precis modul în care se schimbă relaţiile de proprietate în agricultură. Între 1993-2000 a condus o cercetare pe teren pe această temă în comunităţi din Transilvania, manuscrisul rezultat, The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania, fiind publicat de Cornell University Press în vara anului 2003, scrie Adevarul.

Este implicată într-un program de colaborare cu numeroşi cercetători români, pe o temă care reprezintă procesul opus celui studiat până atunci, şi anume formarea fermelor de stat şi a cooperativelor agricole în anii ‘50.

Activitatea ei de predare se referă la Europa de Est în perioada socialistă şi contemporană. Proiectele ei viitoare vor rezulta din interesul ei asupra procesului de restituire a pământului, precum şi a altor subiecte legate de proprietate, proprietatea culturală, dreptul la bio-informaţie, proprietate ciberspaţială şi alte forme de apropriere bazate pe noile tehnologii.
 

Toti cei care intrau in contact cu Marga, erau dati in gat la Securitate

(Notă informativă dată tot la Cluj)

„Sursa informează: în legătură cu M.V., lector din RFG la universtitate, sursa îl cunoaşte de la venirea lui în România, la Cluj-Napoca. Cu câteva zile în urmă a fost întâlnit de sursă la cofetăria Tineretului, aflat în compania unui tânăr, brunet, de statură mijlocie, îmbrăcat cu blue-jeas. În luna iunie a.c. la universitate a sosit pentru o scurtă vizită un profesor de filosofie de la Mainz (RFG) care a dorit să se întâlnească cu lectorul D. de la Cluj-Napoca. S-a luat legătura cu M.V. care a discutat la telefon cu profesorul din Mainz asupra orei şi locul întâlnirii. S-a stabilit ca la hotelul Napoca şi că oră 17 sau 18 dupa amiază".

Marga neaga: nu am dat note informative

Intr-un comunicat de presa, Andrei Marga neaga orice legatura cu Securitatea.

Redăm mai jos comunicatul lui Andrei Marga:

"Am aflat de pe site-uri că Revista 22 publică o „ştire” în care se spune că am dat note informative în 1977-1978, fără a fi colaborator al fostei Securităţi.

Sunt nevoit să amintesc, din nou, că am fost ministru în patru guverne, iar vreme de nouăsprezece ani am condus Universitatea „Babeş-Bolyai”. Controlul trecutului meu a fost multiplu, repetat şi recent. Nu s-a găsit nimic compromiţător.

În ultimele luni, a existat însă o efectivă mobilizare pentru defăimarea numelui meu, declanşată, cum se ştie, de un consilier prezidenţial. La această campanie s-au ataşat tot felul de tismăneni, paladini etc., care bat câmpii cu dezinvoltură. În această toamnă, campania a continuat în legătură cu preluarea ICR şi acţiunile mele de demantelare a unei feude. Neputând să se atace ceea ce am făcut după 1989 (nici ca rector, nici ca profesor, nici ca ministru al educaţiei naţionale, nici ca ministru de externe sau ca autor), s-a inventat şi se inventează, după maxima „murdăreşte că tot rămâne ceva”.

Spun încă o dată – cu acest prilej, spun pentru ultima oară – că nu am fost colaborator şi nu am dat nici un fel de note informative. Nimeni nu mi-a cerut să o fac. În spatele întregii campanii sunt falsificări şi manipulări de care nu am timp să mă ocup, chiar dacă ele vor să atingă diversele mele conexiuni internaţionale. Să sperăm că şi justiţia noastră va putea fi, într-o bună zi, de sine stătătoare şi va face lumină în astfel de situaţii".

Context

Andrei Marga a fost numit ministru de Externe de premierul Victor Ponta, în luna mai 2012. Câteva luni mai târziu, în august 2012, Andrei Marga a fost remaniat, în locul său fiind numit Titus Corlăţean. Marga conduce în prezent Institutul Cultural Român.

Andrei Marga a negat permanent că a colaborat cu Securitatea. În luna septembrie, gândul scria că CNSAS a primit noi microfilme de la SRI, cu dosare din arhiva Securităţii, în care apare şi numele lui Andrei Marga.

La vremea respectivă, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu lansa în public ideea că Andrei Marga avea numele de cod Mureşan. Astăzi, apare evident că acesta era numele de cod al unui alt colaborator al Securităţii, care îl folosea pe Marga ca sursă.

TAGS :
Comentarii
R.A.Muresan 2012-12-24
Erata: e vorba de scholar.google.ro
R.A.Muresan 2012-12-24
Imparat si proletar, politruc si intelectual / Cind te referi la un organism recunoscut international, chiar faimos si deja consacrat ca ICR prin "actiunile tale de demantelare a unei feude" sau cind din cultura ta generala poate sa tisneasca ceva asemanator "caloriferului transilvan", as spune ca te descalifici singur. Caci nu trebuie sa fii marxist si nici politruc pentru a intelege ca demantelare se refera direct la demolare: mai ales ca, e-adevarat, un politruc nu poate pricepe ca comunismul a eviscerat la propriu Romania. Zic sa luati in seama atit vorbele inselatoare ale lui Andrei Marga cit si faptele. Pai ce fel de om este cel care se poate lauda cu o functie diplomatica in care nu a stat decit trei luni de zile si in care a actionat ca un pompier? Desigur, Andrei Marga e in verva: "Neputand sa se atace ceea ce am facut dupa 1989 (nici ca rector, nici ca profesor, nici ca ministru al educatiei nationale, nici ca ministru de externe sau ca autor), s-a inventat si se inventeaza, dupa maxima "murdareste ca tot ramane ceva"". Dar sa vedem cum gindeste un fost rector si ministru al invatamintului din Romania moderna, in legatura cu acuzatiile grave de plagiat aduse unui prim ministru in functie: "Din pacate, in Romania sunt oameni care se ocupa in a gasi nod in papura la altii. Eu cred ca si acesti oameni, indiferent ce functii detin ei, ar trebui sa se ocupe de problemele cetatenilor. Acestea sunt urgenta noastra"; asta da politician care se gindeste la oameni, ca un marxist autentic, ce mai... sau "Sa fim foarte limpezi, daca este vorba sa se gaseasca plagiate, pai sa plonjam putin in lucrarile fostilor ministri si in lucrarile altor prim-ministri sa vedeti acolo ce este. Din pacate, presa este acum concentrata pe o acuzatie care nu are niciun fundament". Ministrul in patru guverne vorbeste cu autoritate si in cunostinta de cauza despre sistemul pe care l-a girat si la al carui faliment a contribuit, cu siguranta, consistent. Cum spuneam, Andrei Marga se descalifica si singur. Limpezi sintem: asa gindeste mai degraba un politruc, nu un profesor universitar. Acelasi Andrei Marga se refera la unul dintre intelectualii romani de marca astfel: "La aceasta campanie s-au atasat tot felul de tismaneni, paladini etc., care bat campii cu dezinvoltura". Nu sint persoana publica, dar pot sugera publicului informat o comparatie simpla si eficace: mai precis doua interogari succesive pe schoolar.google.ro cu numele Andrei Marga, respectiv Vladimir Tismaneanu. Se va gasi acolo nu doar o diferenta uriasa, dar si un raport important fiindca nu-i vorba de o simpla cifra, ci de un ordin de marime. Inclusiv un profesor de logica ar trebui sa stie ce inseamna un asemenea numar, caci e taman raportul de greutate dintre un catel galagios si un om obisnuit.
gogu 2012-12-23
am avut sansa sa lucrez o vreme cu Andrei Marga. Un intelectual rafinat, dar un om de nimic. ceea ce arata ca a citi hectare de carti nu schimba nimic din caracterul cu care te nasti. si o nedumerire...de ce nu iese la pensie, de ce nu lasa locul altuia mai tanar? cate energie risipita.
Kostas 2012-12-23
Nimic nou sub soare.Am spus de mai multe ori:cartea-i carte,mintea-i minte.Stiinta de carte o capeti,in mai multi sau mai putini ani de scoala, dar inteligenta ti-o da Dumnezeu iar caracterul se formeaza numai in sanul familiei in cei sapte ani de acasa. Marga este un caracter infect si nu este de mirare ca pentru bani si marire si-a vandut sufletul diavolului. Pe acest individ,securitatea si activistii comunisti l-au infiltrat in PNTCD ca sa-l distruga din interior si a reusit.La liberali a fost infiltrat tariceanu care nu prea s-a achitat de sarcinile primite pentru ca s-a prea dulcit la marire. Acum, mai marele ultimelor ramasite ale securitatii este voiculescu.Si momentul istoric este altul.Suntem parte a UE si asta cam incurca planurile bolsevicilor si securistilor.In disperarea sa, voicu a lansat o adevarata haita de noi securisti infiltrati in PNL in afara celor existenti.Acestia sunt: a.marga,m.diaconu, v.nistor,d.barbu, s.r stanescu si vor mai baga si altii. L.orban si a.chiliman nu vor putea sa impiedice dezintegrarea PNL pentru ca au ramas incremeniti in proiectul "jos Basescu",pe motive personale.Bine ca l-au bagat in PNL pe parintele Becali ca sa le cante prohodul.
Total 4 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
384
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22